2rac-233/13 — Declararea nulităţii a procesului-verbal şi a deciziei de înregistrarea persoanei juridice

prima instanţă – I. Bulhac dosarul nr. 2rac-233/13 instanţa de apel – M. Ciugureanu, M. Moraru, G. Zubati ÎNCHEIERE 02 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Şumcov Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 împotriva Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr. 55/241, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Camera Înregistrării de Stat cu privire la declararea nulităţii procesului-verbal al adunării de constituire a Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr. 55/241 şi anularea deciziei cu privire la înregistrarea persoanei juridice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 24 aprilie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, constată: La 29 aprilie 2011, Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr. 55/241, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Camera Înregistrării de Stat cu privire la declararea nulităţii procesului-verbal al adunării de constituire a Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr. 55/241 şi anularea deciziei cu privire la înregistrarea persoanei juridice. În motivarea acţiunii a indicat că Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 a fost fondată şi înregistrată la 24 decembrie 1996 şi funcţionează în temeiul Legii Privatizării fondului d locuinţe nr. 1324-XII din 10 martie 1993 şi al altor acte normative ce reglementează raporturile de proprietate asupra locuinţelor, întreţinerea, exploatarea şi deservirea lor.

Susţine că întreaga activitate şi toate raporturile Asociaţiei se reglementează prin contracte respective, inclusiv prin contracte pentru întreţinerea şi deservirea locuinţelor şi terenurilor aferente blocurilor de locuinţe, încăperilor cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă ce aparţin altor proprietari, pentru deservirea încăperilor arendate etc. Asociaţia, de la data înregistrării statutului, este persoană juridică, are bilanţ autonom, cont de decontare şi alte conturi în instituţia financiară, poate să încheie, în nume propriu, contracte şi acorduri, să îndeplinească obligaţii, etc. Menţionează că în cadrul Asociaţiei au intrat proprietarii locuinţelor privatizate din mai multe blocuri locative, inclusiv şi nr.13 din str. Igor Vieru, mun.

Chişinău. Invocă că, la sfârşitul lunii februarie 2011 a aflat despre faptul că, în cadrul Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 şi anume: blocul locativ din str. Igor Vieru 13, a fost creată o Asociaţie de Coproprietari în Condominiu 55/241, înregistrată la Camera înregistrării de Stat la 19 ianuarie 2011. Consideră reclamantul că, atît formarea, fondarea, cît şi înregistrarea la Camera Înregistrării de Stat a Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr. 55/241, contravine legislaţiei şi anume: art.79 Cod Civil şi Legii privatizării fondului de locuinţe. Mai indică reclamantul că, fondarea Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr. 55/241 urma să fie efectuată în condiţiile respectării statutului Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34.

Solicită Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 declararea nulităţii al procesului-verbal al adunării de constituire a Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr. 55/241 şi anularea Deciziei din 19 ianuarie 2011 cu privire la înregistrarea persoanei juridice. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 24 aprilie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 şi menţinută hotărârea primei instanţe. În susţinerea temeiniciei concluziei date instanţele ierarhic inferioare au făcut referire la faptul că o parte din locatarii blocului locativ nr.13, str. Igor Vieru, mun.

Chişinău au depus cereri prin care au solicitat retragerea din Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr.54/34, motivul fiind neexecutarea obligaţiilor statutare de către Asociaţie, iar potrivit pct. 11 d) al statutului Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34, membrii asociaţiei au dreptul să se retragă din asociaţie la cerere.

Totodată cu referire la prevederile art. 16, alin. (1) şi alin (2) al Legii condominiului, care indică că asociaţia de coproprietari se înfiinţează din cel puţin doi proprietari pentru întreţinerea, exploatarea şi reparaţia locuinţelor (încăperilor) ce le aparţin şi a proprietăţii comune din condominiu, pentru asigurarea membrilor asociaţiei cu servicii comunale şi cu alte servicii, pentru reprezentarea şi apărarea intereselor acestora, fondatori ai asociaţiei de coproprietari pot fi proprietarii de locuinţe (încăperi), indiferent de forma de proprietate, precum şi agenţiile teritoriale de privatizare sau autorităţile administraţiei publice locale, instanţele au stabilit că proprietarii apartamentelor din blocul locativ nr.13, str. Igor Vieru, mun.

Chişinău, în mod benevol şi-au dat consimţământul la formarea şi înregistrarea asociaţiei, cu scopul îmbunătăţirii stării blocului lor locativ şi conform procesului-verbal al adunării de constituire la 24 decembrie a fost formată Asociaţia de Coproprietari în Condominiu nr. 55/241, care prin decizia Camerei Înregistrării de Stat din 19 ianuarie2011 a fost înregistrată ca persoana juridică, fiindu-i atribuit cod fiscal 1011600001918. La 12 martie 2013, Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 a declarat recurs împotriva decizie instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, considerându-le neîntemeiate.

Menţionează că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au dat aprecieri incorecte şi ca soluţie au respins acţiunea înaintată de Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34, invocînd ca bază prevederile Legii Privatizării Fondului Locativ nr.1324 din 10 martie 1993 selectiv şi p.11al statutului Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34, dar ocolind art. 19 al statutului susmenţionat unde se reglementează primirea şi excluderea din rândurile Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34.

Consideră că instanţele greşit au ajuns la concluzia că Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 nu şi-a îndeplinit conştiincios obligaţiunile statutare bazându-se pe nişte probe ne argumentate, dat fiind faptul că în anul 2008 în blocul nr. 13 din str. I. Vieru sau efectuat lucrări de reparaţie capitală la sistemele inginereşti în sumă de 220132,0 lei, ceia ce se exclude noţiunea de stare deplorabilă a subsolului blocului locativ din litigiu.

Afirmă că instanţele nu au dat aprecieri suficiente prevederilor legale, şi anume art. 79 alin. (1), (2) şi (3) Cod civil, art. 22 alin. (1), art. 98 alin. (1) a Legii Privatizării Fondului Locativ, art. 17 pct. (1), (3) şi (4) a Legii Cooperativei de consum şi art. art. 20, 21, 22 a Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/34 se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Şumcov Tamara Chişca-Doneva