1rh-25/2025 — Art. 172 alin.3 lit. a CP

Vasili Pavliuc a fost apărat de avocații Dorin Asandei, Vitalie Pîslaru, Alexandru Bodrug. Cererea de revizuire a fost depusă de avocatul Oxana Ivanov.

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 23 iunie 2017, Vasili Pavliuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiuni incriminate și condamnat la 11 ani de închisoare.

Cauza a fost examinată de trei ori de către Curtea de apel. La 18 martie 2021, Curtea de Apel Chișinău l-a recunoscut vinovat pe Vasili Pavliuc în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal. El a fost condamnat la 10 ani și două luni de închisoare.

La 16 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul Dorin Asandei și de către condamnat.

La 20 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile în anulare declarate de avocatul Dorin Asandei și de către condamnat.

La 29 octombrie 2025, avocata Oxana Ivanov în interesele lui Vasili Pavliuc a depus cerere de revizuire la Judecătoria Hîncești. Ea a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Hîncești din 23 iunie 2017 și reluarea examinării cauzei.

La 25 noiembrie 2025, Judecătoria Hîncești și-a declinat competența în favoarea Curții Supreme de Justiție, deoarece ultima s-a pronunțat asupra fondului cauzei prin decizia din 16 iunie 2021.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 03 decembrie 2025. ÎN FAPT a) Învinuirea

Vasili Pavliuc a fost acuzat că, având în îngrijire pe fiul său minor, M. P., născut în anul 2006, despre care știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani, 1 în perioada august-septembrie 2016, la domiciliul său din raionul Hîncești, fiind în stare de ebrietate alcoolică și urmărind scopul de a-și satisface necesitățile sexuale, prin acte contrare naturii firești, metode de homosexualitate, prin constrângere psihică, profitând de superioritatea sa fizică și imposibilitatea copilului de a-și exprima voința din cauza vârstei fragede, l-a dezbrăcat de haine, ambii fiind cu pielea goală și a atins cu membrul său viril partea posterioară și sfincterul exterior al rectului copilului. Acțiunile lui Pavliuc au fost calificate conform art. 172 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal. b) Sentința

La 23 iunie 2017, Judecătoria Hîncești, sediul Central, l-a recunoscut vinovat pe Vasili Pavliuc de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 172 alin. (3) lit. a), a1) Cod penal. El a fost condamnat la 11 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. c) Prima procedură de apel și de recurs ordinar

La 28, 30 iunie, 28 iulie și 02 august 2017, avocații Dorin Asandei, Alexandru Bodrug, Vitalie Pîslaru și inculpatul au declarat apel. Ei au invocat lipsa probatoriului care să dovedească vinovăția inculpatului. Probele au fost acumulate cu încălcări grave și apreciate greșit de instanță. În fața judecătorului de instrucție, partea vătămată a negat acțiunile cu caracter sexual din partea inculpatului. Apărarea a solicitat achitarea inculpatului.

La 11 octombrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a respins ca fiind depuse peste termen, apelurile avocatului Vitalie Pîslaru și a inculpatului. Apelurile declarate de avocații Dorin Asandei și Alexandru Bodrug au fost respinse ca nefondate. Sentința a fost menținută.

La 30 noiembrie 2017 avocatul Dorin Asandei și inculpatul au declarat recurs. La 21 decembrie 2017 a depus recurs și avocatul Alexandru Bodrug. Ei au reiterat argumentele din apel și au solicitat achitarea lui Pavliuc.

La 20 februarie 2018, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul declarat de inculpat. Recursurile declarate de apărătorii Dorin Asandei și Alexandru Bodrug au fost admise. Sentința Judecătoriei Hîncești, și decizia Curții de apel au fost casate parțial, în latura penală. Curtea Supremă a pronunțat în această parte o nouă hotărâre. Vasili Pavliuc a fost condamnat în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 10 ani și șase luni închisoare. d) Prima procedura de recurs în anulare

La 08 mai 2018, avocatul Dorin Asandei și condamnatul au declarat recurs în anulare. Ei au solicitat casarea hotărârilor pronunțate și adoptarea unei noi hotărâri de achitare. Instanța de apel eronat a respins apelul inculpatului, ca tardiv. Probele au fost acumulate cu încălcări procedurale. Vinovăția condamnatului în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită, iar în acțiunile acestuia lipsesc 2 elementele infracțiunii. El a mai invocat că deși procurorul și-a modificat învinuirea, inculpatul a fost condamnat în baza învinuirii vechi.

