1ra-715/23 — art. art. 27, 171 al.2 lit.b; 264/1 al.3 CP

1ra-715/23 — art. art. 27, 171 al.2 lit.b; 264/1 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-715/2023

1-21045182-01-1ra-10052023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 august 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie

Judecători - Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Pântea Marin în numele

inculpatului Rusu Leonid, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 31

octombrie 2022 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie

2023, în cauza penală de învinuire a lui

Rusu Leonid xxxxx

Termenii de examinare:

prima instanță: 29.03.2021 - 31.10.2022;

instanța de apel: 07.12.2022 - 25.01.2023;

instanța de recurs: 18.05.2023 - 30.08.2023.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

Leonid a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 171

alin. (2) lit. b2), 2641 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat după

cum urmează:

- în baza art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal – 5 ani închisoare cu executare

în penitenciar de tip semiînchis:

- în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal – 220 ore muncă neremunerată în folosul

comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În baza art. art. 84 alin. (1), 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Rusu Leonid pedeapsă

sub formă de închisoare de 5 ani și 1 lună, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

S-a încasat de la Rusu Leonid în beneficiul Statului suma de 2 992 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

la 07 iunie 2020, în perioada orei 18.00-19.00 min, fiind în stare de ebrietate produsă de

consumul de alcool, intenționat, având scopul de a-și satisface pofta sexuală, în timp ce

era în locuința proprie amplasată în satul xxxxx, profitând de imposibilitatea victimei

xxxxx, de a opune rezistență, datorită stării de ebrietate avansate a acesteia și gradul de

1

dizabilitate sever din copilărie, deoarece potrivit raportului de expertiză judiciară nr.

202037A0399 din data de 16.09.2021, suferea de maladia psihică cronică „retard mintal

sever” și care potrivit art.1331 alin.(2) Cod penal, este membru de familie, deoarece sunt

veri primari, în timp ce ultima era pe pat îmbrăcată doar în maiou și chiloți, el fiind fără

haine, s-a urcat peste victimă, dorind să întrețină un raport sexual, dar nu și-a dus intenția

infracțională până la capăt, din motiv că în cameră a intrat concubina sa xxxxx, care a

început să filmeze cu telefonul mobil, curmând astfel acțiunile sale. Atunci Rusu s-a

ridicat de peste victima xxxxx și s-a certat cu concubina sa xxxxx din motiv că a

intervenit și filmat acțiunile lui, luându-i telefonul din mână.

Astfel, acțiunile inculpatului Rusu Leonid au fost încadrate juridic în baza art. art.

27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal, conform semnelor calificative – ”tentativă de viol,

adică tentativa de a întreținea raportul sexual profitând de imposibilitatea acesteia de a

se apăra ori de a-și exprima voință, săvârșită asupra unui membru de familie”.

Tot el, la 11 februarie 2021 deținând permisul de conducere a mijloacelor de

transport de categoria „B” cu nr.xxxxx, eliberat de autoritățile competente ale Republicii

Moldova la data de 30.09.2011, a condus mijlocul de transport de model „xxxxx” număr

de înmatriculare xxxxx, prin satul Chițcanii Vechi raionul Telenești, în continuare fiind

suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, la aceiași

dată în jurul orei 10.35 min, s-a solicitat prezența la fața locului a angajaților

Inspectoratului de poliție Telenești.

Prezentându-se la 11 februarie 2021 în jurul orei 11.00 min în localitatea

Chițcanii Vechi raionul Telenești, suspectându-l pe Rusu Leonid de conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, angajații Inspectoratului de poliție

Telenești, Meleca Valentin și Vicol Victor, cu scopul de a stabili cu certitudine dacă

conducătorul auto a consumat sau nu băuturi alcoolice înainte de a se urca la volanul

mijlocului de transport și de a-l conduce i-au solicitat acestuia de a-i urma la

Inspectoratul de poliție Telenești, unde șeful Serviciului de patrulare al Secției securitate

publică Victor Cebotari i-a solicitat lui Rusu Leonid de a fi supus testării alcoolscopice în

vederea constatării alcoolemiei, însă ultimul intenționat, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, contrar prevederilor pct. 11 lit. j) din Regulamentul

circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr.357 din 13 mai 2009

potrivit căruia „conducătorul de vehicul este obligat să se supună, la solicitarea

polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de

recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri

ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare”, a refuzat de a fi

supus testării alcoolscopice, iar fiindu-i dată îndreptare către Instituția medicosanitară

publică - Spitalul raional Telenești pentru a fi examinat medical în vederea stabilirii stării

de ebrietate și naturii ei, la fel a refuzat, deși era obligat să se supună acestor cerințe.

