1ra-1775/21 — art.art.42 al.3, 362-1 al.3 lit. a Cp

1ra-1775/21 — art.art.42 al.3, 362-1 al.3 lit. a Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1775/21

1-19064423-01-1ra-10082021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2021, în cauza penală în

privința lui

Plugaru Chirilă xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat din xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.09.2018 - 16.01.2020;

Instanța de apel: 07.02.2020 - 31.05.2021;

Instanța de recurs: 10.08.2021 – 01.02.2022.

A C O N S T A T A T :

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(3), 3621 alin.(3) lit. a) Cod penal, la

6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, precum și cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul turismului, organizării de

a pleca peste hotare a persoanelor și organizării migrațiunii pe un termen de 5 ani.

calitate de organizator, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu alți cetățeni ai

României, precum și alte persoane care sunt în curs de identificare de către organul de

urmărire penală, demonstrând un înalt grad de coordonare și statornicie cu desemnarea

rolurilor membrilor grupului, a inițiat și a constituit un grup criminal organizat în vederea

săvârșirii infracțiunii de organizare în scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos

financiar sau material, a intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii

de pe acest teritoriu a persoanelor care nu sunt nici cetățeni nici rezidenți ai acestui stat.

Astfel, Plugaru Chirilă, aflându-se în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, la

începutul lunii septembrie 2018, acționând cu intenție directă, a organizat, prin intermediul

unor persoane necunoscute, cetățeni ai Republicii Moldova, trecerea a 8 cetățeni ai

Republicii Bangladesh, din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Ulterior, la indicația

inculpatului, cetățenii Republicii Bangladesh erau transportați ilegal peste frontiera de stat a

Republicii Moldova, cu traversarea acesteia în direcția României. În continuare, la data de

17.09.2018 prin trecerea peste râul Prut către România, în direcția Stâlpului de Frontieră

1126, amonte 150 m, situat pe direcția localității Zberoaia jud. Iași, cetățenii Republicii

Bangladesh au fost transmiși altei persoane și anume lui Mazâlu Petru, zis „Profesorul",

care avea rolul de a-i transporta pe teritoriul României, de unde urmau a fi preluați de alți

membri ai grupării neidentificați la acest moment, care urmau să îi transporte în state din

1

Vestul Europei, însă din motive independente de voința acestora acțiunile infracționale nu

au putut fi duse la sfârșit, deoarece Mazîlu Petru, însoțind 8 cetățeni ai Republicii

Bangladesh, au fost reținuți în apropierea mun. Iași, România.

Tot el, în perioada, lunii ianuarie 2019, aflându-se în regiunea transnistreană a

Republicii Moldova, acționând cu intenție directă, a organizat, prin intermediul unor

persoane necunoscute, cetățeni ai Republicii Moldova, trecerea a 8 cetățeni ai Republicii

Bangladesh, din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Ulterior, la indicația lui, cetățenii

Republicii Bangladesh erau transportați ilegal peste frontiera de stat a Republicii Moldova,

cu traversarea acesteia în direcția României. În continuare, la data de 31.01.2019-

01.02.2019, prin trecerea peste râul Prut către România, în preajma localității Grozești r-nul

Nisporeni, cetățenii Republicii Bangladesh, au fost transmiși lui Voica Adrian și Dup

Cristinel, care aveau rolul de a-i transporta pe teritoriul României, de unde urmau a fi

preluați de alți membri ai grupării neidentificați la acest moment, care urmau să îi transporte

în state din Vestul Europei, însă din motive independente de voința acestora acțiunile

infracționale nu au putut fi duse la sfârșit, Voica Adrian, Dup Cristinel, însoțind 8 cetățeni ai

Republicii Bangladesh au fost reținuți înainte de intrarea în mun. Bîrlad din Direcția

localității Crasna, România.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului Plugaru Chirilă întrunesc elementele

constitutive a infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(3), 3621 alin.(3) lit. a) Cod penal,

individualizată prin organizarea, în scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos

financiar sau material, a intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii

de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat,

acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat.

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin inculpatul Plugaru Chirilă să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale, apărarea a evidențiat caracterul sec al sentinței de

condamnare contestate și anume sub aspectul motivării concluziei de vinovăție a

inculpatului Plugaru Chirilă, a analizei argumentelor invocate de partea apărării în raport cu

învinuirea formulată în privința acestuia, precum și a probatoriului administrat pe parcursul

examinării cauzei penale.

A indicat că, termenul de recunoaștere în calitate de bănuit/învinuit (acordarea

statutului procesual corespunzător) lui Plugaru Chirilă urma a fi calculat din data efectuării

primei acțiuni procesuale și anume a măsurii speciale de investigație - interceptarea și

înregistrarea convorbirilor telefonice, toate consemnate în procesul - verbal corespunzător

care este element probatoriu în prezenta cauză penală.

A invocat că, prin ordonanța de punere sub învinuire, inculpatul Plugaru Chirilă a

fost pus sub învinuire în afara termenului stabilit de legiuitor, calculat de la data realizării

măsurilor speciale de investigație și anume achiziția de control și înregistrarea

comunicărilor, toate consemnate în procesul-verbal din aceiași dată. Apărarea își întemeiază

această afirmație, bazându-se pe prevederile art.63 alin.(11) Cod de procedură penală.

A conchis că, aceste prevederi procesuale nu au fost respectate, iar ordonanța de

punere sub învinuire a fost emisă cu mult mai târziu de cât în termenul în care este indicat

de către legiuitor, acest aspect a fost expus în pledoaria apărării, însă nu a fost analizat

corespunzător de către prima instanță și prin urmare urma a fi supus analizei detaliate în

instanța de apel.

De asemenea, apărarea a menționat că la baza solicitării de recunoaștere a vinovăției

inculpatului și corespunzător stabilirea pedepsei respective, prima instanță nu urma a reține

aspectele de fapt ce rezultă din actele procesuale ce au fost administrate de către organul de

2

urmărire, or, sunt admisibile acele probe ce rezultă din mijloace probatorii realizate de după

constituirea echipei comune de investigații și nicidecum nu până la acel moment.

Cu referire la aceste aspecte, apărarea a atras atenția că, unul din elementele

probatorii administrate de către organul de urmărire penală este procesul-verbal de

examinare a documentului din data de 17 ianuarie 2019, prin care s-a examinat conținutul

rechizitoriului în privința inculpatului Mazîlu Petru, întocmit la 05.12.2018, în dosarul nr.

