1ra-715/23 — art. art. 27, 171 al.2 lit.b; 264/1 al.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. art. 27, 171 al.2 lit.b; 264/1 al.3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-715/23 — art. art. 27, 171 al.2 lit.b; 264/1 al.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-715/2023
1-21045182-01-1ra-10052023
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
30 august 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Țurcan Anatolie
Judecători - Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu
Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Pântea Marin în numele
inculpatului Rusu Leonid, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 31
octombrie 2022 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie
2023, în cauza penală de învinuire a lui
Rusu Leonid xxxxx
Termenii de examinare:
prima instanță: 29.03.2021 - 31.10.2022;
instanța de apel: 07.12.2022 - 25.01.2023;
instanța de recurs: 18.05.2023 - 30.08.2023.
Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 31 octombrie 2022, Rusu
Leonid a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 171
alin. (2) lit. b2), 2641 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat după
cum urmează:
- în baza art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal – 5 ani închisoare cu executare
în penitenciar de tip semiînchis:
- în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal – 220 ore muncă neremunerată în folosul
comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
În baza art. art. 84 alin. (1), 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,
prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Rusu Leonid pedeapsă
sub formă de închisoare de 5 ani și 1 lună, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,
cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
S-a încasat de la Rusu Leonid în beneficiul Statului suma de 2 992 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că, Rusu Leonid,
la 07 iunie 2020, în perioada orei 18.00-19.00 min, fiind în stare de ebrietate produsă de
consumul de alcool, intenționat, având scopul de a-și satisface pofta sexuală, în timp ce
era în locuința proprie amplasată în satul xxxxx, profitând de imposibilitatea victimei
xxxxx, de a opune rezistență, datorită stării de ebrietate avansate a acesteia și gradul de
1
dizabilitate sever din copilărie, deoarece potrivit raportului de expertiză judiciară nr.
202037A0399 din data de 16.09.2021, suferea de maladia psihică cronică „retard mintal
sever” și care potrivit art.1331 alin.(2) Cod penal, este membru de familie, deoarece sunt
veri primari, în timp ce ultima era pe pat îmbrăcată doar în maiou și chiloți, el fiind fără
haine, s-a urcat peste victimă, dorind să întrețină un raport sexual, dar nu și-a dus intenția
infracțională până la capăt, din motiv că în cameră a intrat concubina sa xxxxx, care a
început să filmeze cu telefonul mobil, curmând astfel acțiunile sale. Atunci Rusu s-a
ridicat de peste victima xxxxx și s-a certat cu concubina sa xxxxx din motiv că a
intervenit și filmat acțiunile lui, luându-i telefonul din mână.
Astfel, acțiunile inculpatului Rusu Leonid au fost încadrate juridic în baza art. art.
27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal, conform semnelor calificative – ”tentativă de viol,
adică tentativa de a întreținea raportul sexual profitând de imposibilitatea acesteia de a
se apăra ori de a-și exprima voință, săvârșită asupra unui membru de familie”.
Tot el, la 11 februarie 2021 deținând permisul de conducere a mijloacelor de
transport de categoria „B” cu nr.xxxxx, eliberat de autoritățile competente ale Republicii
Moldova la data de 30.09.2011, a condus mijlocul de transport de model „xxxxx” număr
de înmatriculare xxxxx, prin satul Chițcanii Vechi raionul Telenești, în continuare fiind
suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, la aceiași
dată în jurul orei 10.35 min, s-a solicitat prezența la fața locului a angajaților
Inspectoratului de poliție Telenești.