Astfel, acțiunile inculpatului Rusu Leonid au fost încadrate juridic în baza art. 2641

alin. (3) Cod penal, conform semnelor calificative – ” refuzul conducătorului mijlocului

de transport de la testarea alcoolscopică și de la examenul medical în vederea stabilirii

stării de ebrietate și a naturii ei”.

inculpatului Rusu Leonid, a declarat apel, prin care a solicitat casarea integrală a

sentinței, cu achitarea inculpatului, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii imputate acestuia.

3.1. În motivarea apelului declarat a indicat că, atât la faza de urmărire penală cât

și în cursul examinării cauzei în fond, vinovăția inculpatului Rusu Leonid în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2), 2641 alin. (3) Cod penal, nu a

fost dovedită și toate acuzațiile aduse acestuia poartă un caracter declarativ.

2

La fel, a indicat că, cauza penală în privința inculpatului a fost examinată fără o

apreciere juridică a tuturor probelor.

A mai conchis că, prima instanță, urma să dovedească faptele referitoare la

existența elementelor constitutive ale infracțiunii, precum și cauzele care înlătură

caracterul penal al faptei, or, din materialele cauzei se atestă că, inculpatul Rusu Leonid

nu a comis acțiunile descrise în rechizitoriu.

Referitor la comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (3) Cod penal, a

relatat că, au fost prezentate insuficiente probe pentru a constata vinovăția inculpatului.

apelul declarat s-a respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite o încadrare juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

A relatat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.

101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Rusu

Leonid în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2), 2641 alin.

(3) Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a notat că, pe epizodul de acuzare în baza art. 27, art.

171 alin. (2) lit. b2 ) Cod penal, vinovăția inculpatului se demonstrează prin: conținutul

declarațiilor reprezentantul legal al victimei xxxxx; conținutul declarațiilor martorului

xxxxx; conținutul declarațiilor martorului xxxxx; conținutul procesului-verbal de

cercetare la fața locului din data de 09 iunie 2020 și planșa fotografică aferentă

acestuia; conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din data de 10 iunie

2020; conținutul raportului de expertiză judiciară nr.202028D0318 din data de 06

noiembrie 2020; conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 202037A0399 din data

de 16 septembrie 2021; conținutul concluziei Consiliului de expertiză medicală a

vitalității în psihiatrie de 14.08.2000.

A conchis instanța de apel că, starea de ebrietate a victimei a survenit ca urmare a

consumului de alcool împreună cu inculpatul Rusu Leonid, fapt ce reiese din conținutul

declarațiilor martorilor și inculpatului Rusu Leonid, deși în ședință de judecată ultimul a

negat comiterea tentativei de viol a victimei, însă a recunoscut consumul de alcool cu

victima xxxxx, stare de fapt care rezultă și din declarațiile martorului xxxxx concubina

inculpatului, declarațiile acesteia coraborând cu declarațiile reprezentatului legal al

victimei xxxxx care din relatările fiicei sale xxxxx a aflat că a consumat alcool cu Rusu

Leonid.

Privitor la circumstanța privind imposibilitatea părții vătămate de a se apăra ori de

a-și exprima voința cauzată de starea de dizabilitate a victimei xxxxx, instanța de apel a

relatat că, instanța de fond întemeiat a reținut concluziile raportului de expertiză judiciară

nr. 202037A0399 din data de 16 septembrie 2021, în baza căruia se atestă incontestabil

că „Dumitraș Natalia suferă de maladie psihică cronică „retard mintal sever”. În

momentul comiterii asupra ei a actului de viol nu avea capacitatea de a înțelege corect

caracterul și conținutul acțiunilor, la care se pretinde că au fost săvârșite asupra ei, nu

avea capacitatea de a opune rezistență acțiunilor făptuitorului. xxxxx manifestă semne de

sugestibilitate sporită. Din cauza subdezvoltării intelectuale nu se constată semne ale

fanteziei patologice, tendința de a exagera voluntar cele percepute. Nu este capabilă de a

participa în acțiuni de urmărire penală. Are nevoie de reprezentanță în conformitate cu

legislația. Ea suferă de maladie psihică cronică ”retard mintal sever„ și deci nu avea

capacitatea să înțeleagă, să memorizeze și să reproducă conținutul acțiunilor săvârșite

3

asupra ei” (f.d.131-134).

