1ra-758/23 — art.264-1 alin.4 CP

1ra-758/23 — art.264-1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.1ra-758/2023

1-22126649-01-1ra-17052023

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

12 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Babliuc Ghennadii, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 februarie

2023, în cauza penală în privința lui

Babliuc Ghennadii Xxxx, născut la xxx,

originar din xxx, domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.08.2022 – 17.11.2022;

Instanța de apel: 23.01.2023 – 22.02.2023;

Instanța de recurs: 17.05.2023 – 12.07.2023.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

2022, pronunțată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

prevăzută de art. 364 1 Cod de procedură penală, Babliuc Ghennadii a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal la 160 ore

muncă neremunerată în folosul comunității.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Ghennadii la data de 16 august 2022, aproximativ la ora 17 15, nedeținând permis

de conducere a mijloacelor de transport, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, fiind în stare de ebrietate produsă de alcool,

intenționat a condus mijlocul de transport de model ,,Xxx”, cu numărul de

înmatriculare Xxx, în s. Cotiujeni, r-nul Briceni, unde a fost stopat legal în trafic

de către angajații Serviciul de patrulare al SSP al Inspectoratului de Poliție

Briceni. În timpul verificării actelor și discuțiilor purtate, Babliuc Ghennadii a

fost suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate

1

alcoolică, a fost supus testării alcoolscopice cu alcotestul ,,Drager 8510 RO” și în

rezultatului testării alcoolscopice s-a constatat că, concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de Babliuc Ghennadii constituie 1,04 mg/l, ce conform

art.13412 alin.(3) Cod penal, reprezintă stare de ebrietate cu grad avansat. Astfel,

Babliuc Ghennadii a încălcat prevederile art. 14 lit. a) al Regulamentului

Circulației Rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009,

unde este stipulat că, ,,conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă

reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de

oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Babliuc Gh. a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 2641 alin.(4) Cod penal – adică conducerea mijlocului de

transport de către o persoană, care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, care nu deține permis de conducere.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Babliuc Ghennadii

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 1 alin.(4) Cod

penal să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului Babliuc

Gh. de către instanța de judecată este prea blândă, iar recunoașterea vinovăției

este în primul rând o prioritate a inculpatului, care prin acest fapt, își ușurează sau

micșorează pedeapsa care urmează a fi numită. Aceste prevederi nu pot fi folosite

în speță, deoarece cu toate că inculpatul a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii imputate, acuzarea a prezentat probe ce confirmau nemijlocit vina lui

Babliuc Gh. și recunoașterea vinovăției a avut ca efect pozitiv față de inculpat.

Prin urmare, reieșind din circumstanțele cauzei și modul cum a acționat

inculpatul, nu se constată temeiuri de a se da eficiență circumstanțelor atenuante

reținute în favoarea inculpatului și anume aplicarea pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității.

Astfel, instanța de fond neîntemeiat a aplicat pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, deoarece inculpatul anterior a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin.(3)

și 151 alin.(4) Cod penal, însă nu a făcut concluziile necesare pentru a nu săvârși

alte infracțiuni, astfel, acesta fiind o persoană care este predispus la comiterea

infracțiunilor. Pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității

2

nu își va atinge scopul de corectare a lui Babliuc Gh. și prevenirea de săvârșirea

unor noi infracțiuni.

2023, a fost admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința și pronunțată

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Lui Babliuc Ghennadii recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe

termen de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Babliuc Ghennadii,

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 264 1 alin. (4) Cod penal –

conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de către o persoană care nu deține

permis de conducere.

Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței a fost

contestată cu apel în partea individualizării pedepsei penale.

