- Dosarul nr.
- 1ra-235/2024
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 20 iulie 2026
- Părțile
- Martian Beregoi
- Pe scurt
- Art. 427 al. 1, pct. 6 CPP
1ra-235/2024 — Art. 201-1 al. 1 lit.a CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului învinuirea lui Martian Beregoi (art. 2011 alin. (1) lit.a) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-235/2024 Nr. PIGD 1-21085237-01-1ra-21022024 ) Recurs inadmisibil, deoarece aprecierea probelor de către instanța de apel nu este irațională. 20 iulie 2026 Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Natalia Berbec Curtea de apel: Silvia Cecan, Dorin Dulghieru, Liubovi Brînza Textul corespunde originalului Judecând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Martian Beregoi, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Preşedinte, Alexandru Negru, Vladislav Gribincea, judecători, constată următoarele:
PARTEA INTRODUCTIVĂ
1. Martian Beregoi s-a născut în anul 1995 în r-nul Ialoveni. El a fost învinuit în baza art. 2011 alin. (1) lit.a) Cod penal. Martian Beregoi a fost apărat de avocatul Carolina Bulgari. În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 07 aprilie 2022, prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central, Martian Beregoi a fost achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
La 12 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat sentința, și a pronunțat o nouă hotărâre. Martian Beregoi a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 150 de ore. Instanța a încasat cheltuielile de judecată în sumă de 448 de lei.
La 11 ianuarie 2024, avocatul Carolina Bulgari, în interesele lui Martian Beregoi, a declarat recurs. Apărătorul solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.
Urmărirea penală a fost pornită la 03 martie 2020 și s-a terminat la 31 mai 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 07 iunie 2021 - 07 aprilie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 03 mai 2022 - 12 decembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 12 ianuarie 2024. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă
Martian Beregoi a fost învinuit că, la 09 februarie 2020, în jurul orei 09:30, aflându-se la domiciliul comun din r-ul Ialoveni, în cadrul unui conflict inițiat spontan cu tatăl său, Ion Beregoi, l-a numit pe acesta cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 10 februarie 2020, lui Ion Beregoi i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de plagă contuză frontal pe stânga, excoriații și echimoze multiple la nivelul feței, echimoză la nivelul pavilionului auricular pe stânga, echimoză și excoriații multiple la nivelul membrului superior pe stânga și excoriație la nivelul umărului stâng. Aceste leziuni au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect 1 contondent dur, care au condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestui criteriu, au fost calificate ca vătămare corporală ușoară. b. Probatoriul
Martian Beregoi a pledat nevinovat. El a declarat că, în seara de 08 februarie 2020, familia sa a sărbătorit ziua de naștere a surorii sale. Tatăl său, Ion Beregoi, și unchiul său, Ghenadie, au consumat băuturi alcoolice și s-au certat până în jurul orei 03:00. Inculpatul nu a intervenit în conflict. În dimineața zilei de 09 februarie 2020, tatăl său, aflat în stare de ebrietate, i-ar fi amenințat cu moartea pe inculpat și pe mama acestuia, ar fi aruncat un borcan în direcția sa și ar fi luat un cuțit, afirmând că „le va scurge sângele”. Inculpatul a apelat poliția și a încercat să filmeze incidentul. După ce a aflat că fusese chemată poliția, tatăl său ar fi aruncat cuțitul, dar ar fi continuat să-i împiedice ieșirea din cameră. În timp ce inculpatul încerca să iasă, cei doi s-ar fi lovit accidental unul de altul și ar fi căzut. Aceasta a fost singura interacțiune fizică dintre ei. Martian Beregoi a negat că și-ar fi lovit tatăl și a susținut că acesta avea deja fața umflată și pete roșii când a revenit acasă în dimineața zilei. El nu a putut explica proveniența leziunilor, dar a invocat consumul frecvent de alcool și comportamentul agresiv al tatălui său, care ar fi determinat anterior intervenții ale poliției.
Partea vătămată, Ion Beregoi, a declarat că inculpatul este fiul său. În dimineața zilei de 09 februarie 2020, la domiciliul familiei din satul Răzeni, între el și fosta sa soție a izbucnit un conflict verbal. În timpul acestuia, fiul său, Martian Beregoi, s-ar fi ridicat de la masă și l-ar fi lovit în repetate rânduri cu pumnii în regiunea capului și a spatelui, în timp ce fosta soție îl ținea. Ulterior, aceasta l-ar fi dus într-o altă cameră și i-ar fi blocat ieșirea. Pentru a ieși, partea vătămată a spart cu pumnul geamul ușii. După ce a revenit în bucătărie, inculpatul l-ar fi lovit din nou. El a precizat că, în urma loviturilor, a căzut și și-a pierdut cunoștința. Ulterior, el a solicitat intervenția serviciului medical de urgență și a fost transportat la Spitalul de Urgență din Chișinău. El a recunoscut că, în dimineața incidentului, consumase băuturi alcoolice, dar a negat că ar fi amenințat membrii familiei cu un cuțit sau că ar fi aruncat un borcan în direcția inculpatului.