389 D/P2018 care a fost predat de către autoritățile din România la 06.12.2019, în cadrul

întrevederii între autoritățile din Republica Moldova și România, în urma constituirii echipei

comune de investigații din 12.11.2018. A notat că, la fel, este și procesul-verbal de

examinare a documentului și anexa acestuia din data de 18 aprilie 2019, prin care s-a

examinat conținutul informației de pe suportul optic de tip CD-R cu denumirea Philips în

care se conțin materialele dosarului penal nr. 319D/P/2018.

A prezentat că, a fost efectuată o simplă ridicare de acte procesuale de la organul de

urmărire penală din Romania, de după care s-a conferit un aspect pretins probator prin

examinarea procesuală ce a fost efectuată.

A considerat că, potrivit declarațiilor martorilor Velișco Constantin și Darii Mihail nu

rezultă careva aspecte de fapt incriminatorii în privința inculpatului Plugaru Chirilă, or,

martorii indicați au relatat aspecte care nu sunt pertinente cu aspectele incriminatorii în

privința inculpatului Plugaru Chirilă.

A menționat apărarea că, prima instanță în mod neîntemeiat a pus la baza soluției

declarațiile martorilor Velișco Constantin și Darii Mihail, acest aspect urmează a fi supus

analizei corespunzătoare de instanța de apel, cu expunerea deplină și justificată.

3.1. Inculpatul Plugaru Chirilă a contestat cu apel sentința, solicitând casarea

acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare de către o altă instanță.

În motivarea cerințelor sale, inculpatul a invocat că nu este de acord cu sentința

primei instanțe și consideră că, nu a avut parte de un proces echitabil, or, nici până în

prezent nu i s-a acordat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei, decât cu vol. I,

din cele VIII.

Consideră că, prima instanță neîntemeiat a stabilit ca fiind dovedită vinovăția sa în

baza declarațiilor părților vătămate și a martorilor, or, la caz a fost audiat doar un singur

cetățean al Republicii Bangladesh, care a declarat că, nu-l cunoaște pe inculpat, iar traseul

pe care el la parcurs este Bangladesh, Dubai, Bulgaria, România, cu intenția de a ajunge în

Ungaria. Acest traseu fiind contradictoriu cu acuzațiile aduse inculpatului, unde se indică

traseul Ucraina, Moldova, România, cu intenția de a ajunge în vestul Europei.

Totodată, a menționat că la celelalte părți vătămate s-a renunțat la data de 14.11.2019

când acuzatorul de stat a prezentat informația parvenită de la biroul de migrațiune și azil,

care indică că, respectivii cetățeni nu se află în custodia respectivului centru și care au

părăsit teritoriul Republicii Moldova.

Susține că, ulterior a fost pornit un alt dosar penal, în care este arestată concubina sa,

Ciobanu Rodica, iar ca părți vătămate sunt 4 cetățeni dintre care 3 sunt cei despre care

acuzatorul de stat afirmă că au părăsit teritoriul Republicii Moldova, iar mandatul de arest

preventiv este emis de același judecător Rusu Anatolie, care judecă la moment și cauza în

privința sa.

admise apelurile, casată total sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Plugaru Chirilă a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.art.42, 3621 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, echivalentul a 50 000 lei, cu

privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul turismului, organizării de a pleca

peste hotare a persoanelor pe un termen de 3 ani.

3

În temeiul art.88 alin.(5) Cod penal, ținând cont de termenul aflării în arest preventiv

din 20.02.2019 până la 31.05.2021, a fost liberat complet de executarea pedepsei aplicate.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că analizând în ansamblu

probele cauzei penale date prin prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a permis instanței de apel de a

concluziona despre existența în acțiunile inculpatului Plugaru Chirilă a indicilor infracțiunii

prevăzute de art.42, 3621 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, organizarea, prin participație, în

scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material, a intrării, șederii,

tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu asupra a două sau

mai multor persoane care nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți ai acestui stat de două sau mai

multe persoane.

Instanța de apel a constatat că, Plugaru Chirilă prin înțelegerea prealabilă prin

participație cu alți cetățeni ai României, precum și alte persoane care sunt în curs de

identificare de către organul de urmărire penală aflându-se în regiunea transnistreană a

Republicii Moldova, la începutul lunii septembrie 2018, acționând cu intenție directă, au

organizat, prin intermediul unor persoane necunoscute, cetățeni ai Republicii Moldova,

trecerea a 8 cetățeni ai Republicii Bangladesh, din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova,

iar ulterior, cetățenii Republicii Bangladesh erau transportați ilegal peste frontiera de stat a

Republicii Moldova, cu traversarea acestora în direcția României. În continuare, la data de

17.09.2018 prin trecerea peste râul Prut către România, în direcția Stâlpului de Frontieră

1126, amonte 150 m, situat pe direcția localității Zberoaia jud. Iași, cetățenii Republicii

Bangladesh au fost transmiși altei persoane și anume lui Mazâlu Petru, zis „Profesorul",

care avea rolul de a-i transporta pe teritoriul României, de unde urmau a fi preluați de alte

persoane neidentificate la acest moment, care urmau să îi transporte în statele din Vestul

Europei, însă din motive independente de voința acestora acțiunile infracționale nu au putut

fi duse la sfârșit, deoarece Mazîlu Petru, însoțind 8 cetățeni ai Republicii Bangladesh au fost

reținuți în apropierea mun. Iași, România.

Tot el, în perioada, lunii ianuarie 2019, aflându-se în regiunea transnistreană a

Republicii Moldova, acționând cu intenție directă, prin participație cu alte persoane cetățeni

ai Republicii Moldova a organizat, trecerea a 8 cetățeni ai Republicii Bangladesh, din

Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Ulterior, cetățenii Republicii Bangladesh erau

transportați ilegal peste frontiera de stat a Republicii Moldova, cu traversarea acesteia în

direcția României. În continuare, la data de 31.01.2019-01.02.2019, prin trecerea peste râul

Prut către România, în preajma localității Grozești r-nul Nisporeni, cetățenii Republicii

Bangladesh, au fost transmiși lui Voica Adrian și Dup Cristinel, pentru a-i transporta pe

teritoriul României, de unde urmau a fi preluați de alte persoane neidentificate la acest

moment, care urmau să îi transporte în statele din Vestul Europei, însă din motive

independente de voința acestora acțiunile infracționale nu au putut fi duse la sfârșit, Voica

Adrian, Dup Cristinel, însoțind 8 cetățeni ai Republicii Bangladesh au fost reținuți înainte

de intrarea în mun. Bîrlad din Direcția localității Crasna, România.