Prezentându-se la 11 februarie 2021 în jurul orei 11.00 min în localitatea
Chițcanii Vechi raionul Telenești, suspectându-l pe Rusu Leonid de conducerea
mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, angajații Inspectoratului de poliție
Telenești, Meleca Valentin și Vicol Victor, cu scopul de a stabili cu certitudine dacă
conducătorul auto a consumat sau nu băuturi alcoolice înainte de a se urca la volanul
mijlocului de transport și de a-l conduce i-au solicitat acestuia de a-i urma la
Inspectoratul de poliție Telenești, unde șeful Serviciului de patrulare al Secției securitate
publică Victor Cebotari i-a solicitat lui Rusu Leonid de a fi supus testării alcoolscopice în
vederea constatării alcoolemiei, însă ultimul intenționat, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, contrar prevederilor pct. 11 lit. j) din Regulamentul
circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr.357 din 13 mai 2009
potrivit căruia „conducătorul de vehicul este obligat să se supună, la solicitarea
polițistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de
recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri
ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare”, a refuzat de a fi
supus testării alcoolscopice, iar fiindu-i dată îndreptare către Instituția medicosanitară
publică - Spitalul raional Telenești pentru a fi examinat medical în vederea stabilirii stării
de ebrietate și naturii ei, la fel a refuzat, deși era obligat să se supună acestor cerințe.
Astfel, acțiunile inculpatului Rusu Leonid au fost încadrate juridic în baza art. 2641
alin. (3) Cod penal, conform semnelor calificative – ” refuzul conducătorului mijlocului
de transport de la testarea alcoolscopică și de la examenul medical în vederea stabilirii
stării de ebrietate și a naturii ei”.
Nefiind de acord cu sentința, avocatul Coșneanu Svetlana în numele
inculpatului Rusu Leonid, a declarat apel, prin care a solicitat casarea integrală a
sentinței, cu achitarea inculpatului, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive
ale infracțiunii imputate acestuia.
3.1. În motivarea apelului declarat a indicat că, atât la faza de urmărire penală cât
și în cursul examinării cauzei în fond, vinovăția inculpatului Rusu Leonid în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2), 2641 alin. (3) Cod penal, nu a
fost dovedită și toate acuzațiile aduse acestuia poartă un caracter declarativ.
2
La fel, a indicat că, cauza penală în privința inculpatului a fost examinată fără o
apreciere juridică a tuturor probelor.
A mai conchis că, prima instanță, urma să dovedească faptele referitoare la
existența elementelor constitutive ale infracțiunii, precum și cauzele care înlătură
caracterul penal al faptei, or, din materialele cauzei se atestă că, inculpatul Rusu Leonid
nu a comis acțiunile descrise în rechizitoriu.
Referitor la comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (3) Cod penal, a
relatat că, au fost prezentate insuficiente probe pentru a constata vinovăția inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2023,
apelul declarat s-a respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a
stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu
certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite o încadrare juridică corespunzătoare
materialului probator administrat.
A relatat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.
101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și
coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Rusu
Leonid în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2), 2641 alin.
(3) Cod penal.
Prin urmare, instanța de apel a notat că, pe epizodul de acuzare în baza art. 27, art.
171 alin. (2) lit. b2 ) Cod penal, vinovăția inculpatului se demonstrează prin: conținutul
declarațiilor reprezentantul legal al victimei xxxxx; conținutul declarațiilor martorului
xxxxx; conținutul declarațiilor martorului xxxxx; conținutul procesului-verbal de
cercetare la fața locului din data de 09 iunie 2020 și planșa fotografică aferentă
acestuia; conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din data de 10 iunie
2020; conținutul raportului de expertiză judiciară nr.202028D0318 din data de 06
noiembrie 2020; conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 202037A0399 din data
de 16 septembrie 2021; conținutul concluziei Consiliului de expertiză medicală a
vitalității în psihiatrie de 14.08.2000.
A conchis instanța de apel că, starea de ebrietate a victimei a survenit ca urmare a
consumului de alcool împreună cu inculpatul Rusu Leonid, fapt ce reiese din conținutul
declarațiilor martorilor și inculpatului Rusu Leonid, deși în ședință de judecată ultimul a
negat comiterea tentativei de viol a victimei, însă a recunoscut consumul de alcool cu
victima xxxxx, stare de fapt care rezultă și din declarațiile martorului xxxxx concubina
inculpatului, declarațiile acesteia coraborând cu declarațiile reprezentatului legal al
victimei xxxxx care din relatările fiicei sale xxxxx a aflat că a consumat alcool cu Rusu
Leonid.
