1ra-271/24 — Art. 362-1 alin. 1 alin. b, c CP

Cristian Isac s-a născut în anul 1997 în mun. Bălți, iar Serghei Isac născut în anul 1988 în r-nul Fălești. Ei au fost apărați de avocatul Anton Secrieru.

Cristian Isac și Serghei Isac au fost învinuiți că, în primele zile ale lunii ianuarie 2019, acționând în baza unei înțelegeri prealabile, cu repartizarea rolurilor între participanți și urmărind obținerea unui folos material în mărime de 100 - 150 dolari SUA pentru fiecare persoană transportată, au organizat migrația ilegală pe teritoriul Republicii Federale Germania a cetățenilor Sergiu Chirimciuc, Denis Goiman, Iurie Cernei, Vadim Dvornicov, Oleg Dornicov, Anatolie Tăbăcari, Vasile Cernei și Iurie Bolozan, care au solicitat ajutorul acestora. La 05 ianuarie 2019, persoanele respective au fost preluate din mun. Chișinău și mun. Bălți și transportate spre statele membre ale Uniunii Europene cu un microbuz de model Mercedes Sprinter 311 CDI, Cristian Isac având rolul de șofer, iar Anatolie Golan fiind implicat în transport în baza unei înțelegeri cu Serghei Isac. Pentru serviciile prestate aceștia au primit suma de 200 de euro. La 07 ianuarie 2019, în jurul orei 00:05, la punctul de trecere a frontierei din Schirnding, Republica Federală Germania, microbuzul a fost supus unui control de către autoritățile germane, fiind identificați Anatolie Golan în calitate de șofer, Cristian Isac pe locul șoferului secundar, precum și pasagerii Sergiu Chirimciuc, Denis Goiman, Iurie Cernei, Vadim Dvornicov, Oleg Dornicov, Anatolie Tăbăcari, Vasile Cernei și Iurie Bolozan, care nu dețineau actele necesare pentru intrarea, șederea și tranzitarea legală a teritoriului Republicii Federale Germania. Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedură simplificată. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 16 mai 2023, Cristian Isac și Serghei Isac au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii imputate și condamnați la amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a practica activitate de întreprinzător pe un termen de un an. Inculpații au fost liberați de executarea pedepsei în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021, instanța constatând că fapta a fost comisă anterior intrării în vigoare a legii, iar impedimente legale pentru aplicarea amnistiei nu au fost identificate. La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de 1 circumstanțele cauzei, de poziția participanților și de examinarea dosarului în procedură simplificată. Demersul procurorului privind confiscarea specială a mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter 311 CDI” a fost respins, deoarece acesta aparține unei terțe persoane. Mijlocul de transport a fost restituit proprietarului.

La 29 mai 2023, procurorul Natalia Bordei a declarat apel. Ea a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cristian Isac și Serghei Isac să fie recunoscuți vinovați, cu stabilirea pedepsei principale sub formă de amendă și a pedepsei complementare privind privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a practica activitate de întreprinzător pe un termen de un an. Procurorul a susținut că prima instanță a aplicat greșit Legea amnistiei nr. 243/2021, deoarece amnistia putea viza doar pedeapsa principală, nu și pedeapsa complementară. El a criticat și respingerea confiscării speciale a mijlocului de transport, invocând că acesta a fost utilizat la comiterea infracțiunii, iar înregistrarea formală a acestuia pe numele unei rude sau al unei terțe persoane nu exclude confiscarea specială.

La 07 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul. Instanța a considerat neîntemeiată poziția acuzării privind imposibilitatea aplicării amnistiei asupra pedepsei complementare, reținând că art. 8 din Legea amnistiei nr. 243/2021 vizează persoanele condamnate definitiv, care execută deja pedeapsa, nu inculpații. Interpretarea propusă de procuror reprezintă o aplicare extensivă a legii penale în defavoarea persoanei, care este contrară principiului legalității. Întrucât infracțiunea a fost comisă anterior intrării în vigoare a Legii amnistiei nr. 243/2021, iar impedimentele prevăzute de lege nu au fost constatate, instanța a concluzionat asupra liberării inculpaților de executarea atât a pedepsei principale, cât și a celei complementare. Cu privire la confiscarea specială, instanța a reținut că folosul material obținut de inculpați era de aproximativ 100-150 euro pentru fiecare persoană transportată, în timp ce contravaloarea automobilului „Mercedes Sprinter 311 CDI” constituie 239.305 lei, măsură apreciată ca disproporționată în raport cu gravitatea faptei. Acuzarea nu a demonstrat caracterul sistematic al activității infracționale ori faptul că vehiculul era destinat permanent unor asemenea activități. Inculpaților le-a fost aplicată pedeapsa amenzii, iar aceștia nu sunt proprietarii automobilului, proprietarul neobținând venituri din activitatea infracțională. Decizia motivată a fost pronunțată la 26 decembrie 2023.

La 07 februarie 2024, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Acuzarea a reiterat, în esență, argumentele invocate în apel, referitoare la liberarea eronată a inculpaților de executarea pedepsei complementare și la neaplicarea confiscării speciale în privința mijlocului de transport.

La 29 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință. 2

Urmărirea penală a fost pornită la 08 noiembrie 2022 și s-a terminat la 11 aprilie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 18 aprilie - 16 mai 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 15 iunie și 07 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 29 februarie 2024.

