1rh-26/2024 — Art. 27-145 al 2 lit a, j CP art. 287 al 3 CP, art. 287 al. 2 CP

Prin sentință instanța a soluționat și acțiunea civilă.

La 10 iunie 2019, avocatul Pintilie Ciobanu, în interesele lui Victor Țăruș a depus apel. La 13 iunie 2019, avocatul Eudochia Jomir, în interesele lui Lilia Țăruș a depus apel. La 13 iunie 2019, avocatul Nadejda Crețu, în interesele părților vătămate a depus apel. La 14 iunie 2019, avocatul Victoria Caracuian, în interesele lui Vlad Bostanica a depus apel.

Prin decizia din 29 iulie 2020, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile avocatului Pintilie Ciobanu, în interesele lui Victor Țăruș, avocatului Eudochia Jomir, în interesele lui Lilia Țăruș, avocatului Nadejda Crețu, în interesele părților vătămate și a admis apelul avocatului Victoria Caracuian, în interesele lui Vlad Bostanica. Instanța a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Procesul penal în privința lui Vlad Bostanica în baza art. 287 alin. (3) Cod penal a fost încetat, reținându-se că fapta constituie contravenție, acesta fiind recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional ca urmare a expirării termenului de prescripție. Instanța de apel a apreciat probele (pct. 18-19) și a conchis că vina condamnaților în săvârșirea infracțiunilor imputate este 1 demonstrată. Cu privire la recalificarea faptei de huliganism în contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional, s-a reținut că acțiunile lui Vlad Bostanica nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, întrucât violența exercitată este absorbită de tentativa de omor.

La 25 august 2020, avocatul Dragomir Petcu, în interesele lui Lilia Țăruș a depus recurs ordinar. La 04 septembrie 2020, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut a depus recurs ordinar. La 21 septembrie 2020 au depus recurs condamnații Lilia Țăruș, Victor Țăruș și Vlad Bostanica. La 01 octombrie 2020, avocatul Nadejda Crețu, în interesele părților vătămate a depus recurs ordinar. La 22 martie 2021, avocatul Denis Cecalenco, în interesele condamnaților a depus recurs ordinar. La 12 februarie 2021, condamnatul Vlad Bostanica a depus recurs ordinar suplimentar.

Prin decizia din 23 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul, Dorina Tăut, de către avocatul Nadejda Crețu, în interesele părților vătămate, de către avocatul Denis Cecalenco, în interesele condamnaților, precum și recursul ordinar suplimentar declarat de către Vlad Bostanica. Instanța a admis recursul ordinar declarat de Lilia Țăruș și avocatul acesteia, Dragomir Petcu, recursurile ordinare ale lui Victor Țăruș și Vlad Bostanica. Decizia din 29 iulie 2020 și sentința din 31 mai 2019 au fost casate parțial, în latura civilă, în partea încasării prejudiciului moral. Cauza a fost rejudecată în această parte și pronunțată o nouă hotărâre prin care s-a încasat din contul lui Vlad Bostanica, Victor Țăruș și Lilia Țăruș în beneficiul părții vătămate Ruslan Arhirii a câte 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul lui Victor Țăruș și Lilia Țăruș în beneficiul lui Vitalii Arhirii a câte 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Instanța de recurs nu a dat apreciere probatoriului și nu s-a expus asupra vinovăției condamnaților. Recursurile ordinare formulate au fost considerate ca fiind depuse ca tardive și au fost respinse ca neîntemeiate, fără reaprecierea probelor și fără pronunțarea asupra vinovăției condamnaților. Recursurile admise au vizat exclusiv latura civilă, în partea ce se referă la prejudiciul moral.

La 30 iunie 2022, Vlad Bostanica a declarat recurs în anulare. Prin decizia din 20 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a decis inadmisibilitatea recursului în anulare. Instanța de recurs în anulare nu a constatat existența unor erori de drept care să justifice casarea hotărârii atacate, apreciind că motivele invocate sunt neîntemeiate, iar decizia instanței de recurs ordinar este legală și întemeiată.

La 12 octombrie 2023, Vlad Bostanica a depus la Procuratura Ialoveni o cerere de revizuire. Condamnatul solicită revizuirea hotărârilor, susținând că fapta a fost încadrată greșit ca tentativă de omor și că procesul trebuia examinat de un complet format din trei judecători. Raportul medico-legal confirmă existența unei vătămări corporale grave, iar pedeapsa aplicată nu trebuia să depășească 12 ani de închisoare. 2

La 26 octombrie 2023, procurorul-șef interimar al Procuraturii r-nului Ialoveni, Ion Neguriță a remis în adresa Curții de Apel Chișinău cererea de revizuire, pentru a fi examinată conform competenței. La 08 decembrie 2023, Vlad Bostanica depus în adresa Curții de Apel Chișinău cerere de revizuire suplimentară, care a fost remisă instanței la 11 decembrie 2023 de către Procuratura Ialoveni.

