1ra-352/2023 — Art.201-1 al.1 lit.a CP

Ruslana Godorogea a fost apărată de avocații Veaceslav Evstrati și Dragoș Grosu.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Ruslana Godorogea a fost recunoscută vinovată de comitere infracțiunii incriminate și condamnată la șase luni de închisoare, care a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de un an. Instanța de apel a respins apelul și a menținut sentința.

La 13 februarie 2023, avocatul Dragoș Grosu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct.8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

Urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 14 aprilie 2022 și s-a finalizat la 03 mai 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 06 mai 2022 – 30 iunie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 22 iulie și 06 decembrie 2022. Dosarul a ajuns în instanța de recurs la 28 februarie 2023. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Ruslana Godorogea a fost învinuită că, la 02 aprilie 2022, aproximativ la ora 19:00, aflându-se în gospodăria mamei sale, Anna Leașoc, din raionul Edineț, unde aceasta locuia împreună cu concubinul său, Victor Coroliuc, pe fondul unui conflict apărut între ei și urmărind provocarea unor suferințe fizice, a manifestat un comportament agresiv și violent față de Victor Coroliuc, pe care l-a împins. În urma acestei acțiuni, victima s-a lovit cu capul de o bară metalică, fiind cauzate vătămări corporale manifestate prin comoție cerebrală. Potrivit raportului de constatare medico-legală din 04 aprilie 2022, leziunile suferite se califică drept vătămare corporală ușoară, soldată cu dereglarea de scurtă durată a sănătății. Acțiunile Ruslanei Godorogea au fost încadrate juridic în baza art. 201¹ alin. (1) lit. a) Cod penal. 1 b. Probele acuzării

La 02 aprilie 2022, victima Victor Coroliuc a depus plângere împotriva acțiunilor violente manifestate de Ruslana Godorogea, care este fiica concubinei sale.

Potrivit raportului de constatare din 04 aprilie 2022, victimei i-au fost depistate leziuni corporale ușoare sub formă de comoție cerebrală.

Partea vătămată Victor Coroliuc în instanță a declarat că locuiește în concubinaj cu Anna Leașoc, mama inculpatei, din anul 2018, într-un sat din r. Edineț, iar anterior incidentului a avut relații bune cu Ruslana Godorogea. La 02 aprilie 2022, în urma unui conflict privind părăsirea gospodăriei, în timp ce scotea saci cu grâne din sarai, a fost împins de inculpată, a căzut și s-a lovit cu capul de o țeavă metalică, suferind dureri puternice. Ulterior a solicitat intervenția poliției și a ambulanței, a urmat tratament ambulatoriu prescris de medici, fără internare, menționând că leziunile i-au provocat dureri de cap, iar în prezent a declarat că o iartă pe inculpată.

Martora Anna Leașoc a declarat în ședința de judecată că este mama inculpatei Ruslana Godorogea și a concubinat cu partea vătămată Victor Coroliuc timp de aproximativ patru ani, locuind împreună în gospodăria sa, relațiile devenind tensionate în ultima perioadă. La 02 aprilie 2022, intenționând să înceteze conviețuirea, a organizat, cu ajutorul fiicei sale, transportul bunurilor concubinului, care a fost chemat să le ridice, iar pe parcurs au apărut neînțelegeri privind sacii cu grâne. Martora a susținut că Godorogea l-a împins pe Victor Coroliuc pentru a-l împiedica să scoată grâul ce îi aparținea, însă a afirmat că acesta nu s-a lovit de țeava metalică și nu a căzut, menționând că eventualele leziuni s-ar fi produs ulterior, din neatenția acestuia, declarații pe care le-a confirmat ca fiind date și în faza urmăririi penale.

Martorul Vitalie Moraru, medic de urgență, a declarat că la 02 aprilie 2022 a intervenit, la solicitarea ambulanței, pentru un caz de presupusă lovire la cap cu un obiect metalic. La fața locului a găsit partea vătămată în prezența poliției, care acuza dureri de cap și amețeli și a relatat că a fost lovit în ogradă de inculpată, aceasta fiind prezentă. Martorul a menționat că nu a constatat semne obiective de traumatism cranian (edem, sângerare, plagă), a perceput miros de alcool de la victimă și a apreciat că nu existau indicații pentru spitalizare, partea vătămată refuzând transportul la spital prin semnătură.

