1ra-431/2025 — Art. 201-1 alin. 2 lit. c CP

Tatiana Sadovici s-a născut în anul 1986 în mun. Chișinău. Ea a fost învinuită în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) (violența în familie) și a fost apărată de avocatul Mariana Turculeț.

Tatiana Sadovici a fost învinuită că, fiind concubina lui Ilia Arjintari, la 15 decembrie 2019, între orele 01:00-03:00, a aplicat față de tatăl acestuia, Piotr Arjintari, mai multe lovituri cu o bâtă din lemn în diferite părți ale corpului. Potrivit raportului de expertiză medico-legală din 29 ianuarie 2020, lui Piotr Arjintari i-au fost cauzate traumatisme multiple, inclusiv fracturi ale coastelor opt și nouă stânga, fractură închisă a peroneului și a tibiei posterioare, plăgi echimotice ale ambelor gambe, abraziuni faciale și edem traumatic al țesuturilor moi ale feței, regiunii occipitale și articulației gleznei stângi, leziuni care au determinat o dereglare de lungă durată a sănătății și se încadrează în vătămarea medie a sănătății. Fapta a fost încadrată conform art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat, sediul Central, din 09 noiembrie 2021, Tatiana Sadovici a fost anunțată în căutare.

În prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Central, din 19 aprilie 2025, Tatiana Sadovici a fost achitată de învinuirea privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece Tatiana Sadovici nu este subiect al infracțiunii incriminate. Cheltuielile de judecată au fost trecute în contul statului.

La 26 aprilie 2023, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul central, Alexandr Vlah a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri iar acțiunile lui Tatiana Sadovici să fie recalificate în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, aplicarea pedepsei de cinci ani de închisoare în penitenciar pentru femei și încasate cheltuielile judiciare în mărime de 160 de lei.

La 17 iunie 2025, Curtea de Apel Sud a casat total sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Tatiana Sadovici a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal și condamnată la trei ani de închisoare în penitenciar pentru femei. În baza art. 901 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată parțial, urmând ca un an și șase luni de închisoare să 1 execute real în penitenciar pentru femei, iar un an și șase luni a fost suspendat pe o perioadă de probațiune de un an. Instanța a încasat cheltuielile de judecată în mărime de 160 de lei. Ea a constatat eronate concluziile instanței de fond precum că Tatiana Sadovici nu este subiect al infracțiunii incriminate, deoarece se afla în relație de concubinaj cu fiul victimei și locuia împreună cu victima, fiind incidente prevederile art. 1331 Cod penal. Instanța a reținut că vinovăția este demonstrată prin declarațiile martorului Ilia Arjintari, care coroborează cu declarațiile lui Piotr Arjintari, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15 decembrie 2019 și concluziile raportului de expertiză judiciară din 29 ianuarie 2020. De asemenea, procesul-verbal de confruntare din 27 mai 2020, efectuat între Piotr Arjintari și Tatiana Sadovici, atestă că partea vătămată a fost maltratată cu o bâtă de lemn.

La 29 iulie 2025, avocatul Mariana Turculeț, în interesele condamnatei, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită, casarea deciziei și menținerea sentinței. Ea susține că instanța de apel nu a descris fapta ca fiind constatată și că Tatiana Sadovici nu poate fi subiect al infracțiunii, întrucât nu are raporturi de rudenie sau afinitate cu partea vătămată.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 14 ianuarie – 23 iunie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 25 iunie 2020 – 19 aprilie 2023. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 29 noiembrie 2023 – 17 iunie 2025. La 05 septembrie 2025, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Avocata Mariana Turculeț își întemeiază recursul pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care vizează caracterul arbitrar al hotărârii sau aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în mai multe hotărâri. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești 2 arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție poate declara inadmisibil un recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală fără citarea părților în ședință. Conform art. 433 alin. (3) Cod de procedură penală, convocarea părților în ședință este obligatorie doar în cazul recursurilor bazate pe art. 427 alin. (1) pct. 6) „considerate admisibile”, adică a recursurilor considerate prima facie de către Curtea Supremă de Justiție că ar avea șanse mari de a fi admise (încheierea nr. 1ra-426/2024, § 21).

Recurenta susține că caracterul arbitrar al deciziei rezultă din faptul că instanța de apel a omis să rețină fapta comisă de Tatiana Sadovici ca fiind constatată și că ea nu poate fi subiect al infracțiunii, întrucât nu are raporturi de rudenie sau de afinitate cu partea vătămată.

Completul reține că infracțiunea de violență în familie presupune, ca element indispensabil, comiterea faptei de către un membru al familiei asupra altui membru al aceleiași familii. Calitatea de „membru de familie” reprezintă o condiție sine qua non pentru întrunirea elementelor constitutive, caracterizând subiectul special al infracțiunii, în lipsa căreia componența acesteia nu poate fi reținută.

Potrivit art. 1331 Cod penal, noțiunea de „membru de familie” este definită distinct, inclusiv în condiția conlocuirii, aceasta având relevanță în cazul relațiilor asemănătoare celor de familie. Din această definiție rezultă că includerea unei persoane în sfera „membrilor de familie” depinde de tipul relației prevăzute expres de lege (rudenie, afinitate, relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj) sau dintre părinți și copii) și, după caz, de condiția colocuirii.

Potrivit materialelor cauzei, condamnata se afla în relații de concubinaj cu Ilia Arjintari. Partea vătămată, Piotr Arjintari este tatăl concubinului acesteia - Ilia Arjintari. Din declarațiile martorului Ilia Arjintari, el cu Tatiana Sadovici au locuit împreună la domiciliul tatălui său. Între condamnată și partea vătămată au existat relații de conviețuire, specifice unui mediu familial, generate de legătura de concubinaj cu fiul părții vătămate și de traiul comun. În cauza nr. 1ra-352/2023, Curtea Supremă a explicat condițiile calității de subiect special al infracțiunii prevăzute de art. 2011 Cod penal. Astfel, relația dintre condamnată și partea vătămată se încadrează în categoriile de „membri ai familiei” prevăzute expres de art. 1331 Cod penal. Acțiunile condamnatei au avut un caracter violent și au cauzat victimei o vătămare medie a sănătății. Aceasta întrunește calitatea de subiect special al infracțiunii prevăzute de art. 2011 Cod penal. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat în această parte. 3

Completul de judecată respinge și argumentul recurentului referitor la pretinsa neconstatare a faptei. Acest argument nu poate conduce la admiterea recursului, întrucât nu este de natură să influențeze soluția pronunțată. Instanța de apel a expus în mod suficient și clar fapta penală considerată ca fiind dovedită, indicând elementele esențiale ale acesteia. Ea a reținut că la 15 decembrie 2019, în locuința comună în care se aflau condamnata Tatiana Sadovici, martorul Ilia Arjintari și partea vătămată Piotr Arjintari, pe fondul unui conflict izbucnit între aceștia, condamnata a intervenit și a aplicat în mod repetat lovituri cu o bâtă din lemn părții vătămate, pe diferite părți ale corpului. Instanța a stabilit modul de săvârșire a faptei – prin folosirea unui obiect contondent – precum și urmările produse, concretizate în vătămări corporale medii confirmate medico-legal. De asemenea, instanța a reținut forma de vinovăție - intenția directă. Descrierea faptei în decizie întrunește cerințele legale privind indicarea locului, timpului, modului de comitere și a gradului de vinovăție, iar concluzia de vinovăție echivalează cu constatarea deplină a faptei imputate. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatei Mariana Turculeț împotriva deciziei Curții de Apel Sud din 17 iunie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 4