Privitor la circumstanța privind imposibilitatea părții vătămate de a se apăra ori de
a-și exprima voința cauzată de starea de dizabilitate a victimei xxxxx, instanța de apel a
relatat că, instanța de fond întemeiat a reținut concluziile raportului de expertiză judiciară
nr. 202037A0399 din data de 16 septembrie 2021, în baza căruia se atestă incontestabil
că „Dumitraș Natalia suferă de maladie psihică cronică „retard mintal sever”. În
momentul comiterii asupra ei a actului de viol nu avea capacitatea de a înțelege corect
caracterul și conținutul acțiunilor, la care se pretinde că au fost săvârșite asupra ei, nu
avea capacitatea de a opune rezistență acțiunilor făptuitorului. xxxxx manifestă semne de
sugestibilitate sporită. Din cauza subdezvoltării intelectuale nu se constată semne ale
fanteziei patologice, tendința de a exagera voluntar cele percepute. Nu este capabilă de a
participa în acțiuni de urmărire penală. Are nevoie de reprezentanță în conformitate cu
legislația. Ea suferă de maladie psihică cronică ”retard mintal sever„ și deci nu avea
capacitatea să înțeleagă, să memorizeze și să reproducă conținutul acțiunilor săvârșite
3
asupra ei” (f.d.131-134).
Urmare a celor constatate, precum și reținând faptul că gradul de dizabilitate a
victimei xxxxx este afirmat prin concluzia Consiliului de expertiză medicală a vitalității
în psihiatrie de 14.08.2000, ținând cont de faptul că inculpatul este în relații de rudenie cu
victima, instanța de apel a considerat că, prima instanță argumentat a stabilit că inculpatul
Rusu Leonid a cunoscut cu certitudine că victima nu are capacitatea de a înțelege corect
caracterul și conținutul acțiunilor întreprinse în privința ei și nu are capacitatea de a
opune rezistență, respectiv a profitat de starea victimei și a întreprins acțiuni directe în
scopul comiterii unui raport sexual forțat.
La fel a indicat instanța de apel că, probatoriul cercetat dovedește cu certitudine că
inculpatul Rusu Leonid a comis tentativa de viol a victimei xxxxx, or, starea de fapt, fiind
confirmată prin declarațiile martorului xxxxx din care urmează că „...l-a văzut pe Leonid
la picioarele xxxxx și o ținea. Ea era culcată pe spinare și a crezut că-și dorește cu dânsa
raport sexual, a început a filma cu telefonul mobil. El, i-a spus că numai a ridicat-o de la
podea și când a pus-o pe pat, fiind beat a căzut peste ea...”, iar din declarațiile martorului
xxxxx rezultă că „... în acea seară a fost o beție, erau împreună și consumau alcool,
când s-a terminat alcoolul Rusu Leonid a trimis-o pe soția sa după o sticlă de vin, iar
când s-a întors, i-a găsit pe dânșii goi și i-a filmat pe furiș.. și a expediat pe Facebook la
prietenele ei, apoi mesajul a ajuns la nepoata sa, care l-a anunțat, apoi a anunțata pe
tatăl și fratele victimei...” și a mai precizat că „... bănuia că xxxxx se temea de xxxxx, ... o
dată i-a spus că se teme că o bate...” , declarații care coroborează cu declarațiile
reprezentantului legal al victimei xxxxx care a indicat că „... era la lucru și l-a sunat fina
sa, l-a anunțat ce s-a întâmplat cu cazul acasă la Rusu Leonid... Când a ajuns, fiica
xxxxx se afla la fina xxxxx, au discutat și fiica i-a spus că a consumat alcool în casă și
Rusu Leonid a fost și s-a spălatși apoi s-a năpustit asupra ei...”.