Astfel, instanța de apel a reținut că prin acțiunile sale infracționale inculpatul Plugaru

Chirilă a comis infracțiunea prevăzută de art.art.42, 3621 alin.(2) lit. b), c) Cod penal,

organizarea, prin participație, în scopul obținerii, direct sau indirect, a unui folos financiar

sau material, a intrării, șederii, tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe

acest teritoriu asupra a două sau mai multor persoane care nu sunt nici cetățeni, nici

rezidenți al acestui stat de două sau mai multe persoane.

Instanța de apel a menționat că, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea

dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor, însă prima instanță a dat o

apreciere greșită și eronată probelor administrate.

Instanța de apel a reținut că, conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt

4

asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Iar,

în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.

Subsecvent celor relatate, instanța de apel a notat că, atât în actul de învinuire, cât și

în sentința primei instanțe acțiunile inculpatului Plugaru Chirilă au fost încadrate în

prevederile art.art.42 alin.(3), 3621 alin.(3) lit. a) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit rechizitoriului, inculpatului

Plugaru Chirilă i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzută art.42 alin.(3), 3621

alin.(3) lit. a) Cod penal, însă la materialele cauzei nu a fost prezentată nici o probă care ar

demonstra prezența grupului criminal organizat. Astfel, instanța de apel analizând

materialele cauzei consideră că, acțiunile inculpatului Plugaru Chirilă, urmează a fi

calificate corespunzător în temeiul art.42, 3621 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Instanța de apel a indicat că, potrivit sentinței de condamnare în privința lui Plugaru

Chirilă se constată faptul că ultimul ..."în calitate de organizator ... demonstrând un înalt

grad de statornicire cu desemnarea rolurilor membrilor grupului a inițiat și a constituit un

grup criminal organizat...". La caz, instanța de apel a conchis că, acuzatorul de stat atât din

materialele prezentate, cât și în instanța de apel nu a demonstrat grupul criminal organizat,

or, sub grupul criminal organizat, potrivit doctrinei penale, se arată că " este o reuniune

stabilă de persoane, care s-au organizat prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni”.

Astfel, instanța de apel a relevat că de către acuzare nu a fost demonstrat faptul

stabilității, statorniciei grupului organizat. În afară de aceasta , nu este indicat care este rolul

fiecăruia.

La caz, instanța de apel a reiterat că martorul Mahu Mihai, a declarat că activând în

calitate de taximetrist, a efectuat o comandă la aeroport pentru a transporta pe cineva.

Ulterior, s-a întâlnit cu persoana pe care urma să o transporte la aeroport și acesta i-a

comunicat că mai sunt încă 8 persoane. Din motiv că, la el în automobil nu erau locuri

suficiente, a solicitat încă 2 automobile, care erau conduse de Velișco Constantin și Darii

Mihai. Împreună cu ultimii au plecat în s. Zagarancea, r. Ungheni. Acolo, pasagerii au urcat,

iar apoi cu toții s-au deplasat în s. Grozești, r. Nisporeni.... ".

Cu referire la procesul-verbal de examinare a documentului din data de 17 ianuarie

2019, prin care s-a examinat conținutul rechizitoriului în privința inculpatului, Mazîlu Petru,

întocmit la 05.12.2018, în dosarul nr.389 D/P2018 care a fost predat de către autoritățile din

România la 06.12.2019, instanța de apel a reținut faptul că la materialele cauzei este anexat

un act de învinuire în privința unei persoane, care nu este un act final întru condamnare

ultimului, și urmează a fi respectat art.8 alin.(1) Cod de procedură penală, prezumția

nevinovăției, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta

timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul cod, într-un proces

judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, și nu

va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitiv.

De rând cu celelalte probe prezentate, se atestă faptul prezenței semnelor infracțiunii

prezente de art.3621 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, or, obiectul juridic special al infracțiunii

prevăzute la art.3621 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la desfășurarea în

condiții de legalitate a organizării intrării, șederii sau tranzitării teritoriului statului sau a

ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat.

Instanța de apel a explicat că, datorită specificului său, infracțiunea examinată nu are

obiect material, la caz, acesta s-a realizat prin faptul că, Plugaru Chirilă prin participație cu

alte persoane a organizat trecerea a 8 cetățeni ai Republicii Bangladesh, din Ucraina pe

teritoriul Republicii Moldova, iar mai târziu din s. Zagarancea, r. Ungheni în s. Grozești, r.

5

Nisporeni, care ulterior prin trecerea râului Prut, amonte de SF 1126 au trecut ilegal

frontiera de stat și au ajuns în România.

Victimă a infracțiunii de organizare a migrației ilegale este migratul ilegal, la caz,

victimele infracțiunii comise de către inculpatul Plugaru Chirilă sunt 8 persoane de origine

afro-asiatică care au fost identificați ca cet. Shamin Hussain, cet. Kamali Mohamed Dilwar

Hossain, cet. Nazurul Mohamed Islam, cet. Nazamul Hasan, cet. Kausar Mohamed Ahmad,

cet. Kamali Mohamed Javed Saddam, cet. Miya Mohamed Aklak Seju, cet. Miya Mohamed

Arman și care nu au putut justifica modul în care au intrat în România.

Instanța de apel a subliniat că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.3621 Cod

penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de organizare a intrării, șederii,

tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a persoanei care nu

este nici cetățean, nici rezident al acestui stat.

La caz, instanța de apel a reținut că, latura obiectivă a migrării ilegale s-a materializat

prin acțiunile inculpatului Plugaru Chirilă care prin participație cu alte persoane a organizat

tranzitul ilegal de pe teritoriului Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova, iar mai apoi de

pe teritoriul Republicii Moldova pe teritoriul României, a persoanelor care nu sunt cetățeni,

nici rezidenți ai Republicii Moldova și anume a organizat transportarea a 8 persoane de

origine afro-asiatică din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova și din s. Zagarancea, r.

Ungheni în s. Grozești, r. Nisporeni, care ulterior prin trecerea râului Prut, amonte de SF

1126 au trecut ilegal frontiera de stat și au ajuns în România.

Referitor la latura subiectivă a componenței de infracțiune prevăzute la art.3621

alin.(2) lit. b), c) Cod penal, instanța de apel a evidențiat că, aceasta se caracterizează prin

intenție directă, adică, inculpatul Plugaru Chirilă își dădea seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile, în scopul obținerii, direct sau

indirect, a unui folos financiar sau material, a organizat prin participație cu alte persoane

trecerea frontierei de stat a altor 8 persoane de origine afro-asiatică, or, partea vătămată

Tanbir Rahman Chowdhury a declarat că, „...La început familia sa a transmis brokerului pe

nume Șuman suma de 10 000 dolari pentru a putea ajunge în Ungaria, dar apoi când au fost

răpiți din Bulgaria, au mai achitat suma de 2 000 de dolari...".