Martorul Ala Beregoi a declarat că inculpatul este fiul său și că se află în relații foarte bune cu acesta. În dimineața zilei de 09 februarie 2020, fostul său soț, Ion Beregoi, a revenit acasă în stare de ebrietate avansată și a inițiat un conflict verbal, adresându-i injurii și amenințări. El ar fi luat un cuțit de pe masa din bucătărie, i-ar fi amenințat cu moartea pe ea și pe Martian și ar fi aruncat spre ei diferite obiecte. Martian a intervenit numai pentru a o apăra și pentru a calma situația. Când inculpatul a încercat să iasă din bucătărie, tatăl său l-ar fi împiedicat, iar cei doi au căzut împreună. Ala Beregoi a negat că fiul său și-ar fi lovit tatăl. După incident, ea l-a dus pe Ion într-o altă cameră și a ținut ușa închisă pentru a-l liniști. Acesta a spart cu pumnul geamul ușii și s-a tăiat la mână. Referitor la leziunile părții vătămate, martora a declarat inițial că Ion 2 venise acasă cu fața umflată, după ce consumase alcool și se fusese implicat într-un conflict cu fratele său în noaptea precedentă. În prima instanță, aceasta a precizat că nu observase cu atenție dacă Ion avea leziuni în dimineața zilei și că nu cunoaște proveniența acestora. Ea a confirmat însă că nu a văzut ca Martian să aplice lovituri. Martora a mai relatat că Ion Beregoi consuma frecvent alcool, devenea agresiv și avea relații conflictuale cu membrii familiei, iar poliția fusese chemată în repetate rânduri la domiciliul lor. În instanța de apel, Ala Beregoi și-a menținut versiunea potrivit căreia inculpatul nu și-a agresat tatăl, ci a intervenit exclusiv pentru a o proteja și pentru a ieși din bucătărie.
Martora minoră B.C. a declarat că, în dimineața zilei de 09 februarie 2020, s-a trezit din cauza strigătelor și a mers în bucătărie, unde se aflau părinții săi și fratele său, Martian. Tatăl său, Ion Beregoi, aflat în stare de ebrietate, striga, îi amenința pe membrii familiei și le adresa cuvinte injurioase. El ar fi aruncat un borcan spre Martian, după care ar fi luat un cuțit și l-ar fi amenințat cu moartea. Tatăl său bloca ușa și nu-i permitea lui Martian să iasă din bucătărie. Când acesta a încercat să treacă, cei doi s-au împins și au căzut împreună. Tatăl său încerca să-l lovească pe Martian, iar acesta se apăra. Ea nu a văzut ca inculpatul să-i aplice lovituri tatălui său. Mama sa l-a închis pe Ion Beregoi într-o altă cameră, pentru a-l liniști. Acesta a lovit cu mâna dreaptă în geamul ușii, l-a spart și s-a rănit la mână. Martora a precizat că tatăl său avea fața roșie și umflată încă de dimineață, după ce consumase alcool și avuse un conflict cu fratele său în noaptea precedentă. După incident, ea nu a observat alte leziuni pe fața acestuia.
Potrivit raportului de expertiză judiciară din 10 februarie 2020, la examinarea medico-legală a lui Ion Beregoi au fost constatate plagă contuză frontală pe stânga, excoriații și echimoze multiple la nivelul feței, echimoză la nivelul pavilionului auricular stâng, echimoze și excoriații multiple la nivelul membrului superior stâng și excoriație la nivelul umărului stâng. Leziunile au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur. Expertiza a constatat și plăgi multiple la nivelul antebrațului stâng, cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect ascuțit, posibil în timpul și în circumstanțele indicate. Leziunile constatate au condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestui criteriu, au fost calificate ca vătămare corporală ușoară. Ținînd cont de localizarea anatomică și aspectul morfologic al leziunilor corporale depistate, producerea acestora în rezultatul căderii corpului din poziție verticală se exclude (f.d. 21-22. volumul 1).
Procesul-verbal de cercetare la fața locului descrie gospodăria familiei Beregoi, în care s-a produs incidentul, fără a consemna alte împrejurări relevante pentru soluționarea cauzei (f.d. 12, volumul 1).