În limitele declarării apelului de către acuzatorul de stat, Colegiul

verificând soluția instanței de fond în partea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului Babliuc Ghennadii, a constatat că instanța de fond nu a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, nu a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum

și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a reținut că inculpatul a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, s-a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea

cauzei penale în ordine simplificată, nu este la evidența medicului narcolog și

psihiatru, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, iar începând cu anul 2018

și până în prezent inculpatul nu a fost atras la răspundere penală și

contravențională, însă, acesta anterior a fost condamnat prin decizia Curții de

Apel Bălți din 24.09.2008 în baza art.art. 188 alin.(3) lit.c), 151 alin.(4), 84

alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 14

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar prin încheierea

3

Judecătoriei Briceni din 15.12.2014, Babliuc Gh. a fost eliberat condiționat

înainte de termen pe un termen de 3 ani 2 luni 27 zile.

Totodată, potrivit certificatului nr.09/1254 din 17.08.2022, eliberat de

Biroul de Probațiune Briceni, inculpatul a fost luat la evidență în Biroul de

Probațiune la data de 16.01.2015, iar la 27.03.2018 a fost exclus de la evidență în

legătură cu expirarea perioadei de probațiune, astfel conform art.111 alin.(1) Cod

penal, la momentul comiterii infracțiunii din speță antecedentele penale în

privința inculpatului nefiind stinse.

Instanța de apel a conchis că, deși anterior Babliuc Ghennadii a fost

condamnat la pedeapsa cu închisoare, acesta nu a făcut concluziile

corespunzătoare, nu a pășit pe calea corijării și a comis din nou o infracțiune

intenționată, deci, atitudinea de ignorare totală de către inculpat a respectului față

de lege, indică că pedeapsa aplicată acestuia de către instanța de fond sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității este una prea blândă în coraport cu

fapta prejudiciabilă comisă și cu persoana acestuia, care nu va atinge efectul

scontat ca măsură de pedeapsă penală.

În contextul celor indicate supra, Colegiul penal a reținut de a-i aplica

inculpatului Babliuc Ghennadii pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Janu Anatolie în numele inculpatului, care invocând temeiul de drept prevăzut la

art. 427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2023 cu dispunerea

cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar a invocat că deși instanța de apel direct nu

a indicat la careva circumstanțe agravante în speță, însă s-a referit la unele

argumente ce caracterizează inculpatul din trecut și anume, la pedepse anterioare

a acestuia, or, pentru acele fapte inculpatul Babliuc Gh. deja a ispășit complet

pedeapsa.

Prin urmare, soluția instanței de apel este una arbitrară și părtinitoare,

oferind propriile comentarii și interpretări neîntemeiate a legii procesuale,

individualizând greșit pedeapsa stabilită lui Babliuc Gh.

Totodată, a menționat că inculpatului poate fi oferită șansa de corectare în

condiții de libertate, cu menținerea pedepsei muncă neremunerată în folosul

comunității sau pedepsei condiționate prevăzute de art.90 Cod penal, cu

impunerea la respectarea anumitor restricții pentru inculpat în temeiul art.90

alin.(6) Cod penal.

4

Mai mult, pedeapsa aplicată inculpatului urmează să corespundă faptelor

comise, personalității acestuia și atitudinii față de consecințele create, precum și

criteriilor de individualizare a pedepsei.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat

de avocat, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

raport cu motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

Potrivit textului recursului, avocatul Janu A. în numele inculpatului invocă

temei de casare a deciziei instanței de apel pct. 10) alin.(1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare

de drept atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Astfel, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de către instanțele

de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, criticând

hotărârea instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei, pe care o consideră

prea aspră în coraport cu circumstanțele cauzei, solicitând aplicarea pedepsei de

muncă neremunerată în folosul comunității, or, a prevederilor art.90 Cod penal.

Motivele precum că instanța de apel incorect a individualizat pedeapsa

inculpatului, neacordând deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal,

Colegiul penal le consideră drept lipsite de temei, or, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă,

în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale

a Codului Penal.

Conform principiului individualizării pedepsei, prevăzut de art. 7 Cod

penal, în coroborare cu criteriile generale de individualizare a acesteia, reflectate

la art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

5

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată vinovatului, trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii și pedepsei penale, prevăzute la art. 61 Cod penal.