Martorul Mihail Caraulan a declarat că îi cunoaște pe participanții la proces ca fiind consăteni și are relații normale cu aceștia, iar la 02 aprilie 2022, în jurul orelor 18:00–18:30, aflându-se în gospodăria lui Serghei Leașoc, a auzit un conflict verbal în curte între Ruslana Godorogea și Victor Coroliuc, aceasta solicitându-i să părăsească gospodăria, iar partea vătămată refuzând. Martorul a precizat că nu a fost martor ocular al vreunui act de violență, că la ieșirea sa din grădină Victor Coroliuc nu se mai afla acolo, nu a văzut intervenția poliției, iar ambulanța a observat-o 2 ulterior pe drum, fără a cunoaște destinația, menționând totodată că a semnat benevol declarațiile date la urmărirea penală, fără a le citi, și că în fața instanței a relatat conform celor percepute personal.

Martorul Petru Lungu, medic neurolog la Spitalul raional Edineț, a declarat că l-a examinat pe Victor Coroliuc, stabilind diagnosticul de comoție cerebrală l-a îndreptat pentru spitalizare, precizând că neinternarea părții vătămate ține exclusiv de decizia lui și nu infirmă corectitudinea diagnosticului medical stabilit.

Martorul Vitalie Țurcanu, colaborator al IP Edineț, a declarat că la 02 aprilie 2022 a intervenit la locul faptei, în urma a două apeluri ale lui Victor Coroliuc, care a reclamat inițial un conflict, iar ulterior că a fost lovit în cap de Ruslana Godorogea. La fața locului l-a găsit pe acesta sub influența alcoolului, fapt confirmat prin testare, fără leziuni vizibile constatate de ambulanță, fiind îndreptat la medicul legist.

Martorul Sava Vremea, medic legist, a declarat că a efectuat examinarea părții vătămate Victor Coroliuc, fără a constata leziuni corporale vizibile (echimoze, excoriații sau plăgi), menționând că comoția cerebrală nu poate fi stabilită prin semne externe, ci doar pe baza simptomelor neurologice. Acesta a precizat că a indicat diagnosticul de comoție cerebrală în baza concluziei medicului specialist neurolog, la care partea vătămată s-a adresat invocând că a fost lovită în cap.

Inculpata Ruslana Godorogea nu a recunoscut comiterea faptei incriminate și a declarat că, la 30 martie 2022, mama sa, Anna Leașoc, a venit la domiciliul ei pentru a înnopta, întrucât concubinul acesteia, Victor Coroliuc, se afla în stare de ebrietate. Potrivit declarațiilor inculpatei, la 02 aprilie 2022, la solicitarea mamei sale, a organizat transportarea bunurilor lui Victor Coroliuc, prin contractarea unui microbuz, deoarece acesta refuza să părăsească gospodăria. În jurul orei 19:00, Victor Coroliuc ar fi revenit la domiciliu în stare de ebrietate și, în timp ce își strângea bunurile, s-a deplasat în șopron pentru a lua saci cu grâne. Inculpata a susținut că, având în brațe un sac cu grâne, Victor Coroliuc s-ar fi lovit singur cu capul de o țeavă metalică, fără ca ea să exercite vreo acțiune violentă asupra acestuia. Totodată, a menționat că, la intervenția poliției și a ambulanței, nu au fost constatate leziuni corporale vizibile, partea vătămată a refuzat spitalizarea, iar concluziile raportului de constatare medico-legală privind existența unei comoții cerebrale sunt contestate, pe care le consideră neîntemeiate. c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, din 30 iunie 2022, Ruslana Godorogea a fost declarată vinovată și condamnată pentru infracțiunea prevăzută de art. 201¹ alin. (1) lit.a) Cod penal, la șase luni de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de un an. Instanța a constatat că probele coroborează între ele și confirmă vinovăția inculpatei. Declarațiile inculpatei și ale martorului Anna Leașoc au fost apreciate critic, ca fiind contradictorii și interesate, fiind infirmate de declarațiile părții vătămate, ale martorilor audiați la etapa urmăririi penale, precum și de concluziile raportului de 3 constatare medico-legală. În consecință, instanța a reținut că faptele întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 201¹ alin. (1) lit. a) Cod penal, iar individualizarea pedepsei a fost realizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 75 Cod penal. d. Apelul

La 13 iulie 2022, avocatul Veaceslav Evstratii a atacat sentința cu apel, solicitând achitarea inculpatei pe motiv că fapta nu constituie infracțiune. Apărarea susține că instanța de fond a emis o hotărâre fără probe directe. Apărarea invocă caracterul contradictoriu al probatoriului, evidențiind că diagnosticul victimei Coroliuc a fost stabilit în baza propriilor declarații, fapt confirmat de neurologul P. Lungu și coroborat cu declarațiile medicului SAMU, V. Morari, care nu a constatat leziuni fizice. Dreptul la apărare a fost violat prin imposibilitatea solicitării unei expertize suplimentare în faza de urmărire penală, fiindcă cauza penală a fost expediată deja în judecată spre examinare. În consecință, se impune achitarea inculpatei Godorogea Ruslana pe motiv că fapta nu a fost comisă