Urmare a celor constatate, precum și reținând faptul că gradul de dizabilitate a

victimei xxxxx este afirmat prin concluzia Consiliului de expertiză medicală a vitalității

în psihiatrie de 14.08.2000, ținând cont de faptul că inculpatul este în relații de rudenie cu

victima, instanța de apel a considerat că, prima instanță argumentat a stabilit că inculpatul

Rusu Leonid a cunoscut cu certitudine că victima nu are capacitatea de a înțelege corect

caracterul și conținutul acțiunilor întreprinse în privința ei și nu are capacitatea de a

opune rezistență, respectiv a profitat de starea victimei și a întreprins acțiuni directe în

scopul comiterii unui raport sexual forțat.

La fel a indicat instanța de apel că, probatoriul cercetat dovedește cu certitudine că

inculpatul Rusu Leonid a comis tentativa de viol a victimei xxxxx, or, starea de fapt, fiind

confirmată prin declarațiile martorului xxxxx din care urmează că „...l-a văzut pe Leonid

la picioarele xxxxx și o ținea. Ea era culcată pe spinare și a crezut că-și dorește cu dânsa

raport sexual, a început a filma cu telefonul mobil. El, i-a spus că numai a ridicat-o de la

podea și când a pus-o pe pat, fiind beat a căzut peste ea...”, iar din declarațiile martorului

xxxxx rezultă că „... în acea seară a fost o beție, erau împreună și consumau alcool,

când s-a terminat alcoolul Rusu Leonid a trimis-o pe soția sa după o sticlă de vin, iar

când s-a întors, i-a găsit pe dânșii goi și i-a filmat pe furiș.. și a expediat pe Facebook la

prietenele ei, apoi mesajul a ajuns la nepoata sa, care l-a anunțat, apoi a anunțata pe

tatăl și fratele victimei...” și a mai precizat că „... bănuia că xxxxx se temea de xxxxx, ... o

dată i-a spus că se teme că o bate...” , declarații care coroborează cu declarațiile

reprezentantului legal al victimei xxxxx care a indicat că „... era la lucru și l-a sunat fina

sa, l-a anunțat ce s-a întâmplat cu cazul acasă la Rusu Leonid... Când a ajuns, fiica

xxxxx se afla la fina xxxxx, au discutat și fiica i-a spus că a consumat alcool în casă și

Rusu Leonid a fost și s-a spălatși apoi s-a năpustit asupra ei...”.

Mai mult, instanța de apel a considerat argumentată afirmația instanței de fond

prin care a afirmat că, a fost probată circumstanța faptei prejudiciabile - săvârșirea

asupra unui membru de familie, care reiese din faptul că inculpatul Rusu Leonid în

ședință de judecată a declarat că victima xxxxx îi este verișoară primară, fapt afirmat și

de către reprezentantul legal al victimei xxxxx și martorul xxxxx, care indică asupra

existenței gradului de rudenie dintre inculpatul Rusu Leonid și victima xxxxx. Or,

calitatea de veri primari, se încadrează în categoria de rude conform prevederilor art.1331

Cod penal.

Pe epizodul de acuzare în baza art. 2641 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a

relatat că, vinovăția inculpatului se demonstrează prin: conținutul declarațiilor

martorului Meleca Valentin; conținutul declarațiilor martorului Vicol Victor; conținutul

procesului-verbal de constatare a infracțiunii din data de 11.02.2021;conținutul

raportului privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite

din data de 11 februarie 2021; conținutul procesului-verbal de testare alcoolscopică din

data de 11 februarie 2021; conținutul procesului-verbal de ridicare din data de 24

februarie 2021; conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din data de 25

februarie 2021; conținutul extrasului din sistemul SIC Acces Web.

La caz, a conchis instanța de apel că, din cumulul de probe cercetate în ședința de

judecată s-a constatat cu certitudine că, la data 11 februarie 2021 inculpatul Rusu Leonid

a condus mijlocul de transport de model „xxxxx” cu număr de înmatriculare xxxxx în

localitatea satului Chițcanii Vechi și în jurul orei 10.35 min s-a solicitat prezența la fața

locului a angajaților Inspectoratului de poliție Telenești, în consecință, acesta a fost

suspectat de către colaboratorii de politie de conducerea mijlocului de transport în stare

de ebrietate, iar fiind propusă testarea alcooloscopică, inculpatul în mod intenționat a

refuzat.

4

Astfel, în urma studierii probatoriului, și anume declarațiilor martorului Vicol

Victor și martorului Meleca Valentin Vladimir, coroborate cu conținutul procesului-

verbal de examinare a obiectului din data de 25 februarie 2021, unde fiind examinată

înregistrarea audio-video stocată pe suport optic DVD-R, a reieșit incontestabil că,

conducătorul mijlocului de transport Rusu Leonid a refuzat de a fi supus testării

alcoolscopice cu mijlocul tehnic Drager alcotest 6810 la data de 11 februarie 2021, ora

13:00 min.

