1ra-584/2023 — art.264-1 al.4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264-1 al.4 CP
- Temei legal
- art. 427 al.1 pct.6, 8,10,12 CPP
1ra-584/2023 — art.264-1 al.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
învinuirea lui
Vladimir Verlan
(art. 2641 alin. (1) Cod penal)
(Dosarul nr. 1ra-584/2023
Nr. PIGD: 1-21162138-01-1ra-13042023)
Recurs depus până la 01 septembrie 2023, în temeiul art. 427 alin. (1) pct.
10) CPP, respins, deoarece instanța a aplicat pedeapsa în limitele prevăzute
de norma materială, art. 2641 alin. (4) și art. 67 alin. (2) Cod penal.
13 ianuarie 2026
Au judecat anterior cauza judecătorii
Prima instanță – Adrian Cerbu
Curtea de Apel – Iurie Iordan, Elena Cojocari și Marcel Juganari
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea
lui Vladimir Verlan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stella Bleșceaga, Președinte,
Alexandru Negru,
Ghenadie Eremciuc, judecători,
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
Vladimir Verlan s-a născut în anul 1991 în raionul Dubăsari. El a fost
acuzat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal (conducerea unui vehicul în stare de
ebrietate alcoolică avansată, fără permis de conducere).
Vladimir Verlan a fost apărat de avocații Vasile Tripac și Iurie Mihalachi.
În prima instanță cauza a fost examinată în procedură simplificată
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în
faza de urmărire penală. Vladimir Verlan a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii incriminate și condamnat la 150 de ore muncă neremunerată în
folosul comunității. Instanța de apel a respins apelul și a menținut sentința.
La 06 februarie 2023, apărătorul Iurie Mihalachi, în interesele
condamnatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) din
Codul de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a
sentinței, în partea ce ține de aplicarea pedepsei penale, cu rejudecarea cauzei și
stabilirea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității
în cuantum de 135 de ore, fără încasarea cheltuielilor judiciare.
Urmărirea penală a fost pornită la 03 septembrie și terminată la 3
noiembrie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada de la 03 noiembrie
– 9 decembrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 28 decembrie
2021 - 29 noiembrie 2022.
ÎN FAPT
a. Învinuirea adusă
La 19 iulie 2021, în jurul orei 22:30, Vladimir Verlan, fără a deține permis
de conducere, a condus o motocicletă neînmatriculată pe teritoriul satului
Cocieri, raionul Dubăsari. Fiind stopat de agenții de poliție și constatându-se
miros de alcool, acesta a fost supus testării alcoolscopice, rezultatul indicând
0,90 mg/l alcool în aerul expirat, ceea ce, potrivit art. 134¹² alin. (3) Cod penal,
constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Acțiunile inculpatului au
fost încadrate juridic în baza art. 264¹ alin. (4) Cod penal.
La 09 decembrie 2021, prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul
Dubăsari, Vladimir Verlan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
1
incriminate și condamnat la 150 de ore de muncă neremunerată în folosul
comunității. S-a dispus încasarea de la Vladimir Verlan, în beneficiul statului, a
sumei de 1.417,80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Instanța a constatat
vinovăția lui Vladimir Verlan în baza procesului-verbal de constatare a faptei, a
procesului-verbal de testare alcoolscopică efectuat cu aparatul Dräger care
atestă o concentrație de 0,90 de mg/l alcool în aerul expirat, precum și a
declarațiilor agenților constatatori care l-au stopat în trafic. Aceste probe
demonstrează că inculpatul a condus mijlocul de transport fără permis de
conducere, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. La
individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere recunoașterea faptei de către
inculpat, lipsa antecedentelor penale și gradul de pericol social al infracțiunii,
apreciind, în temeiul art. 75 Cod penal, că aplicarea pedepsei sub formă de
muncă neremunerată în folosul comunității este proporțională și suficientă pentru
atingerea scopului pedepsei.
La 20 decembrie 2021, avocatul Vasile Tripac a declarat apel în interesele
condamnatului, solicitând casarea parțială a sentinței sub aspectul individualizării
pedepsei și al încasării cheltuielilor judiciare. În acest sens, a cerut aplicarea unei
pedepse de 135 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și
respingerea încasării cheltuielilor judiciare în cuantum de 1.417,80 de lei.
La 29 noiembrie 2022, Curtea de apel Chișinău a respins apelul și a
menținut sentința. Instanța a reținut că la individualizarea pedepsei instanța de
fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii, de comiterea acesteia în stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat (0,90 de mg/l) și fără permis de conducere, de
recunoașterea vinovăției, lipsa antecedentelor penale, absența circumstanțelor
agravante și datele pozitive privind persoana inculpatului. Pedeapsa de 150 de
ore a fost apreciată ca echitabilă și proporțională, fiind respinsă solicitarea
apărării de reducere la 135 de ore. De asemenea, instanța a reținut că cheltuielile
judiciare în sumă de 1.417,80 lei, aferente realizării raportului de constatare
tehnico-științifică din 13 august 2021 (f.d.20-26), reprezintă cheltuieli necesare
pentru administrarea probelor în faza urmăririi penale, raportul fiind
indispensabil pentru calificarea juridică a faptei, respectiv pentru stabilirea
caracterului de mijloc de transport al motocicletei în sensul art. 264¹ Cod penal.
Existând o legătură cauzală directă între acțiunile inculpatului și aceste cheltuieli,
în temeiul art. 227 și art. 229 Cod de procedură penală, ele urmează a fi
recuperate de la condamnat, odată ce vinovăția acestuia a fost dovedită.