Instanța de apel a reținut că nu a fost demonstrată statornicia grupul criminal

organizat, astfel a constatat că, Plugaru Chirilă se face vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42, 3621 alin.(2), lit. b), c) Cod penal. Or, potrivit declarațiilor martorului

Mahu Mihail, instanța de apel a constatat că, „...activează în calitate de taximetrist la SRL

„Rincorprim", ... A fost telefonat de Plugaru Chirilă pentru a efectua o comandă la aeroport

pentru a transporta pe cineva.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiat argumentul avocatului expus

în cererea de apel precum că, inculpatul urmează a fi achitat din motivul că, nu s-a constatat

fapta infracțiunii, or, prin apelul său inculpatul a solicitat rejudecarea cauzei, pe motiv că, i-

a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, iar în cadrul instanței de apel inculpatul

Plugaru Chirilă și-a concretizat cerințele apelului solicitând casarea sentinței doar în partea

stabilirii pedepsi și anume de a-i fi stabilită o pedeapsă sub formă de amendă, invocând că,

se deține din 20.02.2019 în Penitenciarul nr.13 Chișinău, unde condițiile sunt precare și

inumane.

Astfel, instanța urma să se pronunțe asupra apelului susținut de către inculpatul

Plugaru Chirilă și avocatul său Angela Bou.

4.2. Pe de altă parte, instanța de apel a evidențiat că, inculpatul a pledat pentru o

sancțiune sub formă de amendă, iar având în vedere faptul că, instanța de apel nu a constatat

că, gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu

caracter excepțional (cu închisoare), totodată sancțiunea amenzii este mai blândă decât

celelalte sancțiuni prevăzute de norma specială menționată și a fost solicitată de inculpat cu

6

prioritate față închisoare, iar instanța de apel atestă că și o pedeapsă cu amendă este

suficientă și ar atinge scopul instituit de Lege.

Instanța de apel a stabilit inculpatului pedeapsa cu amendă, în limitele sancțiunii

prevăzute de art.3621 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Din aceste considerente, instanța de apel a conchis că, în privința inculpatului

Plugaru Chirilă, scopul Legii penale stabilit la art.61 Cod penal poate fi atins prin aplicarea

pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la

1 la 3 ani.

Instanța de apel a indicat că, potrivit art.88 alin.(5) Cod penal, condamnatului care s-

a aflat sub arest preventiv până la numirea cauzei spre judecare, la stabilirea în calitate de

pedeapsă principală a amenzii, a privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate, instanța de judecată, ținând cont de termenul aflării sub arest

preventiv, îi atenuează pedeapsa stabilită sau îl liberează complet de executarea acesteia.

La caz, instanța de apel a conchis că, inculpatul Plugaru Chirilă urmează a fi liberat

de pedeapsa penală, or, potrivit materialelor cauzei se constată că, ultimul s-a aflat în arest

preventiv de la data de 20.02.2019 până la data de 31.05.2021, fiind deținut în Penitenciarul

nr.13 Chișinău.

Instanța de apel a reiterat că, orice proces penal trebuie să respecte demnitatea umană

a fiecărui individ implicat în el. Indiferent de motivele plasării unui om în custodia

autorităților sale, statul devine responsabil pentru orice act care-i lezează demnitatea

acestuia. Lipsirea de libertate nu mai poate fi operată în baza unor motive șablonate și

prestabilite, dar cu adevărat decisă cu titlu excepțional, determinat de circumstanțele

specifice cauzei.

În final, instanța de apel a remarcat că, circumstanțele reale și personale ale

inculpatului au impus concluzia că, inculpatul Plugaru Chirilă urmează a fi liberat de

executarea pedepsei stabilită prin prezenta decizie, or, ultimul, până a-i fi stabilită pedeapsa

principală a amenzii, s-a aflat sub arest preventiv de la data de 20.02.2019 până la data de

31.05.2021, pe un termen mai mare de 2 ani.

contestă cu recurs decizia instanței de apel și solicită casarea totală a acesteia, cu menținerea

sentinței, din motiv că apelurile au fost greșit admise.

În motivarea cerințelor sale, acuzarea invocă că, instanța de apel distorsionat a tratat

comentariile din literatura juridică de specialitate, la analiza agravantei săvârșirea

infracțiunii de un grup criminal organizat, or conform art.46 Cod penal, grupul criminal

organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite

una sau mai multe infracțiuni.

Indică că, grupul criminal creat și organizat în prealabil în perioada anului 2018 de

către Plugaru Chirilă, acționa prin înțelegere prealabilă cu cetățenii României Mazâlu Petru

alias „Profesorul", Voica Adrian, Dup Cristinel și alte persoane neidentificate către organul

de urmărire penală, la fel constatându-se și faptul că acest grup criminal a realizat activitatea

infracțională demonstrând un înalt grad de coordonare și statornicie cu desemnarea rolurilor

membrilor grupului, astfel încât în scopul obținerii unui folos financiar, au organizat

intrarea, șederea, tranzitarea ilegală pe teritoriul diferitor state a persoanelor care nu sunt

nici cetățeni, nici rezidenți ai acestor state.

Acuzarea evidențiază că, în desfășurarea activităților infracționale, membrii grupării

își luau măsuri auto-protective sporite, manifestau prudență, ascundeau legăturile, foloseau

pentru comunicare telefoane mobile care erau schimbate în permanență, foloseau cartele sim

ale operatorilor alții decât cei naționalii, precum și mijloace de transport care erau schimbate

în permanență. Astfel, numitul Plugaru Chirilă utiliza în activitatea infracțională, posturile

7

telefonice cu numerele de apel 0037369351637 și 0037369123717 iar numitul Răilean

Gheorghe utiliza în activitatea infracțională postul telefonic cu numărul de apel

0037378792641.

Subsidiar celor invocate supra, acuzarea consideră că instanța de apel a omis faptul

că, din materialele cauzei penale se reține că inculpatul Plugaru Chirilă, este acuzat și de

către autoritățile Române pentru comiterea infracțiunilor analogice (constituire de grup

criminal organizat și traficul de migrați), fapt ce denotă că soluția instanței de apel privind

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului într-o altă conjunctură, cu excluderea agravantei

- crearea și săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizau este una pripită și absolut

neîntemeiată.