La 05 iulie 2018, Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile în anulare. Cauza a fost remisă la rejudecare în instanța de apel. Instanța a reținut că, Curtea de apel a condamnat inculpatul în baza unei învinuiri inexistente. Instanța de apel neîntemeiat a respins ca tardive apelurile inculpatului și avocatului Vitalie Pîslaru. e) A doua procedură de apel și de recurs ordinar

La 31 ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a admis din alte motive, inclusiv din oficiu, apelul apărătorilor Dorin Asandei, Vitalie Pîslaru și a inculpatului. Ea a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Vasili Pavliuc recunoscut vinovat în baza art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal. Pavliuc a fost condamnat la 10 ani și două luni de închisoare.

La 18 și 19 martie 2019 avocatul Dorin Asandei și inculpatul au declarat recurs. Ei au solicitat achitare deoarece probele au fost acumulate cu erori grave și apreciate greșit. Vinovăția inculpatului nu a fost demonstrată.

La 03 decembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpat și avocatul Dorin Asandei. f) A doua procedură de recurs în anulare

La 12 și 18 februarie 2020, au fost înregistrate recursurile în anulare depuse de condamnat și avocatul Dorin Asandei. Ei au solicitat achitarea lui Pavliuc. Recurenții au invocat dezacordul cu aprecierea probelor și că nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune. Instanța de apel nu s-a expus asupra apelului avocatului Alexandru Bodrug.

La 05 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile în anulare. Ea a remis cauza la rejudecare în instanța de apel. Ea a reținut că, Curtea de apel nu s-a expus asupra apelului declarat de avocatul Alexandru Bodrug. g) A treia procedură de apel

La 18 martie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul apărătorului Alexandru Bodrug ca fiind inadmisibil. Apelul apărătorului Vitalie Pîslaru a fost respins ca fiind depus peste termen. Apelurile declarate de apărătorul Dorin Asandei și inculpat au fost admise. Sentința a fost casată, inclusiv din oficiu și a fost pronunțată o nouă hotărâre. Pavliuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal. El a fost condamnat la 10 ani și două luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Instanța a reținut că, la 14 septembrie 2016 partea vătămată a declarat despre acțiunile cu caracter sexual comise de inculpat. Aceste declarații au fost date în prezența martorilor Ala Solomon, Igor Buruiană și Victor Scafaru. Declarațiile martorilor coroborează între ele și confirmă cele relatate de minor la 14 septembrie 2016. Raportul de expertiză psihiatrică din 13 octombrie 2016 3 confirmă că minorul avea capacitatea reală de a percepe, analiza și reproduce adecvat evenimentele importante pe cauza penală. Ulterior, în fața judecătorului de instrucție partea vătămată și-a schimbat declarațiile. Ea a relatat că inculpatul nu a comis acțiuni cu caracter sexual. Instanța de apel a apreciat critic ultimele declarații, deoarece minorul a fost influențat să-și schimbe declarațiile. Partea vătămată este vulnerabilă și ușor influențabilă, deoarece este victima abuzurilor fizice, psihice și sexuale, cât și din motivul vârstei fragede. h) A treia procedură de recurs ordinar

La 28 aprilie și 04 mai 2021 condamnatul și avocatul Dorin Asandei au declarat recurs. Ei au invocat că apelul declarat de avocatul Alexandru Bodrug, a fost eronat respins ca inadmisibil și lăsat fără examinare. Cererea de apel depusă de avocatul Vitalie Pîslaru a fost respinsă ca tardivă, neîntemeiat. Probele au fost acumulate cu încălcări grave și apreciate greșit de instanță. În fața judecătorului de instrucție, partea vătămată a negat acțiunile cu caracter sexual din partea inculpatului.