Articolul 3621 . Organizarea migraţiei ilegale 1) Organizarea, în scopul obţinerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material, a intrării, şederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieşirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetăţean, nici rezident al acestui stat (2) Aceleaşi acţiuni săvârşite: b) de două sau mai multe persoane; c) de o persoană publică, de o persoană cu funcţie de răspundere, de o persoană cu funcţie de demnitate publică, de o persoană publică străină sau de un funcţionar internaţional cu folosirea situaţiei de serviciu, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 850 la 1150 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 4000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

Partea relevantă a art. 8 din Legea nr. 243, din 24 decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova este următoarea: ,,art. (8) Se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2-5 și art. 7.” 3

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Procurorul invocă ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 1), 6) Cod de procedura penală. Deși a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, procurorul nu argumentează în nici un mod de ce hotărârea instanței de apel ar fi arbitrară sau că ea se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. În esență, el nu este de acord cu înlăturarea pedepsei complementare obligatorii - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate și neaplicarea confiscării speciale în privința mijlocului de transport. Completul va examina aceste aspecte prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii din hotărârea contestată contrar jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie. i. confiscarea specială

Procurorul a solicitat confiscarea mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter 311 CDI” sau contravaloarea acestuia, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal (confiscarea specială a bunurilor utilizate sau destinate pentru săvârșirea infracțiunii). El a motivat că acest mijloc de transport a fost utilizat de condamnați pentru săvârșirea infracțiunii. Confiscarea a fost respinsă atât de instanța de fond, cît și de curtea de apel, pe motiv că ar fi disproporționată în raport cu gravitatea faptei și folosul material obținut de condamnați, estimat la 100-150 euro pentru fiecare persoană transportată, comparativ cu valoarea automobilului de 239.305 de lei. Acuzarea nu a prezentat probe care să demonstreze caracterul sistematic al activității infracționale, ori că vehiculul era destinat permanent unor asemenea activități. În plus, inculpaților le-a fost aplicată pedeapsa amenzii, iar proprietarul automobilului nu a obținut venituri din activitatea infracțională.

Completul subliniază că confiscarea specială nu reprezintă o a doua pedeapsă pentru aceeași faptă penală. Ea are scopul de a preveni comiterea unei alte infracțiuni identice sau similare. În fiecare caz când se solicită confiscarea urmează totuși a fi aplicat testul de proporționalitate. În caz contrar, există riscul de încălcare a dreptului de proprietate (a se vedea hot. CtEDO Paulet v. Marea Britanie, 2014, §§ 63-69; Rustamkhanli v. Azerbaidjan, 2024, § 53-66). 4

Confiscarea specială a mijlocului de transport a fost solicitată în scopul combaterii activităților infracționale, vehiculul fiind calificat de acuzare drept bun utilizat la săvârșirea infracțiunii. Cristian Isac și Serghei Isac au fost recunoscuți vinovați pentru organizarea migrației ilegale cu mijlocul de transport „Mercedes Sprinter 311 CDI”. Simpla utilizare a unui mijloc de transport la săvârșirea faptei nu justifică, în sine, măsura confiscării, în lipsa unei legături reale și indispensabile între bun și activitatea infracțională (a se vedea încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 46; 4-1ril-5/2019; .

Confiscarea automată a automobilului folosit pentru trecerea ilegală a persoanelor peste frontieră, indiferent de circumstanțele cauzei, nu poate avea loc (vezi hot. CtEDO, Andonoski v. Macedonia, 2015, §§ 37-40). Procurorul nu a justificat în niciun fel proporționalitatea confiscării. Nu a fost dovedită adaptarea automobilului pentru a comite infracțiunea sau comiterea de către condamnați a altor infracțiuni similare cu folosirea automobilului. De asemenea, infracțiunea dată putea fi comisă și fără a folosi automobilul, iar beneficiul obținut de condamnați prin această infracțiune este mult mai mic decât valoarea automobilului. Valoarea automobilului la acel moment, de 239.305 lei, este de câteva ori mai mare și decât amenda maximă care putea fi aplicată condamnaților (vezi para. 10). Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat. ii. pedeapsa complementară

Recurentul a criticat soluția instanțelor sub aspectul aplicării eronate a art. 8 din Legea amnistiei nr. 243/2021. Este invocat faptul că s-a extins nejustificat beneficiul absolvirii de executarea pedepsei asupra pedepsei complementare.

Instanța de apel a omis să ofere o referire la cadrul legal în baza căruia a concluzionat că art. 8 din Legea amnistiei nr. 243/2021 se aplică doar persoanelor condamnate, în privința cărora la data adoptării legii cu privire la amnistie a existat sentința de condamnare irevocabilă. Interpretarea dată de instanța de apel art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală este eronată. Ea contravine practicii Curții Supreme de Justiție (vezi deciziile nr. 1ra-1594/2022 și nr. 1ra-1567/2022).

Art. 8 din Legea amnistiei nr. 243/2021 stabilește anumite pedepse complementare care nu pot fi înlăturate în cazul aplicării amnistiei, printre care se numără interdicția de a desfășura o anumită activitate. Practica constantă a Curții Supreme de Justiție denotă că astfel de norme erau interpretate ca o interdicție de înlăturare a unor pedepse complementare obligatorii la aplicarea amnistiei. În decizie nu sunt prezentate argumente care să explice de ce instanța de apel a derogat de la practica respectivă. Prin urmare, decizia și sentința urmează a fi casate parțial, în partea liberării lui Cristian Isac și Serghei Isac de pedeapsa complementară sub formă de privarea de dreptul de a ocupa funcții, de a practica activitatea de întreprinzător pe un termen de un an, cu menținerea în rest a dispozițiilor sentinței. 5

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de procurorul Valentina Gavdiuc, casează decizia Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2023 și sentința Judecătoriei Bălți din 16 mai 2023 în partea liberării lui Cristian Isac și Serghei Isac de executarea pedepsei complementare; Se stabilește lui Cristian Isac și Serghei Isac pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a practica activitatea de întreprinzător pe un termen de un an. În rest, dispozițiile din sentință și decizie se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 6