Mai mult, instanța de apel a considerat argumentată afirmația instanței de fond
prin care a afirmat că, a fost probată circumstanța faptei prejudiciabile - săvârșirea
asupra unui membru de familie, care reiese din faptul că inculpatul Rusu Leonid în
ședință de judecată a declarat că victima xxxxx îi este verișoară primară, fapt afirmat și
de către reprezentantul legal al victimei xxxxx și martorul xxxxx, care indică asupra
existenței gradului de rudenie dintre inculpatul Rusu Leonid și victima xxxxx. Or,
calitatea de veri primari, se încadrează în categoria de rude conform prevederilor art.1331
Cod penal.
Pe epizodul de acuzare în baza art. 2641 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a
relatat că, vinovăția inculpatului se demonstrează prin: conținutul declarațiilor
martorului Meleca Valentin; conținutul declarațiilor martorului Vicol Victor; conținutul
procesului-verbal de constatare a infracțiunii din data de 11.02.2021;conținutul
raportului privind recepționarea informației telefonice despre comiterea unei fapte ilicite
din data de 11 februarie 2021; conținutul procesului-verbal de testare alcoolscopică din
data de 11 februarie 2021; conținutul procesului-verbal de ridicare din data de 24
februarie 2021; conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din data de 25
februarie 2021; conținutul extrasului din sistemul SIC Acces Web.
La caz, a conchis instanța de apel că, din cumulul de probe cercetate în ședința de
judecată s-a constatat cu certitudine că, la data 11 februarie 2021 inculpatul Rusu Leonid
a condus mijlocul de transport de model „xxxxx” cu număr de înmatriculare xxxxx în
localitatea satului Chițcanii Vechi și în jurul orei 10.35 min s-a solicitat prezența la fața
locului a angajaților Inspectoratului de poliție Telenești, în consecință, acesta a fost
suspectat de către colaboratorii de politie de conducerea mijlocului de transport în stare
de ebrietate, iar fiind propusă testarea alcooloscopică, inculpatul în mod intenționat a
refuzat.
4
Astfel, în urma studierii probatoriului, și anume declarațiilor martorului Vicol
Victor și martorului Meleca Valentin Vladimir, coroborate cu conținutul procesului-
verbal de examinare a obiectului din data de 25 februarie 2021, unde fiind examinată
înregistrarea audio-video stocată pe suport optic DVD-R, a reieșit incontestabil că,
conducătorul mijlocului de transport Rusu Leonid a refuzat de a fi supus testării
alcoolscopice cu mijlocul tehnic Drager alcotest 6810 la data de 11 februarie 2021, ora
13:00 min.
Mai mult, instanța de apel a apreciat critic alegațiile inculpatului referitor la
nevinovăția acestuia de la infracțiunile imputate, or, argumentele acestuia au fost
declarative fără a fi susținute de alte careva mijloace de probă.
Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond
just, a individualizat pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a
aplicat lui Rusu Leonid pedeapsa sub formă de închisoarea, care este una echitabilă și
proporțională infracțiunilor comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunilor, care
se califică ca infracțiuni ușoare și respectiv grave, de circumstanțele cauzei, de lipsa
circumstanțelor atenuante și prezența circumstanțelor agravante, de personalitatea
inculpatului care se caracterizează satisfăcător și anterior a fost judecat antecedentele
penale fiind stinse, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității
sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea
altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile
consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt
apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.
Reieșind din limitele pedepsei prevăzute de art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) și art.
2641 alin. (3) din Cod penal, instanța de apel a considerat că, instanța de fond, întemeiat a
stabilit că, în privința inculpatului Rusu Leonid, pentru comiterea infracțiuni prevăzute de
art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) Cod penal, urmează a fi aplicată o pedeapsă sub formă de 5
(cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) din Cod penal, urmează a fi aplicată
o pedeapsă sub formă de 220 (două sute douăzeci) ore muncă neremunerată în folosul
comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport și prin aplicarea art.
art. 84 alin. (1) și art. 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, inculpatului Rusu Leonid, urmează a-i fi stabilită pedeapsă
definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 1 (una) luni, cu
executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport.
La fel, instanța de apel, verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în
conformitate cu prevederile de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de
procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului.
Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Pântea Marin în numele
inculpatului Rusu Leonid, făcând trimitere la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care
inculpatul să fie achitat din motivul că faptele imputate acestuia nu întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunilor.
5.1 În motivarea recursului, a menționat că, sentința și decizia sunt ilegale,
neîntemeiate și nefondate.
Consideră că, nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune prevăzute
la art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) și art. 2641 alin. (3) din Cod penal, încât instanțele de
fond, nu au ținut cont de prevederile art. art. 8, 389 Cod de procedură penală.
5
La fel, indică că, instanțele de fond, nu au ținut cont și de faptul că, vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate nu a fost dovedită prin probele
administrate la caz.
De asemenea, relatează că, declarațiile martorului Rusu Adrian urmează de a le
aprecia critic, deoarece vin în contradicție cu circumstanțele factologice stabilite în
instanță, precum și aprecierea probelor a fost realizată într-un mod unilateral și părtinitor,
fiind examinate doar probele părții acuzării.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor
din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele
considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia
în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit
practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și
erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
Din conținutul recursului declarat se constată că, partea apărării face trimitere la
temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând achitarea
inculpatului din motiv că, nu au fost întrunite elementele componenței de infracțiune în
faptele infracționale ale acestuia.
În aceste condiții, Colegiul penal constată o discrepanță între temeiul invocat în
recurs - art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicitările invocate, or,
achitarea inculpatului din motiv că, nu au fost întrunite elementele componenței de
infracțiune se atribuie altui temei prevăzut la art. 127 alin. (1) pct. 8) Cod procedură
penală.
Prin urmare, lecturând conținutul recursului, Colegiul penal a conchis că, partea
apărării critică aprecierea probelor reținută de către instanțele de fond ca fiind în
contradicție cu circumstanțele factologice stabilite în instanță, fiind realizată într-un mod
unilateral și părtinitor și astfel, însușind alegațiile din recurs la temeiul prevăzut în art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.
Potrivit art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală - hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
În continuare, Colegiul penal, analizând decizia instanței de apel prin prisma
erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, constată
că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,
dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat cu strictețe
prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în
hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții
apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar
motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar.
6
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art.414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel
se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței
de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Instanța de recurs reiterează că, la etapa judecării recursului nu analizează
conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu
stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind
sarcina primordială a instanțelor de fond.
Colegiul penal menționează că, aprecierea probelor de către instanțele de fond
poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în
cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau
neluarea în considerare a acestora.
Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele recurentului, precum că,
concluziile instanțelor de fond asupra vinovăției inculpatului sunt sprijinite pe
interpretarea unor circumstanțe fără a oferi o explicație întemeiată pe probele puse la
baza sentinței de condamnare.
La caz, Colegiul penal menționează că, principiul contradictorialității în procesul
penal este privită ca o valoare juridică, care face parte din garanțiile care asigură
realizarea dreptului la un proces echitabil, drept consacrat în art. 6 CEDO.
Mai mult, principiul contradictorialității se află într-o strânsă legătură cu principiul
egalității armelor, ca părți ale dreptului la un proces echitabil și implică dreptul fiecărei
părți de a lua cunoștință cu toate actele cauzei, într-o procedură contradictorie care să nu
o plaseze pe vreuna dintre părți într-o situație dezavantajoasă, în scopul păstrării justului
echilibru între părți.
Din aceste considerente, Colegiul penal constată că, instanțele de fond în cadrul
examinării cauzei penale, au respectat cu strictețe atât normele procesual penale (art. art.
24, 26 Cod de procedură penală) ce vizează respectarea principiilor de drept, cât și în
sensul art. 6 CEDO, soluționând cauza în prezența avocatului inculpatului și în mod
echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și
imparțială, care prin hotărârile pronunțate nu au adus atingere intereselor justiției.
La caz se constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmare examinării
cauzei au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de
procedură penală, unde probele au fost cercetate sub toate aspectele prin prisma
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere
al coroborării lor și corect au încadrat juridic acțiunile lui Rusu Leonid în baza
prevederilor art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) și art. 2641 alin. (3) din Cod penal.
