1ra-1619/2023 — Art. 190 al. 1 CP

Marc Istrate s-a născut în anul 1994 în mun. Bălți. El a fost învinuit în baza art. 190 alin. (1) Cod penal (escrocherie).

El a fost apărat de avocatul Ina Cepoi.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. Marc Istrate a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la opt luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a respins apelul.

La 29 iunie 2023, avocatul Ina Cepoi, în interesele lui Marc Istrate, a depus recurs. Ea a solicitat casarea deciziei în ceea ce privește individualizarea pedepsei și aplicarea unei pedepse mai blânde non privative de libertate.

Urmărirea penală a fost pornită la 06 octombrie și s-a finalizat la 25 noiembrie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 25 noiembrie 2022 – 23 februarie 2023. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 29 martie – 10 mai 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 26 septembrie 2023. ÎN FAPT

Marc Istrate este învinuit că, la 09 martie 2022, aflându-se în mun. Bălți, sub pretextul achitării în scurt timp a prețului unui telefon mobil, a indus-o în eroare pe Evghenia Doronina, și, folosindu-se de încrederea acesteia, a determinat- o să procure în credit, pe numele său, un telefon mobil. În acest scop, prezentându- se împreună cu victima la sediul oficiului „Moldcell” S.A., situat pe str. Ștefan cel Mare, 2 din mun. Bălți, Evghenia Doronina a semnat cu SRL „Easy Credit” contractul de credit în sumă de 5500 lei și a primit telefonul mobil de model „Samsung A32”, în valoare de 5500 lei, pe care inculpatul și l-ar fi însușit ulterior, eschivându-se de la executarea celor promise. Prin aceste acțiuni, inculpatul ar fi cauzat lui Evghenia Doronina un prejudiciu material în cuantum de 5500 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal.

La 23 februarie 2023, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul central, Marc Istrate a fost recunoscut vinovat în baza art. 190 alin. (1) din Codul penal și condamnat la opt luni de închisoare cu executare. Instanța a dispus încasarea de la inculpat a sumei de 7465 de lei în beneficiul părții vătămate Evghenia Doronina cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune și 1000 lei prejudiciu moral. 1 Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei conform prevederilor art. 364¹ alin. (8) Cod de procedură penală. Instanța a reținut ca circumstanță atenuantă căința sinceră, iar circumstanțe agravante, inculpatul anterior a mai fost condamnat pentru un șir de infracțiuni inclusiv pentru infracțiuni similare, nu a tras concluzia necesară, și din nou a continuat să comită infracțiuni, formându-și o practică sistematică. Având în vedere gravitatea faptei, motivul săvârșirii cupiditatea, nerepararea prejudiciului și atitudinea formală față de victime, instanța a apreciat că o pedeapsă alternativă (amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității) nu este aptă să asigure scopul pedepsei. Deși inculpatul a recunoscut vina și a declarat intenția de a restitui prejudiciul, până la pronunțare nu a întreprins acțiuni concrete în acest sens.

La 28 februarie 2023 avocatul Ina Cepoi a depus apel în numele inculpatului prin care au solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde neprivative de libertate în privința acestuia.

La 10 mai 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul. Instanța a reținut că pedeapsa de opt luni de închisoare cu executare aplicată de prima instanță este individualizată corect. Instanța a reținut caracterul recidivant al inculpatului (f.d. 93) iar după eliberarea din locurile de detenție a continuat activitatea infracțională, ceea ce determină caracterul criminal stabil și lipsa dorinței de corectare, are inclusiv și un cazier contravențional destul de variat (f.d. 91-92). Iar pentru excluderea recidivării și prevenirea comiterii de noi fapte antisociale pasibile răspunderii penale, pedeapsa închisorii lui numită pe termenul stabilit este una necesară și oportună aptă să asigure atingerea scopului sancțiunii penale, iar aplicarea unei măsuri mai blânde nu se justifică. Decizia motivată a fost pronunțată în ședință publică la 14 iunie 2023.

La 29 iunie 2023, avocatul Ina Cepoi, în numele inculpatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 Cod procedură penală, însă fără a indicat expres alineatul sau punctul din articol, însă a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde non privative de libertate. Recurenta a invocat caracterul disproporționat al pedepsei aplicate, susținând că inculpatul și-a recunoscut integral vinovăția, a manifestat căință sinceră și a conștientizat gravitatea faptei comise. De asemenea, s-a argumentat că pedeapsa nu este rațională încălcând principiul umanismului.

La 26 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă careva referință nu a fost depusă.

În perioada comiterii faptei, art. 190 alin. (1) Cod penal prevedea următoarele: ,,(1) Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, actului juridic, încheierea căruia este determinată de comportamentul dolosiv care a produs daune considerabile se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani;”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul nu indică expres în baza cărui temei se bazează din art. 427 Cod de procedură penală, însă având în vedere că recurenta contestă expres doar individualizarea pedepsei susținând că urma a fi aplicată o pedeapsă mai blândă non privativă de libertate completul va examina recursul prin prisma temeiului art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Acest temei de recurs se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. În recurs sunt reparate doar „erorile de drept”. Doar în cazul individualizării sancțiunii contrar prevederilor legale există acest temei de recurs. Avocatul nu a menționat prevederile legale care au fost încălcate de instanța de fond și apel atunci când a aplicat pedeapsa cu închisoare cu executare. El doar își exprimă dezacordul cu această pedeapsă. Aplicarea sau neaplicarea unei pedepse mai blânde ţine de discreția judecătorului. Curtea Supremă de Justiție nu poate, în principiu, pune în discuţie decizia instanțelor ierarhic inferioare cu privire la alegerea uneia din pedepsele alternative prevăzute pentru abaterea penală incriminată.

Curtea Supremă de Justiție reiterează că art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală a fost aplicat în mod similar în, numeroase cauze, dezacordul cu pedeapsa penală aplicată legal nu se încadrează în temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală (mutatis mutandis încheierile nr. 1ra-674/2023, 1ra-1038/2023, 1ra-1583/2023, 1ra-1038/2023, 1ra-1459/2023, 3 1ra-1576/2023, 1ra-1583/2023). Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Ina Cepoi împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 10 mai 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Blșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 4