La 06 decembrie 2022, Curtea de Apel Bălți a respins apelul și a menținut sentința. Instanța de apel a statuat că probele administrate confirmă indubitabil vinovăția Ruslanei Godorogea. Declarațiile constante ale părții vătămate Victor Coroliuc care se armonizează cu probele medicale (raportul din 04 aprilie 2022 - traumă cerebrală închisă, comoție cerebrală), atestă prezența leziunilor corporale ușoare suferite în urma incidentului. Elementele de fapt rezultă și din audierea martorului Leașoc Sergiu, care a reiterat declarațiile mamei sale referitoare la conflictul produs lângă hulubăria din ograda comună. Acesta a precizat că inculpata Godorogea Ruslana a exercitat forță fizică asupra lui Coroliuc Victor, împingându- l și cauzându-i căderea. Instanța de fond a procedat la o apreciere critică judicioasă a declarațiilor inculpatei Godorogea Ruslana și ale martorei Leașoc Anna. Teza apărării, potrivit căreia victima Coroliuc Victor s-ar fi autoaccidentat prin impactul cu un stâlp, fără a fi împins de inculpată, a fost în mod întemeiat înlăturată. Instanța a reținut, pe de o parte, cointeresarea martorei în soluționarea cauzei - determinată de relația de rudenie cu inculpata (mamă) și de raporturile ostile cu partea vătămată - iar pe de altă parte, caracterul contradictoriu al declarațiilor acesteia raportat la faza urmăririi penale. Din perspectiva laturii subiective, s-a reținut intenția directă a inculpatei, iar sub aspect obiectiv, s-a confirmat legătura cauzală dintre conduita agresivă și vătămarea corporală a membrului de familie. Decizia motivată a fost pronunțată la 17 ianuarie 2023. e. Recursul

La 13 februarie 2023, avocatul Dragoș Grosu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicitând achitare inculpatei. Avocatul a susținut că, instanțele de fond și apel au reținut greșit calitatea de subiect al infracțiunii prevăzute de art. 201¹ Cod penal în persoana inculpatei Ruslana Godorogea. Între inculpata Ruslana Godorogea și victima Victor Coroliuc nu există 4 raporturi de familie în sensul art. 133¹ lit. b) Cod penal și art. 3 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 45/2007, aceștia nefiind soți, concubini, rude sau afini și nici nu au locuit împreună, victima locuind separat de inculpată (distanța este de două gospodării). Calitatea de membru de familie a victimei există exclusiv în raport cu Anna Leașoc, mama inculpatei dar nu cu Ruslana Godorogea. În aceste condiții, lipsind una dintre condițiile esențiale ale componenței infracțiunii – existența relației de familie între agresor și victimă. În circumstanțele date, rezultă că fapta imputată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 201¹ Cod penal, ceea ce impunea achitarea inculpatei.

La 28 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 05 februarie 2026, procurorul-șef interimar al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție a Procuraturii Generale, Cătălin Scutelnic a depus referință prin care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, pe motiv că acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

În perioada relevantă art. 2011 alin. (1) Cod penal prevedea următoarele: „Articolul 2011. Violenţa în familie (1) Acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin: a) maltratare, alte acţiuni violente, soldate cu vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii; se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de pînă la 3 ani.”

Art. 133¹ Cod penal, definește noțiunea de membru de familie: „Articolul 133¹. Membru de familie Prin membru de familie se înţelege: a) în condiţia de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie, în divorţ, sub tutelă şi 5 curatelă, rudele, afinii lor, soţii rudelor, persoanele aflate în relaţii asemănătoare celora dintre soţi (concubinaj) sau dintre părinţi şi copii; b) în condiţia de locuire separată: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, rudele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, persoanele care se află ori s-au aflat în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi (concubinaj).

În perioada relevantă, art. 30 alin. (2) Cod contravențional, prescripția răspunderii contravenționale, ,,(2) Termenul general de prescripţie a răspunderii contravenţionale este de un an;”

Art. 78 alin. (2) Cod contravențional, prevede următoarele: „Articolul 78. Vătămarea integrității corporale (2) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacităţii de muncă, se sancţionează cu amendă de la 30 la 45 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore, sau cu arest contravenţional de la 10 la 15 zile.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). Dacă argumentele invocate în recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului, în motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiție poate invoca argumente suplimentare, pentru a ușura înțelegerea hotărârii sale și a contribui la rolul său principal - asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție. Atunci când admite recursul, Curtea Supremă de Justiție de asemenea poate să nu fie de acord cu încadrarea juridică sugerată de recurent, atât în ceea ce privește temeiul de recurs (a se vedea decizia nr. 1ra-325/2024, § 25), cât și în ceea ce privește alte aspecte de procedură sau de drept material.