În această ipoteză, acuzarea consideră că instanța de apel ca instanță de control

judiciar de gradul II de jurisdicție, când a ajuns la concluzii radical diferite cu concluziile

rezumate de prima instanță, urma să verifice în mod imperios, care argumente oferite de

instanța inferioară sunt neîntemeiate și respectiv să scoată în evidență constatările eronate

reținute în sarcina inculpatului, care generează o altă încadrare juridică, decât cea pentru

care inculpatul a fost recunoscut culpabil și condamnat.

Deopotrivă, acuzarea consideră ca formulările generale și abstracte invocate în

decizia recurată, fac dovada încălcării de către instanța de apel a prevederilor art.414 Cod de

procedură penală, or instanța de apel nu s-a expus la chestiunile de fapt și de drept

importante la soluționarea cauzei iar prin această inactivitate instanța de a apel a provocat o

stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată.

Cu referire la individualizarea pedepsei, acuzarea notează că la aplicarea pedepsei

inculpatului Plugaru Chirilă, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, în speță incorect a ajuns la concluzia

stabilirii unei pedepse sub formă de amendă, la rândul său aplicând eronat în privința

inculpatului instituția liberării complete a executării pedepsei, conform prevederilor art.88

alin.(5) Cod penal.

Raportând la aspectele de individualizare a pedepsei, reieșind din cerințele legislației

penale naționale și internaționale, apreciind circumstanțele cauzei penale și a faptelor

imputate inculpatului, acuzarea consideră oportună evaluarea juridică, a acțiunilor ultimului,

sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea

cărei a fost adus în fața instanței.

În acest sens, acuzarea a indicat că amploarea pe care o au aceste infracțiuni și

pericolul sporit al acestor fapte prejudiciabile, afectează nu numai sistemul de drept și

prestigiul țării noastre peste hotarele ei, însă acestea atentează și la ordinea stabilită la

procedura de intrare și ședere pe teritoriul unui stat a persoanelor care nu sunt cetățeni sau

rezidenți ai acestuia, domeniu care contribuie în mod semnificativ la stabilitatea statului,

precum și în raport cu riscul de a transforma săvârșirea migrațiunii ilegale în îndeletnicire,

în condițiile când va fi sesizat de către infractori faptul dezinteresului statului de a

condamna asemenea cazuri.

Totodată, acuzarea reține că legiuitorul a creat un mecanism eficient de sancționare a

făptașilor care organizează migrațiunea ilegală, ținând cont de gravitatea și consecințele

survenite, însă măsura de pedeapsa aplicată de instanțele de judecată nu este adecvată faptei

și pericolului social al acesteia, pedeapsa aplicată fiind prea blândă și în consecință ilegală,

neechitabilă și nejustificată.

Acuzarea enunță că, în cadrul examinării acestei cauze penale, nu au fost stabilite

careva motive întemeiate care ar indica că, nu este rațional ca inculpatul Plugaru Chirilă să

execute pedeapsa privativă de liberate stabilită prin sentința primei instanțe, fapt ce denotă

că, nu a fost atins scopul principal și anume ca sancțiunea penală să-și poată îndeplini mai

eficient rolul preventiv-educativ.

8

Subsecvent, acuzarea relevă că instanța de apel la desființarea parțială a sentinței și

stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în limita minimă a sancțiunii dispoziției

normei penale pentru care inculpatul Plugaru Chirilă a fost condamnat, urma să țină cont de

faptul că, ultimul a fost adus în fața instanțelor, pentru comiterea unei infracțiuni contra

autorităților publice și a securității de stat, acesta organizând prin intermediul unor persoane

necunoscute, trecerea a 8 cetățeni ai Republicii Bangladesh, din Ucraina pe teritoriul

Republicii Moldova, fapt ce denotă că această infracțiune a fost săvârșită în special în

ipoteza pluralității de făptuitori, precum grupul criminal organizat.

Mai mult, acuzarea susține că instanța de apel concluzionând sub aspectul

aplicabilității exigențelor art.88 alin.(5) Cod penal, cu liberarea totală a inculpatului de

executarea pedepsei, urma să aprecieze just dacă această soluție nu contravine cu toate

prevederile ce reglementează pedeapsa penală, individualizarea acesteia, precum și alte

criterii ce țin de tratamentul juridic penal, devreme ce inculpatul pe parcursul procedurilor

nu a demonstrat nici o urmă de remușcare, negând în permanență faptele imputate, totodată

în privința dânsului de către autoritățile României, fiind solicitată asistență juridică

internațională, având ca obiect o altă cauză penală în cadrul căreia i-au fost formulate

acuzații de constituire a grupului criminal organizat și traficul de migrați, fapt ce denotă că

concluziile instanței de apel sunt greșite și neconforme scopului legii penale și principiului

individualizării răspunderii penale.

Acuzarea consideră că, aceste circumstanțe relevă faptul că unica și indiscutabila

metodă de corectare și resocializare, este condamnarea inculpatului, la pedeapsa reală or,

prezența antecedentelor penale pentru comiterea infracțiunilor analogice, condamnări

valabile pe teritoriul altor state, denotă că inculpatul Plugaru Chirălă nu și-a revizuit

atitudinea față de valorile sociale și comportamentul lui față de membrii societății.

În opinia acuzării, pentru o corectă individualizare a pedepsei stabilite inculpatului

Plugaru Chirilă, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele agravante inerente

speței, lăsând fără apreciere justă scopul urmărit de făptuitor (beneficii materiale

semnificative), metoda de comitere (grup criminal organizat) și urmările prejudiciabile, care

evident impuneau ca pe această categorie de infracțiuni pentru care inculpatul a fost diferit

justiției, colegiul penal să creeze percepția „toleranță zero".

inculpatul depune referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de procuror,

menționând că acesta urmează a fi respins.

Suplimentar, inculpatul a evidențiat că perioada de doi ani și trei luni în care s-a aflat

în detenție, o apreciază ca fiind o pedeapsă destul de aspră pentru infracțiunea incriminată

acestuia, care se pedepsește inclusiv cu amendă.

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Din conținutul art.414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând

9

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea

sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată;

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal,

administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Totodată, potrivit art.101 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de judecată este

obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror cercetare au avut acces

toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea

tuturor probelor administrate.

Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai

respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Acuzarea invocă în susținerea recursului temeiurile prevăzute de pct.6), 10), 12)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea este

expusă neclar, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum și

când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel incert și

neîntemeiat a exclus agravanta incriminată inculpatului Plugaru Chirilă ,,săvârșite de un

grup criminal organizat“.