Mai mult, instanța de apel a apreciat critic alegațiile inculpatului referitor la

nevinovăția acestuia de la infracțiunile imputate, or, argumentele acestuia au fost

declarative fără a fi susținute de alte careva mijloace de probă.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond

just, a individualizat pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a

aplicat lui Rusu Leonid pedeapsa sub formă de închisoarea, care este una echitabilă și

proporțională infracțiunilor comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunilor, care

se califică ca infracțiuni ușoare și respectiv grave, de circumstanțele cauzei, de lipsa

circumstanțelor atenuante și prezența circumstanțelor agravante, de personalitatea

inculpatului care se caracterizează satisfăcător și anterior a fost judecat antecedentele

penale fiind stinse, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității

sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea

altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile

consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt

apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Reieșind din limitele pedepsei prevăzute de art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) și art.

2641 alin. (3) din Cod penal, instanța de apel a considerat că, instanța de fond, întemeiat a

stabilit că, în privința inculpatului Rusu Leonid, pentru comiterea infracțiuni prevăzute de

art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) Cod penal, urmează a fi aplicată o pedeapsă sub formă de 5

(cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) din Cod penal, urmează a fi aplicată

o pedeapsă sub formă de 220 (două sute douăzeci) ore muncă neremunerată în folosul

comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport și prin aplicarea art.

art. 84 alin. (1) și art. 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, inculpatului Rusu Leonid, urmează a-i fi stabilită pedeapsă

definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 1 (una) luni, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

La fel, instanța de apel, verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în

conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de

procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului.

inculpatului Rusu Leonid, făcând trimitere la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul să fie achitat din motivul că faptele imputate acestuia nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor.

5.1 În motivarea recursului, a menționat că, sentința și decizia sunt ilegale,

neîntemeiate și nefondate.

Consideră că, nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune prevăzute

la art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) și art. 2641 alin. (3) din Cod penal, încât instanțele de

fond, nu au ținut cont de prevederile art. art. 8, 389 Cod de procedură penală.

5

La fel, indică că, instanțele de fond, nu au ținut cont și de faptul că, vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate nu a fost dovedită prin probele

administrate la caz.

De asemenea, relatează că, declarațiile martorului Rusu Adrian urmează de a le

aprecia critic, deoarece vin în contradicție cu circumstanțele factologice stabilite în

instanță, precum și aprecierea probelor a fost realizată într-un mod unilateral și părtinitor,

fiind examinate doar probele părții acuzării.

din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit

practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și

erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat se constată că, partea apărării face trimitere la

temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând achitarea

inculpatului din motiv că, nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune în

faptele infracționale ale acestuia.

În aceste condiții, Colegiul penal constată o discrepanță între temeiul invocat în

recurs - art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicitările invocate, or,

achitarea inculpatului din motiv că, nu au fost întrunite elementele componenței de

infracțiune se atribuie altui temei prevăzut la art. 127 alin. (1) pct. 8) Cod procedură

penală.

Prin urmare, lecturând conținutul recursului, Colegiul penal a conchis că, partea

apărării critică aprecierea probelor reținută de către instanțele de fond ca fiind în

contradicție cu circumstanțele factologice stabilite în instanță, fiind realizată într-un mod

unilateral și părtinitor și astfel, însușind alegațiile din recurs la temeiul prevăzut în art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală - hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În continuare, Colegiul penal, analizând decizia instanței de apel prin prisma

erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, constată

că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,

dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat cu strictețe

prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții

apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar

motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar.

6

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Instanța de recurs reiterează că, la etapa judecării recursului nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind

sarcina primordială a instanțelor de fond.

Colegiul penal menționează că, aprecierea probelor de către instanțele de fond

poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în

cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau

neluarea în considerare a acestora.

Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului, precum că,

concluziile instanțelor de fond asupra vinovăției inculpatului sunt sprijinite pe

interpretarea unor circumstanțe fără a oferi o explicație întemeiată pe probele puse la

baza sentinței de condamnare.

La caz, Colegiul penal menționează că, principiul contradictorialității în procesul

penal este privită ca o valoare juridică, care face parte din garanțiile care asigură

realizarea dreptului la un proces echitabil, drept consacrat în art. 6 CEDO.