La 16 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile declarate de condamnat și avocatul Dorin Asandei (f.d. 36-44, vol. VII). Instanța a reținut că, Curtea de apel s-a expus asupra tuturor motivelor din apel. Critica recurenților referitor la aprecierea probelor, este neîntemeiată. Instanța de apel corect a apreciat declarațiile martorilor Igor Buruiană, Ala Solomon și Raisa Călugăreanu. Fapta comisă de inculpat conține elementele infracțiunii imputate. Argumentele din recurs au fost deja examinate de Curtea de apel. Recursurile sunt vădit neîntemeiate. i) A treia procedură de recurs în anulare

La 13 și 19 iulie 2021 avocatul Dorin Asandei și condamnatul au depus recursuri în anulare șiau solicitat achitarea condamnatului. Ei au susținut că probele au fost apreciate greșit. În fața judecătorului de instrucție, partea vătămată a negat acțiunile cu caracter sexual din partea inculpatului.

La 20 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile în anulare, ca fiind vădit neîntemeiate (f.d. 193-232, vol. VII). Recurenții au invocat aceleași argumente privind dezacordul cu aprecierea probelor și în recursul ordinar. Instanța de recurs ordinar a reținut că, dezacordul cu aprecierea probelor nu este suficient pentru casarea deciziei. Aceleași argumente au fost invocate și în apel. Curtea de apel a examinat aceste argumente. Ea a constatat vinovăția inculpatului în baza declarațiilor părții vătămate, martorilor Igor Buruiană, Victor Scafaru, Ala Solomon, Raisa Călugăreanu, cât și în baza raportului de expertiză psihiatrică din 08 noiembrie 2016. Instanțele inferioare au apreciat critic declarațiile părții vătămate date în fața judecătorului de instrucție. Declarațiile inițiale a părții vătămate coroborează cu declarațiile martorilor și raportul de expertiză psihiatrică. Minorul a fost influențat să-și schimbe declarațiile inițiale. Instanța de recurs în anulare nu a constatat erori de 4 drept sau viciu fundamental. Recursul în anulare a fost declarat inadmisibil ca vădit neîntemeiat. j) Cererea de revizuire

La 29 octombrie 2025, avocatul Oxana Ivanov în interesele condamnatului a depus cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea sentinței din 23 iunie 2017 și reluarea examinării cauzei. La cererea de revizuire a anexat raportul de expertiză extrajudiciară din 15 aprilie 2025. Ea susține că acest raport atesta că nu există indicii psihologice sau comportamentale care să confirme că, la acel timp, minorul M.P. a fost victima unui abuz real de tip fizic, emoțional sau psihologic din partea tatălui său. Dimpotrivă, analiza minuțioasă a stării psihice a copilului indică o vulnerabilitate crescută a minorului, predispus la distorsionarea percepției și interpretarea exagerată a conflictelor familiale. Această situație reprezintă o circumstanță nouă care justifică redeschiderea procedurilor.

Conform art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală: „Cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1) – 4) sunt de competența instanței de judecată ultima care s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Cererile de revizuire depuse în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6) sunt de competența Curții Supreme de Justiție”.

Art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală, prevede că cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct.1)-4) sunt de competența instanței de judecată, care ultima s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Astfel, această normă se referă la „pronunțarea asupra fondului”, nu l-a examinarea fondului. În încheierea de 5 principiu nr. 1cs-344/24 Curtea Supremă de Justiție a indicat ce include sintagma „pronunțarea asupra fondului” și anume: 1) a admis recursul și a pronunțat o hotărâre nouă referitor la stabilirea vinovăției; 2) a respins recursul ca nefondat când în recurs a verificat temeinicia deciziei instanței de apel referitoare la vinovăție; 3) când a declarat recursul inadmisibil ca vădit neîntemeiat, iar în decizia de inadmisibilitate a verificat temeinicia instanței de apel referitor la stabilirea vinovăției. Pentru a stabili instanța competentă care ultima s-a pronunțata supra fondului, trebuie de analizat atent textul hotărârilor adoptate. Limitarea instanței de recurs doar la verificarea legalității administrării probelor, fără a efectua o analiză detaliată a probelor, nu implică o pronunțare asupra fondului cauzei.

Prin decizia din 16 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile ordinare, din motiv că sunt vădit neîntemeiate. Ea a verificat aprecierea probelor, încadrarea juridică și vinovăția condamnatului. Din motivarea deciziei rezultă că instanța de recurs s-a pronunțat asupra fondului cauzei (mutatis mutandis încheierea 1cs-509/2024, § 11). Mai mult, prin decizia din 20 decembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a examinat admisibilitatea recursurilor în anulare decalarate de avocat în numele condamnatului și de către condamnat. Ea a verificat și temeinicia deciziei instanței de apel referitor la stabilirea vinovăției. Recursurile în anulare au fost declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă să examineze cererea de revizuire.