La faza urmăririi penale au fost efectuate confruntări între partea vătămată Ion Beregoi și martora Ala Beregoi, precum și între partea vătămată și inculpatul Martian Beregoi. Fiecare și-a menținut versiunea reiterată ulterior în fața instanțelor și consemnată în hotărârile judecătorești (f.d. 52-55, volumul 1). 3 c. Sentința
La 07 aprilie 2022, prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central, Martian Beregoi a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit.a) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța a constatat că declarațiile părții vătămate conțin contradicții esențiale. Ea a reținut că partea vătămată a recunoscut că a lovit cu mâna în ușă, spărgând geamul, și că în noaptea de 08 spre 09 februarie 2020 a consumat alcool și a avut un conflict cu fratele său. Instanța a considerat că organul de urmărire penală nu a stabilit cu certitudine proveniența leziunilor constatate, iar declarațiile inculpatului se coroborează cu declarațiile martorilor Ala Beregoi și B.C.. Din această cauză, instanța a apreciat că proveniența leziunilor nu a fost stabilită cu certitudine și că declarațiile părții vătămate nu pot constitui o probă directă și categorică a vinovăției inculpatului. Instanța a concluzionat că probele administrate nu demonstrează, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăția lui Martian Beregoi în comiterea infracțiunii incriminate. d. Procedura în apel
La 20 aprilie 2022, procurorul în Procuratura r-ul Ialoveni, Tudor Jalbă, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Martian Beregoi să fie condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) din Codul penal. Procurorul a solicitat stabilirea unei pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 180 de ore și încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 448 lei.
La 12 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Martian Beregoi a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Instanța a încasat de la inculpat cheltuielile de judecată în sumă de 448 de lei.
Instanța a reținut că, în dimineața zilei de 09 februarie 2020, între Martian Beregoi și tatăl său, Ion Beregoi, a avut loc un conflict. În cursul acestuia inculpatul i-a aplicat părții vătămate lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale ușoare. Declarațiile părții vătămate au fost apreciate ca veridice, fiind coroborate cu raportul de expertiză judiciară din 10 februarie 2020, procesul-verbal de cercetare la fața locului și procesele - verbale de confruntare. Curtea de apel a respins versiunea inculpatului potrivit căreia unicul contact fizic dintre cei doi s-a produs în momentul căderii lor concomitente. Potrivit raportului de expertiză, localizarea și aspectul leziunilor exclud producerea acestora prin căderea corpului din poziție verticală. Nici spargerea geamului ușii de către partea vătămată nu explică ansamblul leziunilor constatate. Pe lângă plăgile antebrațului, expertiza a identificat leziuni la nivelul feței, pavilionului auricular stâng, membrului superior și umărului stâng, produse prin acțiunea unui obiect contondent dur. Declarațiile martorului minor B.C. nu au fost considerate suficiente pentru confirmarea versiunii apărării, întrucât aceasta 4 nu a asistat la întreaga altercație. Curtea de apel a reținut, de asemenea, că martora a declarat că, înaintea conflictului din dimineața zilei de 09 februarie 2020, ea nu observase leziuni pe fața tatălui său, împrejurare care infirmă ipoteza producerii acestora anterior incidentului. Declarațiile Alei Beregoi au fost apreciate critic din cauza contradicțiilor și a relațiilor sale conflictuale cu partea vătămată. Susținerea acesteia că inculpatul nu și-ar fi lovit tatăl nu se coroborează cu declarațiile părții vătămate și concluziile expertizei judiciare. Instanța de apel a concluzionat că prima instanță a apreciat eronat probele și că ansamblul probator demonstrează că leziunile părții vătămate au fost cauzate de inculpat. e. Recursul
La 11 ianuarie 2024, avocatul Carolina Bulgari, în interesele lui Martian Beregoi, a declarat recurs, fără a specifica nici unul din temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Apărătorul solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței de achitare. Avocatul consideră că instanța de apel a apreciat eronat probele. Apărarea susține că instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile martorilor Ala Beregoi și Corina Beregoi. Partea vătămată era în stare de ebrietate, avea un comportament agresiv, amenința membrii familiei, a luat un cuțit, a aruncat cu obiecte și bloca ieșirea din bucătărie. Inculpatul nu i-a aplicat lovituri părții vătămate. El doar ar fi încercat să iasă din încăpere, moment în care ambii au căzut jos. Partea vătămată și-ar fi cauzat leziunile în urma căderii și a spargerii geamului ușii. Raportul de expertiză judiciară confirmă existența leziunilor, dar nu demonstrează că acestea au fost cauzate prin acțiunile inculpatului. Astfel, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 201¹ alin. (1) lit. a) Cod penal.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
18. Partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală este următoarea: ,,(1) Recursul este admis dacă: 6) hotărârea este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;”
MOTIVAREA INSTANȚEI
19. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată pe 12 decembrie 2023. Recursul a fost declarat pe 11 ianuarie 2024, adică a fost înaintat în termen.