La 06 februarie 2023, avocatul Iurie Mihalachi în interesele inculpatului
Vladimir Verlan a depus un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6),8),10) și 12)
Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei instanței de apel și a
sentinței în latura pedepsei penale și încasării cheltuielilor judiciare, cu stabilirea
unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în
cuantum de 135 de ore, fără încasarea cheltuielilor judiciare. Recurentul invocă
existența unor circumstanțe atenuante, respectiv comiterea pentru prima dată a
2
unei infracțiuni ușoare, lipsa circumstanțelor agravante, faptul că nu se află la
evidența medicului narcolog sau psihiatru, caracterizarea pozitivă la locul de trai
și existența a trei copii minori în întreținere, solicitând aplicarea principiului
umanismului, reducerea pedepsei și înlăturarea cheltuielilor judiciare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată,
partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea:
„(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele
temeiuri:
6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este
expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței;
8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o
hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care
condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării
juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde;
10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.”
Art. 67 alin. (4) Cod penal prevede următoarele:
„Articolul 67. Munca neremunerată în folosul comunității
(2) Munca neremunerată în folosul comunității se stabilește pe un termen de
la 60 la 240 de ore ... ;”
În perioada comiterii faptei, art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevedea
următoarele:
,,Articolul 2641 alin. (4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport cu
depășirea limitelor de alcool admisibile sau în stare de ebrietate produsă de
alte substanțe,
,,(4) Acțiunile prevăzute la alin.(1)–(3), săvîrșite de către o persoană care nu
deține permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce
mijloace de transport,
se pedepsesc cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240
de ore sau cu închisoare de pînă la 1 an.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Recursul examinat a fost declarat la 6 februarie 2023, în termenul de 30 de
zile de la pronunțarea deciziei motivate (31 ianuarie 2023) a instanței de apel,
adică a fost depus în termen.
3
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică
legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere
nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele
invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice
oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp
cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice
instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei
de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).
Recursul este declarat în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),
8), 10) și 12) Cod de procedură penală (în redacția în vigoare până la 01
septembrie 2023) (expuse în para.10), invocându-se individualizarea
necorespunzătoare a pedepsei și netemeinicia admiterii cheltuielilor de judecată.
Recurentul își întemeiază solicitarea pe existența unor circumstanțe
atenuante (recunoașterea vinovăției cu examinarea cauzei în procedură
simplificată, lipsa antecedentelor penale, caracterizare pozitivă și situația
familială trei copii minori la întreținere), susținând că instanțele inferioare nu ar
fi aplicat limita minimă a pedepsei și nu ar fi respectat principiul umanismului.
Interpretarea sistematică a temeiurilor de recurs impune concluzia că orice critică
ce vizează motivarea și cuantumul pedepsei se examinează exclusiv prin prisma
art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Criticile privind încasarea
cheltuielilor judiciare vor fi examinate în temeiul prevăzut la pct. 6).
Temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură
penală, instanța de recurs nu se va expune, fiindcă ele au fost numai invocate fără
a invoca un argument sau aduce o critică.
Curtea constată că soluția instanțelor inferioare privind încasarea
cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de de constatare
tehnico-științifică este motivată și conformă cu art. 227 și art. 229 alin. (1) și (2)
Cod de procedură penală, aspect detaliat în considerentele deciziei Curții de apel
și expuse succint în prezenta decizie (a se vedea par. 9). Neexistând erori de drept
sub acest aspect în sensul art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,
recursul urmează a fi respins.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală (în redacția
aplicabilă până la 01 septembrie 2023), recursul este admisibil doar în măsura în
care se invocă aplicarea pedepsei cu încălcarea prevederilor legale. Or, în
prezenta cauză, apărătorul nu indică nicio normă de drept material pretins
încălcată de instanțele inferioare la stabilirea pedepsei sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității, limitându-se la exprimarea dezacordului
față de cuantumul acesteia.
Aprecierea ponderii circumstanțelor atenuante sau agravante și stabilirea
cuantumului concret al pedepsei țin de examinarea fondului cauzei, care nu intră
în competența instanței de recurs. În aceste condiții, criticile formulate nu se
4
încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură
penală, recursul fiind inadmisibil, în acord cu practica constantă a Curții
Supreme de Justiție privind inadmisibilitatea recursurilor întemeiate exclusiv pe
contestarea proporționalității unei pedepse aplicate legal (a se vedea, cu titlu de
exemplu, incheierile CSJ nr. 1ra-894/2023, nr. 1ra-1212/2023, nr. 1ra-1656/2023,
nr.1ra-1746/2023).
Potrivit art. 264¹ alin. (4) Cod penal, acțiunile săvârșite de o persoană care
nu deține permis de conducere se pedepsesc cu muncă neremunerată în folosul
comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de până la un an, iar,
conform art. 67 alin. (2) Cod penal (a se vedea para. 17), munca neremunerată în
folosul comunității se stabilește în limitele generale de 60–240 de ore. Din actele
cauzei rezultă că instanțele inferioare au aplicat inculpatului pedeapsa de 150 de
ore de muncă neremunerată, cuantum determinat în condițiile procedurii
simplificate, care nu depășește maximul general prevăzut de lege.
În lipsa invocării și demonstrării unei aplicări a pedepsei în afara limitelor
legale sau a utilizării unei sancțiuni neprevăzute de norma penală, criticile
recurentului, ce vizează exclusiv reducerea cuantumului pedepsei și aprecierea
circumstanțelor personale, nu pot fi examinate în recurs, excedând competenței
instanței de recurs, motiv pentru care recursul nu întrunește condițiile de
admisibilitate.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4)
Cod de procedură penală,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de către apărătorul Iurie Mihalache în
interesele condamnatului Vladimir Verlan, împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 29 noiembrie 2022.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stella Bleșceaga
Judecători Alexandru Negru
Ghenadie Eremciuc
5