În urma lecturării textului deciziei, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu

a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în acest context ține să menționeze

următoarele.

În conformitate cu prevederile art.113 alin.(1), (2) Cod penal, se consideră calificare

a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către

persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători.

În speță, instanța de recurs apreciază drept întemeiată critica procurorului precum că,

,,instanța de apel când a ajuns la concluzii contrare concluziilor rezumate de prima instanță,

urma să verifice în mod imperios, care argumente oferite de instanța inferioară sunt

neîntemeiate și respectiv să scoată în evidență constatările eronate reținute în sarcina

inculpatului, care generează o altă încadrare juridică, decât cea pentru care inculpatul a fost

recunoscut culpabil și condamnat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit evidențiază că instanța de apel prin formulări

generale și abstracte invocate în decizia recurată, nu s-a expus la chestiunile de fapt și de

drept importante la soluționarea cauzei, iar prin această inactivitate instanța de a apel a

provocat o stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată. Or, instanța de

apel recalificând acțiunile inculpatului Plugaru Chirilă, cu excluderea agravantei –

săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat, urma să-și desfășoare concluziile pe

marginea indicațiilor, rolurilor și acțiunilor coordonate de către inculpat.

Astfel, instanța de recurs apreciază drept pripite și neîntemeiate concluziile instanței

de apel ce se referă doar la faptul că nu a fost demonstrată stabilitatea, statornicia grupului

criminal organizat, precum și nu s-au identificat rolurile fiecărui inculpat. Mai mult,

Colegiul penal lărgit atestă că concluziile instanței de apel nu cuprind un substrat factologic.

10

În plus, Colegiul penal lărgit reține că lecturând materialele cauzei penale, raportând

cererea de apel declarată de avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului la conținutul,

argumentele și motivarea cuprinsă în decizia instanței de apel constată că, instanța de apel

nu s-a expus asupra motivelor esențiale invocate în apel.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că instanța de apel urma să dea

o apreciere erorilor identificate de către apărare, privind nerespectarea termenului de pornire

a urmăririi penale, precum și asupra legalității perioadei aflării inculpatului Plugaru Chirilă

în calitate de bănuit.

Prin urmare, argumentele enunțate mai sus constituie fondul apelurilor și asupra

cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, cu atât mai mult că, în lumina

jurisprudenței CtEDO, deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de

respingere a fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania), acestea nu

sunt scutite de obligația de a examina în modul corespunzător principalele motive invocate

și de a le da un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus Portugalia).

Tot în acest context, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea hotărârii

judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte, este

indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de

altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le

dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate.

Astfel, Colegiul penal explică că motivarea hotărârii reprezintă un element de

transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este

rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor

legale incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui

raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă

posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea

persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei

(2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea

transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia. (Hirvisaari c.

Finlandei, (2001) § 30).

Din circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel deficitar

și-a motivat soluția, încălcând prevederile art.art.414, 417-418 Cod de procedură penală,

prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală.

Sub acest aspect, la caz, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis erori

de drept, ce nu pot fi înlăturate de instanța de recurs.

În cazul din speță, instanța de recurs nu se va expune asupra argumentelor ce se

subscriu pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, dat fiind faptul că sunt decăzute

de mersul consecutiv al examinării recursului și nu mai prezintă relevanță circumstanțelor

speței.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să

țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză și, în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să cerceteze minuțios

aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând

cont de motivele expuse în pct.7 al prezentei decizii.

11

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 31 mai 2021, în cauza penală în privința inculpatului Plugaru Chirilă xxx, dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 03 martie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

12

Dosarul nr. 1ra-1775/2021

1-19064423-01-1ra-10082021

01 februarie 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Timofti Vladimir

Conform art. 339 alin. (7), 340. alin (3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-l pe Plugaru Chirilă-Xxx

februarie 2022, a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2021, în cauza penală în

privința inculpatului Plugaru Chirilă-Xxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

penală, dar nu am susținut motivarea și soluția, și am propus o altă motivare și soluție,

potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, și

anume:

"De admis recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, de casat total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2021, în cauza penală în privința lui Plugaru

Chirilă-Xxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Ungheni din 16 ianuarie 2020 în

aceeași cauză penală".

pct. 1-6 a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01

februarie 2022, în prezenta cauză.

acord, din următoarele considerente.

La adoptarea soluției și motivării deciziei instanței de recurs ordinar nu s-a ținut

cont de motivele invocate în recursul ordinar declarat de către procuror, cum sunt:

" Temei pentru declararea recursului ordinar constituie prevederile art. 427

alin.(l) pct.6), 10), 12) Cod de procedură penală, care stipulează expres că,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de către instanța de apel, în cazurile în care motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii acesta fiind expus neclar, or în cazurile în care faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită, inclusiv și când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, aspecte de drept care se regăsesc în

decizia recurată și care impun casarea acestea pe motivele expuse supra.

Mai întâi de toate este de remarcat faptul că, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2021, acuzatorul de stat a declanșat deja

procedura recursului ordinar, axăndu-se în criticile sale doar pe erori de drept

admise de către colegiul penal, în partea ce ține de individualizarea greșită a

pedepsei stabilite inculpatului Plugaru Chirilă-Xxx, ca ulterior procurorul făcând

cunoștință cu decizia redactată integral, să constate precum instanța de apel a

13

intervenit în sentința pronunțată în privința inculpatului, inclusiv și în partea ce tine

de încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, dispoziții care nu au fost reținute

inițial în sarcina inculpatului la data pronunțării dispozitivului deciziei din

31.05.2021.

Cele expuse supra fac dovada faptului că, constatările și interpretările ulterior

oferite de către colegiul penal, au un efect incompatibil cu temeinicia și legalitatea

soluției, or motivarea instanței de apel privind excluderea agravantei- crearea și

săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat, este expusă într-o formulă

vagă, neclară, iar prin această inactivitate instanța de judecată a încălcat exigențele

art. 414 CPP, din accepțiunea normei căreia desprindem că, instanța de apel

judecând apelul verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, situație care

implică o argumentare detaliată a soluției.

În opinia acuzării colegiul penal distorsionat a tratat comentariile din literatura

juridică de specialitate, la analiza agravantei săvârșirea infracțiunii de un grup

criminal organizat, or conform art. 46 din Codul penal, grupul criminal organizat

este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite

una sau mai multe infracțiuni.