Recursul avocatului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în redacția de până la 01 septembrie 2023. Recurentul nu contestă circumstanțele de fapt reținute în hotărârile atacate, însă critică încadrarea juridică și susține că fapta imputată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 201¹ alin. (1) lit. a) Cod penal, întrucât inculpata nu are calitatea 6 prevăzută de lege de subiect special al acestei infracțiuni.

Completul reține că infracțiunea de violență în familie presupune, ca element indispensabil, comiterea faptei de către un membru al familiei asupra altui membru al aceleiași familii. Calitatea de „membru de familie” reprezintă o condiție sine qua non pentru întrunirea elementelor constitutive, caracterizând subiectul special al infracțiunii, în lipsa căreia componența acesteia nu poate fi reținută. Norma incriminatoare condiționează existența infracțiunii de raportul juridic specific dintre autor și victimă; astfel, este imperativ ca inculpata să dețină calitatea de „membru de familie” față de partea vătămată. Simpla existență a unor relații apropiate ale victimei cu o terță persoană (în speță, victima fiind concubinul mamei inculpatei) nu suplinește această cerință legală

Potrivit art. 133¹ Cod penal (vezi para. 24), noțiunea de „membru de familie” este definit distinct în condiția conlocuirii și în condiția locuirii separate. Din această definiție rezultă că includerea unei persoane în sfera „membrilor de familie” depinde de tipul relației prevăzute expres de lege (rudenie, afinitate, relații asemănătoare soților/părinți–copii) și, după caz, de condiția conlocuirii.

Potrivit materialelor cauzei, partea vătămată Victor Coroliuc este concubinul mamei inculpatei, Anna Leașoc. Între inculpată și partea vătămată nu există raporturi de rudenie sau afinitate. De asemenea, aceștia nu au locuit împreună, timp de patru ani și au avut gospodării separate, iar din probele administrate nu rezultă existența unor relații efective care să poată fi asimilate raporturilor dintre părinți și copii. Victor Coroliuc nu este tatăl biologic a Ruslanei Godorogea și nici nu a crescut-o sau educat-o. În aceste condiții, relația dintre inculpată și partea vătămată nu se încadrează în categoriile de „membri ai familiei” prevăzute expres și limitativ de art. 133¹ Cod penal. Prin urmare, inculpata nu întrunește calitatea de subiect special al infracțiunii prevăzute de art. 201¹ Cod penal, iar extinderea prin interpretare a noțiunii de „membru de familie” asupra unei asemenea situații ar contraveni principiului legalității incriminării în materie penală.

Completul de judecată reține că, deși acțiunile inculpatei Ruslana Godorogea au avut un caracter violent și au cauzat victimei o vătămare ușoară a sănătății, acestea nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 201¹ Cod penal. Această normă condiționează existența infracțiunii de calitatea de subiect special, respectiv ca fapta să fie comisă de un „membru al familiei” față de un alt membru, cerință care nu este îndeplinită în speță conform definiției de la art. 133¹ Cod penal. Totuși, ansamblul probator atestă exercitarea intenționată a violenței, provocând o dereglare de scurtă durată a sănătății victimei. În consecință, fapta nu poate fi atrasă în sfera penală, însă constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, ce sancționează vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale.

Fapta comisă Ruslanei Godorogea, s-a consumat la cel târziu la 02 aprilie 2023, când a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere 7 contravențională. Termenul de tragere la răspundere contravențională prevăzut de art. 30 Cod Contravențional (a se vedea para 25) a expirat. Prin urmare, procesul contravențional urmează să fie încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

În această cauză părțile nu au fost convocate în ședință. Curtea Supremă de Justiție a procedat astfel deoarece chestiunile principale discutate vizau în principal chestiuni de drept, iar instanța de recurs a adoptat o hotărâre convenabilă apărării, în timp ce cheltuielile de judecată încasate constituie cheltuieli pentru expertiză.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 391 alin. (2), 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de avocatul Dragoș Grosu; Casează decizia Curții de Apel Bălți din 06 decembrie 2022 și sentința Judecătorie Edineț, sediul central, din 30 iunie 2022; Rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre potrivit căreia procesul penal de învinuire a Ruslanei Godorogea în baza art. 201¹ alin. (1) lit.a) Cod penal se încetează din motiv că fapta comisă constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, iar procesul contravențional se încetează în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. A încasa de la Ruslana Godorogea în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate de stat în legătură cu investigarea prezentei cauze penale în sumă totală de 448 de lei. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Ghenadie Eremciuc 8