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice 5 instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).
Recursul nu face trimitere la vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală. Din conținutul acestuia rezultă însă că recurentul critică modul în care instanța de apel a apreciat probele și a motivat soluția de condamnare, critici care pot fi încadrate doar conform de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39). Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.
Completul consideră neîntemeiate criticile privind aprecierea probelor. Instanța de apel nu și-a întemeiat soluția exclusiv pe declarațiile părții vătămate. Inversând soluția, instanța de apel a audiat din nou toti participanții la proces. Probele testimoniale au fost apreciate în coroborare cu raportul de expertiză judiciară și cu împrejurările obiective în care s-a produs conflictul. Partea vătămată a declarat constant că inculpatul i-a aplicat în mod repetat lovituri cu pumnii în regiunea capului și a corpului. Existența și mecanismul leziunilor sunt confirmate prin raportul de expertiză judiciară din 10 februarie 2020. La o zi după incident, medicul legist a constatat o plagă contuză frontală, excoriații și echimoze multiple la nivelul feței, o echimoză la pavilionul auricular stâng, precum și echimoze și excoriații la nivelul membrului superior și al umărului stâng. Numărul, localizarea și caracterul acestor leziuni sunt compatibile cu aplicarea repetată a unor lovituri cu un obiect contondent dur și susțin declarațiile părții vătămate privind agresarea sa.
Versiunea potrivit căreia leziunile s-ar fi produs prin căderea concomitentă a inculpatului și a părții vătămate a fost înlăturată printr-o constatare 6 medico-legală explicită. Expertul a exclus producerea leziunilor constatate prin căderea corpului din poziție verticală. Nici spargerea geamului ușii nu explică ansamblul leziunilor. Acest incident poate explica plăgile de la nivelul antebrațului, produse prin acțiunea unui obiect ascuțit, însă nu justifică plaga contuză frontală, echimozele și excoriațiile multiple de pe față, pavilionul auricular, umărul și membrul superior.
Ipoteza că partea vătămată ar fi fost agresată anterior de fratele său nu a fost confirmată. Nici inculpatul și nici martorii Ala Beregoi și B.C. nu au asistat la acel conflict și nu au putut indica în ce mod, când și prin ce acțiuni concrete ar fi fost produse leziunile. Declarațiile martorilor referitoare la existența leziunilor înaintea incidentului nu sunt concordante. Ala Beregoi a susținut inițial că partea vătămată revenise acasă cu fața umflată, dar ulterior a recunoscut că nu o examinase cu atenție și că nu cunoaște proveniența leziunilor. Declarațiile B.C. privind aspectul feței tatălui său nu stabilesc existența, anterior conflictului, a tuturor leziunilor descrise în raportul de expertiză. Ultima a declarat că nu a observat leziuni pe fața tatălui său înaintea de altercația cu condamnatul.
Instanța de apel a ținut cont și de faptul că Ala Beregoi este mama condamnatului, se află în relații bune cu acesta și avea relații conflictuale cu partea vătămată. Această împrejurare justifică examinarea lor cu prudență, în special atunci când sunt contrazise de concluziile expertului. Declarațiile martorei B.C. nu exclud agresiunea. Ea nu a asistat la întreaga desfășurare a conflictului, iar faptul că nu a văzut momentul aplicării loviturilor nu echivalează cu constatarea că loviturile nu au fost aplicate.
Comportamentul agresiv al părții vătămate, starea sa de ebrietate, amenințările adresate membrilor familiei și eventuala folosire a unui cuțit nu exclude faptul aplicării loviturilor de către condamnat. Aceste împrejurări descriu contextul în care a izbucnit altercația, dar nu infirmă acțiunile ulterioare ale inculpatului. În intervalul relevant, partea vătămată s-a aflat într-un conflict fizic direct cu condamnatul. Condamnatul însuși recunoaște contactul fizic și căderea lor concomitentă. Martorii confirmă prezența și implicarea sa în altercație. Nu a fost stabilită vreo intervenție a unei alte persoane care, în acel interval, să-i fi aplicat părții vătămate loviturile corespunzătoare leziunilor constatate. Completul de asemenea notează că condamnatul a negat aplicarea vreunei lovituri părții vătămate, chiar și în scop de imobilizarea unei persoane violente. Această versiune nu explică originea leziunilor de pe fața părții vătămate.
Instanța de apel a subliniat toate aspectele de mai sus. Această apreciere a probelor nu este irațională. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, 7 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Carolina Bulgari împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Vladislav Gribincea 8