La fel, potrivit art. 2 al Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva

criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000

și ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 15 din 17.02.2005,

stabilește expresia grupului infracțional organizat, ca fiind un grup structurat

alcătuit din mai multe persoane, care există de o anumită perioadă și acționează în

înțelegere, în scopul săvârșirii uneia ori mai multor infracțiuni grave prevăzută de

Convenție, pentru a obține direct ori indirect, un avantaj financiar sau un alt avantaj

material.

Conform probelor administrate și examinate în ședințele de judecată au fost

stabilite următoarele elemente obligatorii ale grupului criminal organizat, datorită

cărui fapt acțiunile inculpatului Plugaru Chirilă-Xxx au fost încadrate juridic de

către acuzarea de stat în baza art.42 alin. (3), 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal, adică

crearea un grup criminal organizat precum și organizarea și diriijarea în scopul

obținerii, direct sau indirect, a unui folos financiar sau material, a intrării, șederii,

tranzitării ilegale a teritoriului statului sau a ieșirii de pe acest teritoriu a

persoanelor care nu sunt nici cetățean, nici rezident al acestui stat.

Grupul criminal creat și organizat în prealabil în perioada anului 2018 de către

Plugaru Chirilă-Xxx, acționa prin înțelegere prealabilă cu cetățenii României

Mazâlu Petru alias „Profesorul", Voica Adrian, Dup Cristinel și alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, la fel constatându-se și faptul că

acest grup criminal a realizat activitatea infracțională demonstrând un înalt grad de

coordonare și statornicie cu desemnarea rolurilor membrilor grupului, astfel încât în

scopul obținerii unui folos financiar, au organizat intrarea, șederea, tranzitarea

ilegală pe teritoriul diferitor state a persoanelor care nu sunt nici cetățeani, nici

rezidenți al acestor state.

Această reuniune a fost una stabilă formată din mai multe persoane, or revenind

la situația de fapt constatată prin rechizitoriu, se reține rolul lui Mazâlu Petru, zis

„Profesorul", care la indicația lui Plugaru Chirilă-Xxx transporta pe teritoriul

României, cetățeni a Republicii Bangladesh, de unde urmau a fi preluați de alți

14

membri ai grupării, care la rândul său facilitau transportarea stranierilor în state din

Vestul Europei.

Tot, Plugaru Chirilă-Xxx în perioada lunii ianuarie 2019, aflându-se în

regiunea transnistreană, a organizat, prin intermediul unor persoane necunoscute,

cetățeni ai Republicii Moldova, trecerea a 8 cetățeni ai Republicii Bangladesh, din

Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova, or anume la indicația numitului Plugaru

Chirilă-Xxx, cetățenii Republicii Bangladesh erau transportați ilegal peste frontiera

de stat a Republicii Moldova, cu traversarea acesteia în direcția României, acțiuni

care erau realizate printr-o modalitate bine chibzuită astfel încât, în preajma

localității Grozești, r-nul Nisporeni, cetățenii Republicii Bangladesh, erau transmiși

lui Voica Adrian și Dup Cristinel, care aveau rolul de ai transporta pe ultimii pe

teritoriul României.

Persoanele nestabilite, în cadrul grupului criminal organizat aveau rolul de

autori, care transportau cetățenii Republicii Bangladesh pe teritoriul României,

ulterior în state din Vestul Europei.

Regretabil este faptul că Colegiul penal, din oficiu a decis asupra irelevanței

unor probe oferite de către procuror, cum ar fi conținutul procesului-verbal de

examinare a documentului din 17 ianuarie 2019, prin care s-a examinat conținutul

rechizitoriului privindu-1 pe inculpatul Mazâlu Petru, întocmit la 05.12.2018, în

dosarul nr. 389 D/P2018, act care în opinia colegiului penal, nu reprezintă un

document final, respectiv nu indică la rolul activ al inculpatului Plugaru Chirilă-Xxx

în epizoadele infracționale, pentru care a fost diferit justiției.

Contrar celor invocate de către Colegiul penal, evaluând în mod obiectiv proba

respectivă, desprindem că în cadrul întrevederii între autoritățile din Republica

Moldova și România, în urma constituirii echipei comune de investigații din

12.11.2018, s-a stabilit că: „suspectul Plugaru Chirilă-Xxx a constituit o grupare

infracțională organizată, în scopul comiterii infracțiunii de trafic de migranți.

Gruparea a acționat atât pe teritoriul României cât și pe teritoriul Republicii

Moldova. Astfel, sub coordonarea suspectului Plugaru Chirilă-Xxx membrii grupării

care au acționat pe teritoriul Republicii Moldova au racolat 8(opt) migranți de

origine bangladeshă. În data de 17.09.2018, după orele 03.00 membrii grupării

infracționale coordonați de Plugaru Chirilă-Xxx au trecut cei opt migranți peste râul

Prut, de unde au fost preluați în jurul orelor 17:00 de către inculpatul Mazâlu Petru

care trebuia să îi transporte către București de unde trebuia să fie transportații în

vestul Europei.

La începutul lunii septembrie 2018 suspectul Plugaru Chirilă-Xxx, persoană

condamnată definitiv la pedeapsa închisorii de 12 ani pentru comiterea de infracțiuni

din sfera criminalității organizate, împreună cu persoane neidentificate aflate pe

teritoriul Republcii Moldova și Greciei, a inițiat și constituit o grupare infracțională

organizată în scopul comiterii infracțiunii de trafic de migranți pentru a obține

importante beneficii materiale.

La grupare au aderat atât cetățeni moldoveni cât și cetățeni români, fiecare

acționând sub directa coordonare a suspectului Plugaru Chirilă-Xxx pentru

introducerea în mod ilegal în România a unor cetățeni de origine afro - asiatică.

Liderul grupării este Plugaru Chirilă-Xxx, persoană cercetată și condamnată

definitiv pentru comiterea unor infracțiuni din sfera criminalității organizate,

15

persoană care se sustrage de executarea unei pedepse definitive de 12 ani. Acesta

avea rolul de a coordona activitatea membrilor grupării, cărora le stabilea sarcini

precise. De asemenea, suspectul Plugaru Chirilă-Xxx avea rolul de a indentifica

cetățeni de origine afro-asiatică pe care în schimbul unor sume de bani, îi transporta

din Transnistria în Republica Moldova și ulterior îi trecea ilegal în România de unde

erau duși către țări din vestul Europei.

