1rh-2/2024 — Art. 42 alin. 5, art. 191 alin. 5, art. 243 alin. 3 lit. b și art. 329 alin.1

Vasile Cazac a fost apărat de avocații Alexei Pavalachi, Anatol Turchin și Ion Arhiliuc.

Prin sentință, Vasile Cazac a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat la nouă ani de închisoare. Diana Perciuleac a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnată la cinci ani şi șapte luni de închisoare. Executarea pedepsei stabilite acesteia a fost amânată pînă la 15 decembrie 2021 potrivit art. 96 Cod penal. Procesul penal în privinţa lui Svetlana Mihai a fost încetat din cauza iresponsabilităţii survenite după comiterea infracțiunilor. SRL „Lan-Roz” şi GŢ „Cezar-Cazac” au fost achitate pentru lipsa elementelor infracţiunii, iar Ion Susarenco, Lidia Gutium, Valentina Protasevici au fost recunoscuţi vinovaţi în baza art. 329 alin.(1) Cod penal și liberaţi de pedeapsă penală pe motivul intervenirii termenului de prescripţiei.

La 02 noiembrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a admis parțial apelurile apărătorilor lui Vasile Cazac și Diana Perciuleac, a casat sentința parțial și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Vasile Cazac și Diana Perciuleac au fost achitați de învinuirea în baza art. 42 alin.(5), art. 191 alin.(5) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de aceștia. Ei au fost recunoscuți vinovați în baza art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal și condamnați la pedepse de cinci ani și, respectiv, trei ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de trei ani. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

La 29 noiembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului, a casat integral decizia instanței de apel și a menținut sentința. La 05 octombrie 2017, recursul în anulare depus de avocatul Ion Arhiliuc, în interesele lui Vasile Cazac, a fost declarat inadmisibil. 1

La 18 decembrie 2023, avocatul Nicu Șendrea, în numele lui Vasile Cazac, a depus la Curtea Supremă de Justiție o cerere de revizuire. El solicită casarea deciziei din 29 noiembrie 2016 și rejudecarea cauzei precum și suspendarea executării pedepsei aplicate lui Vasile Cazac pînă la soluționarea cererii.

La 30 noiembrie 2023, avocatul Nicu Şendrea, în interesele lui Vasile Cazac, a înaintat o cerere de revizuire similară la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. La 05 decembrie 2023, Judecătoria Chișinău, a dispus restituirea cererii. La 25 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a casat încheierea explicând că revizuirea se depune la instanța care ultima s-a pronunțat asupra fondului cauzei. La 03 septembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a transmis cererea de revizuire Curții Supreme de Justiție. La 09 septembrie 2024, cererea cu materialele aferente au fost anexate la cererea de revizuire depusă la 18 decembrie 2023 pentru examinare concomitentă.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 05 ianuarie 2024. Cauza a fost repartizată judecătorului Sergiu Daguța. Ca urmare a demisiei acestuia, la 04 iulie 2024, cauza a fost redistribuită judecătorului Ghenadie Eremciuc. La 06 mai 2026, cauza a fost redistribuită judecătorului Alexandru Negru ca urmare a încetării transferului temporar al judecătorului Ghenadie Eremciuc. ÎN FAPT a) Învinuirea

Vasile Cazac a fost acuzat că, activând în calitate de administrator al GȚ „Cezar-Cazac”, a însușit ilegal fonduri din martie 2006 pînă în ianuarie 2009. El, prin înțelegere prealabilă cu Svetlana Mihai care activa la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în calitate de contabil-șef, a facilitat transferul nejustificat al sumei de 2.038.435 lei din conturile întreprinderii de stat ÎS „Calea Ferată din Moldova” (ÎS CFM) către GȚ „Cezar-Cazac”. În absența actelor justificative și a raporturilor juridice, cei doi au extras și au însușit sumele transferate. Acțiunile lui Cazac au fost calificate conform art. 42 alin.(5) art. 191 Cod penal (participație la delapidarea averii străine, săvîrșită de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari).