Din aceste considerente, Colegiul penal reține că, vinovăția inculpatului Rusu
Leonid a fost demonstrată prin:
Pe epizodul de acuzare în baza art. 27, art. 171 alin. (2) lit. b2 ) Cod penal:
conținutul declarațiilor reprezentantul legal al victimei Dumitraș Nicolae; conținutul
declarațiilor martorului Rusu Adrian; conținutul declarațiilor martorului Odajiu Irina;
conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de 09 iunie 2020 și
planșa fotografică aferentă acestuia; conținutul procesului-verbal de examinare a
obiectului din data de 10 iunie 2020; conținutul raportului de expertiză judiciară
nr.202028D0318 din data de 06 noiembrie 2020; conținutul raportului de expertiză
7
judiciară nr. 202037A0399 din data de 16 septembrie 2021; conținutul concluziei
Consiliului de expertiză medicală a vitalității în psihiatrie de 14.08.2000.
Pe epizodul de acuzare în baza art. 2641 alin.(3) Cod penal: conținutul
declarațiilor martorului Meleca Valentin; conținutul declarațiilor martorului Vicol
Victor; conținutul procesului-verbal de constatare a infracțiunii din data de
11.02.2021;conținutul raportului privind recepționarea informației telefonice despre
comiterea unei fapte ilicite din data de 11 februarie 2021; conținutul procesului-verbal
de testare alcoolscopică din data de 11 februarie 2021; conținutul procesului-verbal de
ridicare din data de 24 februarie 2021; conținutul procesului-verbal de examinare a
obiectului din data de 25 februarie 2021; conținutul extrasului din sistemul SIC Acces
Web.
Astfel, la cauza dedusă judecății, Colegiul penal nu a stabilit careva erori de drept,
or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au
fundamentat soluția instanței de apel, menținând sentința primei instanțe privind
condamnarea inculpatului Rusu Leonid, în baza art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2 ) și art.
2641 alin. (3) din Cod penal, după cum urmează:
- în baza art. art. 27, 171 alin. (2) lit. b2) Cod penal – 5 ani închisoare cu executare
în penitenciar de tip semiînchis:
- în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal – 220 ore muncă neremunerată în folosul
comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
În baza art. art. 84 alin. (1), 87 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,
prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Rusu Leonid pedeapsă
sub formă de închisoare de 5 ani și 1 lună, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,
cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Potrivit prevederilor art. 430, pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să conțină, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii
atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427
invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în
cauza dată.
În aceste condiții, Colegiul penal conchide că, din solicitările recurentului din
recurs, se atestă că, acesta pledează pentru achitarea inculpatului în săvârșirea
infracțiunilor imputate, din motiv că, aprecierea probelor reținută de către instanțele de
fond este în contradicție cu circumstanțele factologice stabilite în instanță, fiind realizată
într-un mod unilateral și părtinitor, fără argumentarea, motivarea poziției abordate,
acestea căpătând forma unor alegații declarative.
Mai mult ca atât, Colegiul penal a constatat contrariul alegațiilor descrise în recurs
în baza probelor sus menționate.
La fel, se conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor
instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, și în virtutea corectitudinii lor
și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar le acceptă și le însușește, fapt
ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza
Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă
instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns
detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu
toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile
esențiale supuse atenției sale.
În acest context și ținând cont de prevederile art. 432 alin. (2), pct.4) Cod de
procedură penală, instanța de recurs ordinar concluzionează că, temeiul de casare,
prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit
8
aplicabilitatea la caz, întrucât decizia atacată este legală, întemeiată și echitabilă, astfel
că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Pântea Marin în numele
inculpatului Rusu Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 25 ianuarie 2023, în cauza penală în privința lui Rusu Leonid xxxxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 21 septembrie 2023.
Președinte Țurcan Anatolie
Judecători Eremciuc Ghenadie
Daguța Sergiu
9