1ra-277/24 — Art. 217-1 alin. 4 lit. b, d, 42 alin. 3, 46, 248 alin. 5 lit. b Cod penal

Serghei Rafiev s-a născut în anul 1978 în r-nul Nisporeni, iar Liuba Rafieva s-a născut în anul 1971 în r-nul Strășeni. Ei au fost învinuiți în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d), 42 alin. (3), 46, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal (circulaţia ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari și organizarea și trecerea peste frontiera vamală a drogurilor prin tăinuirea și ascunderea acestora de controlul vamal, comisă de mai multe persoane). Ei au fost apărați de avocatul Roman Medeleanu.

Serghei Rafiev a fost învinuit că, la 04 martie 2019, în timp ce se afla cu Liuba Rafieva, au transmis investigatorului sub acoperire un pachețel din polimer, în interiorul căruia se afla o substanță solidă sub formă de bulgăre de culoare alb- bej, care potrivit raportului de expertiză judiciară chimică din 07 martie 2019, reprezintă substanța stupefiantă „heroină”, cu cantitatea totală de 0,632 grame. Tot el, a procurat din Turcia cantități deosebit de mari de heroină, destinate înstrăinării către investigatorul sub acoperire cu identitatea cifrată „Oleg Rotundu”. Drogurile au fost camuflate într-o geantă cu diverse produse și transportate ilegal din Turcia în Republica Moldova. La 23 aprilie 2019, geanta a fost ridicată de organul de urmărire penală, iar în interior au fost depistate trei pachete cu praf alb, care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică din 05 iunie 2019, conțineau heroină în cantitate totală de 976,1 grame (314,7 g + 311,2 g + 350,2 g). Faptele au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal.

Serghei Rafiev a mai fost învinuit că, la 01 aprilie 2019 a transmis o geantă cu produse alimentare în care erau ambalate substanțe narcotice către societatea de transport „Guneș Tur” din or. Istanbul, pentru a fi transportată în mun. Chișinău, ascunzând drogurile de controlul vamal. La 22 aprilie 2019, drogurile au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul înstrăinării și obținerii de venituri ilegale. La 23 aprilie 2019, geanta a fost ridicată de organul de urmărire penală. În interiorul ei au fost depistate trei pachete cu praf de culoare albă, care, potrivit raportului de expertiză judiciară chimică din 05 iunie 2019, reprezintă substanța stupefiantă „heroină”, în cantitate totală de 976,1 grame (314,7 g + 311,2 g + 350,2 g). Faptele au fost încadrate în baza art. 42 alin.(3), 46, 248 alin. (5) lit. b) Cod penal. 1

Liuba Rafieva a fost învinuită că, la 04 martie 2019, în timp ce se afla cu Serghei Rafiev, au transmis investigatorului sub acoperire un pachețel din polimer, în interiorul căruia se afla o substanță solidă sub formă de bulgăre de culoare alb- bej, care potrivit raportului de expertiză judiciară chimică din 07 martie 2019, reprezintă substanța stupefiantă „heroină”, cu cantitatea totală de 0,632 grame. Fapta a fost încadrată în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 20 februarie 2023, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Serghei Rafiev și Liuba Rafieva au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor: Inculpații Infracțiunea Pedeapsa Pedeapsa cu aplicarea art. 84 CP art. 2171 alin. (4) 11 ani de lit. b), d) CP închisoare Serghei Rafiev 12 ani de închisoare art. art. 42 alin. cinci ani de (3), 46, 248 alin. închisoare (5) lit. b) CP Liuba Rafieva art. 2171 alin. (4) șapte ani de lit. b), d) CP închisoare Instanța a încasat de la Serghei Rafiev în beneficiul statului 6.300 de lei, pentru efectuarea expertizei judiciare chimice din 07 martie 2019 și, în mod solidar, de la Serghei Rafiev și Liuba Rafieva a sumei de 1.680 de lei, pentru aceeași expertiză.

La 06 martie 2023, procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauzei Speciale, Dumitru Ștefîrța, a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței în partea calificării acțiunilor lui Liuba Rafieva și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunile acesteia să fie recalificate în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal.