Vasile Cazac a mai fost învinuit că, împreună cu Svetlana Mihai, a acceptat transferul sumei de 2.038.435 lei pentru a deghiza originea ilicită a acesteia. El știa că virarea ei de la contul Serviciul pază militarizată al ÎS CFM la contul GȚ „Cezar-Cazac” nu avea o justificare contractuală și o fundamentare legală. După parvenirea în cont a banilor, el i-a convertit. O parte i-a ridicat în numerar iar o parte i-a folosit la procurarea prin transfer a diferitor bunuri de la agenți economici. Acțiunile sale au fost calificate conform art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal (spălarea banilor), exprimată prin convertirea și transferul bunurilor de către o persoană care știe că acestea constituie venituri ilicite, săvârșite de două persoane, în proporții deosebit de mari. 2 b) Sentința

La 12 mai 2015, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Vasile Cazac a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de nouă ani închisoare. Prin aceeași sentință au fost condamnați și alți participanți.

Instanța de fond a reținut că fapta este confirmată prin actul de revizie efectuat la Serviciul pază militarizată al ÎS CFM care relevă transferul nejustificat al mijloacelor bănești către GȚ „Cezar-Cazac” (f.d. 88–101, vol. I). În sentință se reține că procesul-verbal de confruntare din 26 ianuarie 2011 dintre Svetlana Mihai și Vasile Cazac denotă cunoașterea de către inculpat a circuitului mijloacelor bănești în conturi (f.d. 87–88, vol. II). Instanța a reținut că raportul de expertiză nr. 17 din 07 februarie 2011 atestă că semnăturile din cecurile și ordinele de plată au fost executate de Vasile Cazac și Svetlana Mihai (f.d. 100–132, vol. II). Operațiunile financiare la conturile GȚ „Cezar-Cazac” au fost constatate prin rulajele bancare din perioada 2006–2010 (f.d. 175–204, vol. II). c) Procedură de apel și de recurs

La 18 mai 2015, avocatul lui Vasile Cazac, Alexei Pavalache, a declarat apel. El a invocat lipsa probatoriului și neimplicarea sa în comiterea faptelor. Apeluri au declarat și alți participanți. La 02 noiembrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a admis parțial apelurile, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Vasile Cazac și Diana Perciuleac au fost achitați de învinuirea în baza art. 42 alin. (5), art. 191 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de ei. Cazac și Perciuleac au fost recunoscuți vinovați în baza art. 243 alin. (3) lit. b) Cod penal și condamnați la cinci ani și, respectiv, trei ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termen de probațiune de trei ani. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

La 29 noiembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului, a casat decizia din 02 noiembrie 2015 și a menținut sentința. Curtea a reținut că instanța de apel a formulat concluzii contradictorii, deoarece, pe de o parte, a constatat neimplicarea lui Vasile Cazac în sustragerea mijloacelor financiare, iar pe de altă parte a reținut că acesta cunoștea caracterul nejustificat al transferurilor și a acceptat transferul mijloacelor bănești pentru deghizarea originii lor ilicite. Curtea a reținut că transferurile financiare, circuitul mijloacelor bănești și implicarea lui Vasile Cazac rezultă din actul de revizie, procesul-verbal de confruntare, raportul de expertiză nr. 17 din 07 februarie 2011, documentele bancare și rulajele financiare.

La 12 iunie 2017, avocatul Ion Arhiliuc, în interesele lui Vasile Cazac, a depus recurs în anulare. El a solicitat casarea deciziei din 29 noiembrie 2016 și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2015. La 05 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul în 3 anulare. A fost indicat că argumentele invocate nu constituie vicii fundamentale, și reprezintă dezacordul cu aprecierea probelor și motivarea hotărârilor. d) Procedura de revizuire

La 30 noiembrie și la 18 decembrie 2023 (vezi para. 6-7), avocatul Nicu Șendrea a depus cereri de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. El susține că raportul de expertiză contabilă extrajudiciară din 09 noiembrie 2023 atestă că transferurile mijloacelor bănești în sumă de 2.038.435 de lei au fost efectuate de Svetlana Mihai către GȚ „Cezar-Cazac”, însă primirea acestor mijloace bănești de către directorul GȚ „Cezar-Cazac”, Vasile Cazac, nu se confirmă prin documente primare. Condamnarea s-a întemeiat preponderent pe declarațiile lui Svetlana Mihai. Organele de urmărire penală și instanțele nu au administrat o expertiză financiar-contabilă completă a circuitului banilor, iar dreptul la un proces echitabil a fost afectat. Avocatul consideră că respectiva situație reprezintă o circumstanță nouă care justifică redeschiderea procedurilor.