Prin încheierea din 15 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de revizuire, constatând că aceasta exprimă doar dezacordul condamnatului cu soluția pronunțată, fără a invoca vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. Simplul dezacord cu hotărârea judecătorească nu constituie temei de revizuire.

La 09 octombrie 2023,Vlad Bostanica a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire, în aceeași perioadă de timp când a fost depusă cererea de revizuire la Curtea de Apel Chișinău. Deși revizuientul indică în mod neclar temeiul juridic al cererii de revizuire, argumentele invocate vizează, în esență, pretinse erori de legalitate și temeinicie ale hotărârii contestate, referitoare la compunerea instanței, aprecierea și administrarea probelor, încadrarea juridică a faptelor, precum și la individualizarea pedepsei.

Conform art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală: „Cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1)–4) sunt de competența instanței de judecată ultima care s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Cererile de revizuire depuse în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6) sunt de competența Curții Supreme de Justiție”.

Revizuientul nu a indicat în mod clar temeiul de revizuire pe care își întemeiază cererea. Argumentele invocate vizează pretinse vicii privind constituirea completului de judecată, aprecierea și administrarea probelor, încadrarea juridică a faptelor și individualizarea pedepsei, fără a rezulta că cererea este întemeiată pe cazurile prevăzute de art. 458 alin. (3) pct. 5) sau 6) 3 Cod de procedură penală, pentru care competența de examinare aparține Curții Supreme de Justiție. În aceste condiții, sunt incidente dispozițiile generale privind competența de soluționare a cererii de revizuire, potrivit cărora aceasta se examinează de instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului cauzei.

Sintagma „s-a pronunțat asupra fondului cauzei” din art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală, a fost explicată de Curtea Supremă de Justiție în încheierea de principiu emisă în cauza 1cs-344/2024. Această sintagmă include: a) admiterea recursului și pronunțarea unei noi hotărâri în ceea ce privește stabilirea vinovăției; b) respingerea recursului ca nefondat, când în recurs a fost verificată temeinicia deciziei instanței de apel în ceea ce privește stabilirea vinovăției; c) declararea recursului inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, când în decizia de inadmisibilitate este verificată temeinicia deciziei instanței de apel în ceea ce privește stabilirea vinovăției. Pentru a stabili care instanță s-a pronunțat ultima asupra fondului cauzei, trebuie examinat cu atenție textul hotărârilor adoptate. Situațiile în care Curtea Supremă de Justiție respinge recursul fără a efectua o analiză detaliată a probelor și se limitează doar la verificarea legalității administrării acestora, nu implică o pronunțare asupra fondului cauzei.

Completul reține că Curtea Supremă de Justiție nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Recursurile ordinare declarate de avocatul Nadejda Crețu, în interesele părților vătămate, de avocatul Denis Cecalenco, în interesele condamnaților, precum și recursul ordinar suplimentar declarat de Vlad Bostanica au fost declarate inadmisibile ca fiind depuse peste termen. Recursul declarat de procuror a fost respins ca neîntemeiat, fără a se constata eroarea invocată privind reîncadrarea juridică a faptelor. Recursurile declarate de Lilia Țăruș, de avocatul acesteia Dragomir Petcu, de Victor Țăruș și de Vlad Bostanica au fost admise doar în latura civilă, exclusiv în ceea ce privește încasarea în mod solidar a prejudiciului moral. Prin urmare, instanța de recurs nu a examinat și nu a soluționat fondul cauzei penale, respectiv aspectele referitoare la vinovăție sau la individualizarea pedepsei.

La 20 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a decis asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de Vlad Bostanica. Instanța nu a constatat prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, sub aspectele invocate, acestea fiind declarative şi vădit neîntemeiate în speța dată, iar decizia instanței de recurs ordinar este întemeiată, motivată şi legală, astfel instanța de recurs ordinar nu a comis nici o eroare de drept.

Curtea de Apel Chișinău din 29 iulie 2020, a analizat probatoriul și a conchis că vina lui Vlad Bostanica este demonstrată.

Din aceste considerente, Curtea de Apel Centru este instanța care ultima „s-a pronunțat asupra fondului cauzei”. Prin urmare, aceasta este instanța competentă să examineze cererea de revizuire. Formularea unei cereri de revizuire defectuoase, nu poate afecta competența stabilită în baza legii. 4

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 44, 342 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declină competența Curții Supreme de Justiție de la examinarea cererii formulate de către Vlad Bostanica privind revizuirea procesului penal în cauza de învinuire a lui Vlad Bostanica, Victor Țăruș și Lilia Țăruș în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, art. 145 alin. (2) lit. a) și j), art. 287 alin. (2) Cod penal, în favoarea Curții de Apel Centru. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 5