În același rând, Colegiul reține că, categoria și termenul de pedeapsă ce

urmeaza a fi stabilit, este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante,

prevăzute de art. 76-77 Cod penal

Colegiul penal reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut

loc în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu

respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul potrivit

alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă.

Instanța de recurs remarcă că, sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal în

baza căruia a fost condamnat Babliuc Ghennadii, se pedepsește cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de

pînă la 1 an.

Așadar, prin decizia instanței de apel lui Babliuc Ghennadii în baza art.

2641 alin.(4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul

penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în

vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se

măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca

celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările

care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce

instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al

activității infracționale săvârșite.

Instanța de recurs reține, că solicitarea recurentului privind aplicarea

suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art. 90 Cod penal în

privința inculpatului este neîntemeiată, or, doar faptul că ultimul nu este de acord

cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel, considerând-o prea aspră, nu poate

servi ca temei pentru aplicarea în privința sa a unei pedepse cu suspendarea

executării. Instanța de apel a argumentat detaliat soluția sa referitor la necesitatea

executării pedepsei sub formă de închisoare, iar recurentul nu a prezentat careva

6

argumente plauzibile ce ar necesita modificarea deciziei contestate.

Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art. 90 alin.(1) Cod penal prin

sintagma „poate", oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a

aplica prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care

stipulează că: „ Dacă ... instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei

și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta

să execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei ... indicând numaidecât în hotărâre motivele...".

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel

a pronunțat o decizie întemeiată și motivată, iar pedeapsa stabilită inculpatului,

corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale

prevăzut în art. 61 alin.(2) Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini

pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și

principiile morale, iar stabilirea unei pedepse mai blânde sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, luând în considerație gravitatea infracțiunii

comise nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale și nu ar contracara

săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și altor persoane.

Mai mult, Colegiul penal reține și faptul că, Babliuc Ghennadii nu este la

prima încălcare a legii penale, inculpatul anterior a fost condamnat prin decizia

Curții de Apel Bălți din 24.09.2008 în baza art.art. 188 alin.(3) lit.c), 151 alin.(4),

84 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de

14 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar prin încheierea

Judecătoriei Briceni din 15.12.2014, Babliuc Gh. a fost eliberat condiționat

înainte de termen - 3 ani 2 luni 27 zile. La fel, potrivit certificatului nr.09/1254

din 17.08.2022, eliberat de Biroul de Probațiune Briceni, inculpatul a fost luat la

evidență în Biroul de Probațiune la data de 16.01.2015, iar la 27.03.2018 a fost

exclus de la evidență în legătură cu expirarea perioadei de probațiune, astfel

conform art.111 alin.(1) Cod penal, la momentul comiterii infracțiunii din speță

antecedentele penale în privința inculpatului nu erau stinse.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază că inculpatul Babliuc Ghennadii are

o personalitate delicventă, predispusă spre încălcarea normelor de ocrotire a

relațiilor sociale.

Astfel, Colegiul penal statuează că pedeapsa închisorii și modalitatea de

executare a acesteia aplicată lui Babliuc Gh. de către instanța de apel, a fost

stabilită și individualizată corect, în așa fel încât acesta să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

similare, iar aplicarea unei pedepse mai blânde, poate încuraja pe viitor săvârșirea

altor infracțiuni.

7

Prin urmare, avocatul Janu A. critică măsura de pedeapsă aplicată

inculpatului, ca fiind una prea aspră, astfel, în opinia acestuia, s-a comis o eroare

de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, însă eroarea stipulată în pct. 10)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, nu

persistă în speță, deoarece instanța de apel just a apreciat circumstanțele de fapt

și de drept sub toate aspectele, precum și a făcut o individualizare a pedepsei în

concordanță cu prevederile legii.

În temeiul celor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea hotărârii atacate sub aspectele invocate, dispunând

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Janu

Anatolie în numele inculpatului Babliuc Ghennadii, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2023, în cauza penală în privința lui

Babliuc Ghennadii Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

8