La 06 martie 2023, avocatul Roman Medeleanu în numele lui Serghei și Liuba Rafieva a declarat apel. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare din motiv că inculpații nu a comis infracțiunile respective. Apelantul a invocat că nu există probe concrete care să demonstreze implicarea inculpaților în săvârșirea faptelor incriminate. Instanța de fond a analizat probele acuzării doar prin enumerare, fără o argumentare riguroasă și fără o evaluare critică a poziției apărării. Declarațiile martorului Radu Musteață au fost acceptate fără o apreciere critică, iar agentul sub acoperire „Oleg Rotundu”, care ar fi putut confirma sau infirma acuzațiile privind procurarea de substanțe narcotice, nu a fost audiat în ședință.

La 24 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău respins apelul avocatului Roman Medeleanu. Instanța a admis apelul procurorului, a casat parțial sentința, în latura penală, în privința lui Liuba Rafieva, și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, prin care Liuba Rafieva a fost recunoscută vinovată de comiterea 2 infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal și condamnată la șapte ani de închisoare, în penitenciar de tip închis pentru femei. În rest, a fost menținută sentința. Instanța de apel a constatat că distribuirea, păstrarea și transportul drogurilor de către Serghei Rafiev sunt dovedite prin declarațiile martorului Radu Musteață, ridicarea a 0,632 g heroină și probele obținute în cadrul măsurilor speciale de investigație și percheziții. Activitatea infracțională a inculpatului a fost planificată, continuă și realizată în cadrul unui grup criminal organizat, cu împărțirea clară a rolurilor și implicarea organizatorului în procurarea, ambalarea și distribuirea drogurilor. Declarațiile martorilor Nicolae Buga și Radu Musteață coroborează modul organizat al săvârșirii infracțiunilor, iar eventualele conflicte între martori și inculpat nu diminuează credibilitatea martorilor. Serghei Rafiev a avut rol organizatoric în transportul drogurilor din Turcia în Republica Moldova, stabilind modalitatea de camuflare, distribuția rolurilor în grup și instrucțiunile pentru livrarea coletului către destinatari. Acesta a acționat cu intenție directă, folosind metode de tăinuire și camuflare, coordonând activitatea unui grup criminal organizat, incluzând membrii familiei sale și alte persoane, atribuind roluri precise în procurarea, camuflarea și transportul drogurilor. Vinovăția lui Liuba Rafieva în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal a fost constatată cu rol de organizator. Aceasta a fost implicată direct în procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea drogurilor cu scop de înstrăinare. Vinovăția a fost demonstrată prin procesele-verbale ale măsurilor speciale de investigație, declarațiile martorilor și expertiza substanței stupefiante ridicate (0,632 g heroină). Instanța a constatat legalitatea probelor, fără elemente de provocare a infracțiunii, și a respins argumentele apărării privind instigarea martorului. Instanța a exclus în privința ei agravanta prevăzută la lit. d) alin. (4), deoarece cantitatea de droguri constituie proporții mari, fiind sub limitele deosebit de mari stabilite de lege.

La 25 ianuarie 2024, avocatul Roman Medeleanu, în numele lui Serghei Rafiev și Liuba Rafieva, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurentul reiterează argumentele din apel. Suplimentar, el invocă că instanța de apel nu a apreciat corespunzător probele și nu a analizat argumentele apărării, iar acuzarea nu a prezentat probe care să confirme existența elementelor infracțiunilor imputate.

La 29 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. Referințe nu au fost depuse.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 13 – 26 noiembrie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 27 noiembrie 2019 – 20 februarie 2023. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 27 martie 2023 – 24 ianuarie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 02 februarie 2024.

Recursul a fost declarat în mai puțin de două luni de la comunicarea deciziei motivate a instanței de apel, adică a fost depus în termen.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Recurentul invocă deficiențe de motivare și dezacordul cu aprecierea probelor.

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra- 1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție poate declara inadmisibil un recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală, fără citarea părților în ședință. Conform art. 433 alin. (3) Cod de procedură penală, convocarea părților în ședință este obligatorie doar în cazul recursurilor bazate pe art. 427 alin. (1) pct. 6) „considerate admisibile”, adică a recursurilor considerate prima facie de către Curtea Supremă de Justiție că ar avea șanse mari de a fi admise (încheierea nr. 1ra-426/2024, § 21).

În cererea de recurs sunt reiterate argumentele din apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat motivat. Recurentul susține că decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. În recursul acestuia nu se explică de ce concluzia cu privire la probatoriu este irațională și care probe au fost apreciate irațional (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-449/2024, § 67). Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de 4 recurs. Instanța de apel a răspuns corespunzător tuturor argumentelor esențiale invocate în apel și reiterate în recurs. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Roman Medeleanu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Ghenadie Eremciuc Leonid Chirtoacă 5