Revizuientul a solicitat casarea sentinței din 23 iunie 2017 și reluarea examinării cauzei (vezi para. 29). Chiar dacă această sentință a fost casată integral (vezi para. 23, 26), completul a interpretat că cererea de revizuire a fost depusă împotriva hotărârilor de condamnare irevocabile. Conținutul cererii atestă că se solicită revizuirea hotărârilor de condamnare și redeschiderea procesului penal în privința lui Vasili Pavliuc. Prin urmare completul va examina fondul revizuirii.

Cererea de revizuire este depusă în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Acest temei de revizuire se referă la stabilirea circumstanțelor noi, sau recent descoperite, de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii. Pentru ca o asemenea cerere de revizuire să fie admisă, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: a) probele invocate confirmă circumstanțe care nu au fost examinate în căile ordinare de atac; b) noile circumstanțe sunt de natură să schimbe soluția din hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă cu privire la fondul cauzei penale; c) neexaminarea noilor circumstanțe în căile ordinare de atac nu se datorează acțiunii sau inacțiunii părții care a înaintat revizuirea (încheierea nr. 1ra-94/2023, § 27).

Revizuirea nu este un recurs deghizat și nu poate repune în discuție corectitudinea concluziilor pe marginea argumentelor deja invocate. Ea are scopul de a corecta omisiunile admise datorită unor circumstanțe de fapt pe care instanța 6 nu le-a cunoscut și care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi determinat o altă soluție în cauza penală (încheierea nr. 1ra-94/2023, § 28).

Sintagma „circumstanțe noi sau recent descoperite” din art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală se referă la chestiuni de fapt, nu la menționarea circumstanțelor examinate anterior într-un act emis după hotărârea judecătorească irevocabilă. Nu este suficientă prezentarea unei alte versiuni asupra unor împrejurări deja cunoscute și examinate în proces. În marea majoritate a cauzelor, asemenea versiuni puteau fi invocate în instanța de fond și în căile ordinare de atac. Fără o motivare convingătoare, scăpările apărării nu pot fi ulterior invocate pentru a redeschide un proces penal soluționat irevocabil (încheierea nr. 1avc-5/26, § 14).

Revizuienta pretinde că instanțele au fondat condamnarea pe declarațiile unor martori făcute în scop de răzbunare, în lipsa unei evaluări obiective a tuturor circumstanțelor. Instanța urmează să aprecieze dacă argumentele invocate se circumscriu temeiurilor de revizuire prevăzute de art. 458 Cod de procedură penală.

În anul 2016, în cauza penală a fost efectuată o expertiză psihiatrico-legală ambulatorie în privința minorului (f.d. 76-78, vol. I). Concluziile acesteia au fost puse la baza vinovăției lui Vasili Pavliuc. Apărarea a avut acces la materialele cauzei. Ea nu a fost lipsită de posibilitatea de a solicita numirea unei expertize psihiatrico-psihologice la urmărirea penală sau în instanța de judecată. Revizuienta nu susține că metodele tehnico-științifice folosite la elaborarea expertizei din 15 aprilie 2025 nu ar fi fost accesibile la momentul deciziei pe marginea apelului (mutatis mutandis încheierea 1rh-2/2024, § 25). Mai mult, în cauza nr. 1r-26/2025 instanța de recurs a statuat că raportul de expertiză întocmit după soluționarea apelului, în baza informațiilor examinate de instanța de judecată anterior, nu reprezintă o circumstanță nouă sau recent descoperită. Instanțele de apel, recurs și recurs în anulare au motivat de ce nu au fost acceptate declarațiile minorului date în fața judecătorului de instrucție. Ele au constatat că minorul a fost influențat să- și schimbe declarațiile în favoarea tatălui său (vezi para. 24, 28). Aceste argumente au fost deja examinate anterior. Prin urmare, revizuirea nu poate fi admisă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 462 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de revizuire depusă de avocata Oxana Ivanov în cauza penală privind învinuirea lui Vasili Pavliuc. 7 Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 8