2rac-235/13 — Încasarea sumei

dosarul nr. 2rac-235/13 prima instanţă: Z. Talpalaru instanţa de apel: S. Arnăut, E. Clim, T. Pelin ÎNCHEIERE 02 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva, Iurie Şumcov examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VitoriAsig” Companie de Asigurări, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcuţa” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „VitoriAsig” Companie de Asigurări cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 octombrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „VitoriAsig” Companie de Asigurări şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 21 martie 2011, de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La data de 18 martie 2010 Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcuţa” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „VitoriAsig” Companie de Asigurări cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că la 28.09.2009, în urma unui accident rutier avut loc la intersecţia străzilor 31 august 1989 şi M. Bănulescu- Bodoni, a fost accidentat automobilul model ,.Audi-A8” cu număr de înmatriculare COZ 070 ce-i aparţine cu drept de proprietate SRL „Sălcuţa”, iar în urma accidentului produs SRL „Sălcuţa” i-au fost cauzate prejudicii despre care pîrîtul a fost înştiinţat în modul corespunzător. Reclamantul şi-a întemeiat pretenţiile pe actul nr.27/1009A din 16.10.2009 de examinare a automobilului, pe concluzia la actul menţionat, potrivit cărora costul pieselor cu uzura stabilită la 65% constituie 26080,27 lei, costul materialelor pentru reparaţie - 3223,00 lei, costul reparaţiei 16718,23 lei.

Totodată reclamantul a solicitat şi costul serviciilor auto de reparaţie în sumă de 22296,00 lei comparativ cu suma de 16718,23 lei, determinată de specialistul S. Salihov în actele de examinare a automobilului, prezentând ca dovadă factura fiscală RU2605368 din 06.11.2099 şi lista lucrărilor efectuate eliberate de către SC „Otocolor” SRL. De asemenea reclamantul a solicitat încasarea şi a cheltuielilor de examinare a - automobilului în sumă de 850.00 lei conform facturii de expediţie EB932260 din 30.10.2009. Invocă reclamanta că pîrîtul a fost invitat să participe la examinarea automobilului în prezenţa specialistului autorizat S. Salihov, însă acesta a refuzat, comunicînd despre refuzul său prin scrisoarea nr.305 din 15.10.2009.

Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „Sălcuţa” obligarea Societăţii cu Răspundere Limitată „VitoriAsig”, Companie de Asigurări la plata prejudiciului în sumă de 49226,00 lei suportat în legătură cu reparaţia automobilului deteriorat în cadrul accidentului rutier cît şi compensarea taxei de stat. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din data de 21 martie 2011 acţiunea a fost admisa parţial şi s-a încasat în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Sălcuţa” suma de 43648,50 lei cu titlu de prejudiciu material şi suma de 1309,45 lei, cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 octombrie 2012, a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „VitoriAsig” Companie de Asigurări şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 21 martie 2011, de admitere a acţiunii.

La 05 martie 2013, Societatea cu Răspundere Limitată „VitoriAsig” Companie de Asigurări a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu remiterea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului recurenta a invocat că instanţele de judecată la examinarea pricinii civile, au încălcat esenţial legea şi a aplicat eronat normele de drept material. În special recurenta a invocat că instanţa de apel neîntemeiat a respins demersul privind efectuarea unei expertize, din care considerente s-a încălcat dreptul la un proces echitabil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentei cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, relatarea situaţiei, în viziunea recurentei, fără a indica un careva temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VitoriAsig” Companie de Asigurări, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432 , art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „VitoriAsig” Companie de Asigurări se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Iurie Şumcov