Mai mult, principiul contradictorialității se află într-o strânsă legătură cu principiul

egalității armelor, ca părți ale dreptului la un proces echitabil și implică dreptul fiecărei

părți de a lua cunoștință cu toate actele cauzei, într-o procedură contradictorie care să nu

o plaseze pe vreuna dintre părți într-o situație dezavantajoasă, în scopul păstrării justului

echilibru între părți.

Din aceste considerente, Colegiul penal constată că, instanțele de fond în cadrul

examinării cauzei penale, au respectat cu strictețe atât normele procesual penale (art. art.

24, 26 Cod de procedură penală) ce vizează respectarea principiilor de drept, cât și în

sensul art. 6 CEDO, soluționând cauza în prezența avocatului inculpatului și în mod

echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și

imparțială, care prin hotărârile pronunțate nu au adus atingere intereselor justiției.

La caz se constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmare examinării

cauzei au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de

procedură penală, unde probele au fost cercetate sub toate aspectele prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor și corect au încadrat juridic acțiunile lui Rusu Leonid în baza

prevederilor art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) și art. 2641 alin. (3) din Cod penal.

Din aceste considerente, Colegiul penal reține că, vinovăția inculpatului Rusu

Leonid a fost demonstrată prin:

Pe epizodul de acuzare în baza art. 27, art. 171 alin. (2) lit. b2 ) Cod penal:

conținutul declarațiilor reprezentantul legal al victimei Dumitraș Nicolae; conținutul

declarațiilor martorului Rusu Adrian; conținutul declarațiilor martorului Odajiu Irina;

conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de 09 iunie 2020 și

planșa fotografică aferentă acestuia; conținutul procesului-verbal de examinare a

obiectului din data de 10 iunie 2020; conținutul raportului de expertiză judiciară

nr.202028D0318 din data de 06 noiembrie 2020; conținutul raportului de expertiză

7

judiciară nr. 202037A0399 din data de 16 septembrie 2021; conținutul concluziei

Consiliului de expertiză medicală a vitalității în psihiatrie de 14.08.2000.

Pe epizodul de acuzare în baza art. 2641 alin.(3) Cod penal: conținutul

declarațiilor martorului Meleca Valentin; conținutul declarațiilor martorului Vicol

Victor; conținutul procesului-verbal de constatare a infracțiunii din data de

11.02.2021;conținutul raportului privind recepționarea informației telefonice despre

comiterea unei fapte ilicite din data de 11 februarie 2021; conținutul procesului-verbal

de testare alcoolscopică din data de 11 februarie 2021; conținutul procesului-verbal de

ridicare din data de 24 februarie 2021; conținutul procesului-verbal de examinare a

obiectului din data de 25 februarie 2021; conținutul extrasului din sistemul SIC Acces

Web.

Astfel, la cauza dedusă judecății, Colegiul penal nu a stabilit careva erori de drept,

or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au

fundamentat soluția instanței de apel, menținând sentința primei instanțe privind

condamnarea inculpatului Rusu Leonid, în baza art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) și art.

2641 alin. (3) din Cod penal, după cum urmează:

- în baza art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal – 5 ani închisoare cu executare

în penitenciar de tip semiînchis:

- în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal – 220 ore muncă neremunerată în folosul

comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În baza art. art. 84 alin. (1), 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Rusu Leonid pedeapsă

sub formă de închisoare de 5 ani și 1 lună, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Potrivit prevederilor art. 430, pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să conțină, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427

invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în

cauza dată.

În aceste condiții, Colegiul penal conchide că, din solicitările recurentului din

recurs, se atestă că, acesta pledează pentru achitarea inculpatului în săvârșirea

infracțiunilor imputate, din motiv că, aprecierea probelor reținută de către instanțele de

fond este în contradicție cu circumstanțele factologice stabilite în instanță, fiind realizată

într-un mod unilateral și părtinitor, fără argumentarea, motivarea poziției abordate,

acestea căpătând forma unor alegații declarative.

Mai mult ca atât, Colegiul penal a constatat contrariul alegațiilor descrise în recurs

în baza probelor sus menționate.

La fel, se conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor

instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, și în virtutea corectitudinii lor

și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar le acceptă și le însușește, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

În acest context și ținând cont de prevederile art. 432 alin. (2), pct.4) Cod de

procedură penală, instanța de recurs ordinar concluzionează că, temeiul de casare,

prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit

8

aplicabilitatea la caz, întrucât decizia atacată este legală, întemeiată și echitabilă, astfel

că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Pântea Marin în numele

inculpatului Rusu Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 25 ianuarie 2023, în cauza penală în privința lui Rusu Leonid xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 septembrie 2023.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

9