La 05 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței. La 09 februarie 2024, directorul ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus referință. El a indicat că apărarea condamnatului Cazac nu a cerut efectuarea unei expertize pe parcursul examinării cauzei, ceea ce în viziunea sa este temei de respingere a cererii de revizuire. Procurorul Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Sergiu Crijanovschi, a depus referință. El a solicitat respingerea cererii de revizuire deoarece decizia din 29 noiembrie 2016 nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la art. 458 alin. (1) Cod de procedură penală.

Conform art. 460 alin. (4) Cod de procedură penală: „Cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1) – 4) sunt de competența instanței de judecată ultima care s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Cererile de revizuire depuse în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6) sunt de competența Curții Supreme de Justiție.” 4

Prin decizia din 29 noiembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a casat decizia din apel, a dat apreciere probelor și s-a expus asupra implicării lui Vasile Cazac în circuitul mijloacelor bănești orientate spre deghizarea originii lor ilicite. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă să examineze cererea de revizuire.

Cererea de revizuire este depusă în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Acest temei de revizuire se referă la stabilirea circumstanțelor noi, sau recent descoperite de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii. Pentru ca o asemenea cerere de revizuire să fie admisă, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: a) probele invocate confirmă circumstanțe care nu au fost examinate în căile ordinare de atac; b) noile circumstanțe sunt de natură să schimbe soluția din hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă cu privire la fondul cauzei penale; c) neexaminarea noilor circumstanțe în căile ordinare de atac nu se datorează acțiunii sau inacțiunii părții care a înaintat revizuirea (încheierea nr. 1ra-94/2023, § 27).

Revizuirea bazată pe acest temei nu este un apel deghizat și nu poate repune în discuție corectitudinea concluziilor pe marginea argumentelor deja invocate. Ea are scopul de a corecta omisiunile admise datorită unor circumstanțe de fapt pe care instanța nu le-a cunoscut și care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi determinat o altă soluție în cauza penală (decizia nr. 1ra-94/2023, § 28).

Sintagma „circumstanțe noi sau recent descoperite” din art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală se referă la chestiuni de fapt, nu la menționarea circumstanțelor examinate anterior într-un act emis după hotărârea judecătorească irevocabilă. Nu este suficientă prezentarea unei alte versiuni asupra unor împrejurări deja cunoscute și examinate în proces. În marea majoritate a cauzelor, asemenea versiuni puteau fi invocate în instanța de fond și în căile ordinare de atac. Fără o motivare convingătoare, scăpările apărării nu pot fi ulterior invocate pentru a redeschide un proces penal soluționat irevocabil (încheierea nr. 1avc-5/26, § 14).

Revizuientul pretinde că instanțele au fondat condamnarea pe declarațiile Svetlanei Mihai, fără a administra o expertiză financiar-contabilă completă a circuitului banilor, iar expertiză contabilă extrajudiciară din 09 noiembrie 2023 răstoarnă aceste constatări (vezi para. 16). Instanța urmează să aprecieze dacă argumentele invocate se circumscriu temeiurilor de revizuire prevăzute de art. 458 Cod de procedură penală. În anul 2011, în cauza penală a fost deja efectuată 5 o expertiză a aspectelor financiare esențiale. Curtea Supremă de Justiție și instanța de fond au explicat care probe demonstrează vina lui Vasile Cazac (vezi para. 14 și 12). Apărarea a avut acces la probele cauzei și posibilitatea de a solicita numirea unei expertize contabile în raport cu acestea în timpul urmăririi penale sau judecării cauzei. Recurentul nu susține că metodele tehnico-științifice folosite la elaborarea expertizei din 09 noiembrie 2023 nu ar fi fost accesibile la momentul deciziei pe marginea apelului. Prin urmare, revizuirea nu poate fi admisă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 462 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererile de revizuire depuse de avocatul Nicu Șendrea împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2016. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 6