Ca modalitate de acțiune, liderul grupării Plugaru Chirilă-Xxx era contactat de

către o persoană stabilită în Grecia, în curs de identificare, care îi trimite grupuri de

migranți aflați pe teritoriul Ucrainei. Ulterior Plugaru Chirilă-Xxx îi transportă din

Transnistria către R. Moldova, prin intermediul numitului Răilean Gheorghe. Acesta

transportă și predă migranții, numitului Mazâlu Petru, zis „Profesorul", prin

trecerea peste R. Prut către România. Mazâlu Petru zis „Profesorul" prelua de la

malul râului Prut migranții, ulterior îi transporta pe teritoriul României, în diferite

locații, de unde sunt preluați de alți membri ai grupării neidentificați la acest

moment, care au rolul de ai transporta în state din Vestul Europei.

În desfășurarea activităților infracționale, membrii grupării își luau măsuri

autoprotective sporite, manifestă prudență, ascund legăturile, folosesc pentru

comunicare telefoane mobile care sunt schimbate în permanență, folosesc cartele sim

ale operatorilor alții decât cei naționali, precum și mijloace de transport care sunt

schimbate în permanență. Astfel, numitul Plugaru Chirilă-Xxx utiliza în activitatea

infracțională, posturile telefonice cu numerele de apel 0037369351637 și

0037369123717 iar numitul Răilean Gheorghe utiliza în activitatea infracțională

postul telefonic cu numărul de apel 0037378792641.

În prima jumătate a lunii septembrie 2018 membrii grupării infracționale

organizate au identificat pe teritoriul Ucrainei un număr de 8 (opt) migranți pe care

i-au racolat prin promisiunea trecerii frontierei de stat în România și transportării

ulterioare în vestul Europei.

După ce i-au trecut în Transnistria membrii grupării coordonați de numitul

Plugaru Chirilă-Xxx, au transportat imigranții către granița Republicii Moldova cu

România.

În data de 17.09.2018 trei membri ai grupării infracționale organizate care au

acționat pe teritoriul Republicii Moldova, printre care și numitul Răilean Gheorge i-

au transportat pe cei opt migranți la granița Republcii Moldova cu România în

direcția Stâlpului de Frontieră 1126, amonte 150 m, situat pe direcția localității

Zberoaia jud. Iași. În jurul orelor 05:00 membrii grupării au trecut ilegal migranții

peste râul Prut, după care i-au ascuns în pădurea situată în apropierea râului Prut.

Mai mult, faptul prezenței grupului criminal organizat se dovedește și prin

repartizarea de către Plugaru Chirilă-Xxx a rolurilor a membrilor acestora, care au

fost descrise în actul de învinuire și coincid cu probatoriul acumulat în cadrul

urmării penale, cercetat în instanța de judecată, Or, însăși prima instanță în lucrările

și constatările sale în partea descriptivă a sentinței indică, că „ ...acționând conform

indicațiilor primite de la Plugaru Chirilă-Xxx...'", acțiuni ce presupun o coordonare

a rolurilor și acțiunilor membrilor unui grup criminal organizat.

Subsidiar celor invocate supra, acuzarea consideră că Colegiul penal a omis

faptul că, din materialele cauzei penale se reține că inculpatul Plugaru Chirilă-Xxx,

este acuzat și de către autoritățile Române pentru comiterea infracțiunilor analogice

16

{constituire de grup criminal organizat art. 367 Cod penal al României și traficul de

migrați art. 263 Cod Penal al României), fapt ce denotă că soluția colegiului penal

privind încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului într-o altă conjunctură, cu

excluderea agravantei- crearea și săvârșirea infracțiunii de un grup criminal

organizat, este una pripită și absolut neîntemeiată.

În această ipoteză, Colegiul penal ca instanță de control judiciar de gradul II de

jurisdicție, când a ajuns la concluzii radical rezumate de diferite cu concluziile din

prima instanță, urma să verifice în mod imperios, care argumente oferite de instanța

inferioară sunt neîntemeiate și respectiv să scoată în evidență constatările eronate

reținute în sarcina inculpatului, care generează o altă încadrare juridică, decât cea

pentru care inculpatul a fost recunoscut culpabil și condamnat.

Deopotrivă, acuzarea consideră că formulările generale și abstracte invocate în

decizia recurată, fac dovada încălcării de către instanța de apel a prevederlor art.

414 Cod de procedură penală, or Colegiul penal nu s-a expus la chestiunile de fapt și

de drept importante la soluționarea cauzei, iar prin această inactivitate instanța de a

apel a provocat o stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată.

Subsecvent, în opinia acuzării în speța supusă examinării rămân a fi valabile/

actuale criticile acuzatorului de stat, care au fost specificate inițial în recursul

ordinar declarat până la pronunțarea integrală a deciziei, or hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Potrivit normelor citate, conchid că, la aplicarea pedepsei inculpatului Plugaru

Chirilă-Xxx, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, în speță incorect a ajuns la concluzia

stabilirii unei pedepse sub formă de amendă, la rândul său aplicând eronat în

privința inculpatului instituția liberării complete a executării pedepsei, conform

prevederilor art. 88 alin. (5) Cod penal.

Raportând la aspectele de individualizare a pedepsei, reieșind din cerințele

legislației penale naționale și internaționale (Convenția ONU împotriva criminalității

transnaționale organizate, în vigoare pentru Republica Moldova din 16.10.2005,)

apreciind circumstanțele cauzei penale și a faptelor imputate inculpatului, consider

oportună evaluarea juridică, a acțiunilor ultimului, sub aspectul prejudiciului cauzat

relațiilor sociale ocrotite de legea penală, pentru încălcarea cărei a fost adus în fața

instanței.

Astfel, recentele evoluții în RM denotă că, motivația principală a migrației

ilegale, este cea economică. Fiecare individ are dreptul la libera circulație și

migrațiune, ca să caute o viață mai bună.

Multe din persoane aleg să părăsească locuințele și copiii lor, în scopul de a

crește veniturile familiei lor, pentru a cumpăra o proprietate, pentru a trimite un

copil la o școală mai bună, pentru a rambursa o datorie de familie, etc.

Deși globalizarea economiei mondiale a creat mai multe oportunități pentru

cetățenii ai diferitor state de a migra să lucreze în țările industrializate, aceștia au

devenit vulnerabili fenomenului migrației ilegale, deoarece de regulă victimele sunt

induse în eroare, cu privire la disponibilitatea locurilor de muncă în străinătate, pe

17

când „persoanele terțe", care organizează migrațiunea ilegală, primesc beneficii pe

contul desfășurării unei asemenea activități.

Amploarea pe care o au aceste infracțiuni și pericolul sporit al acestor fapte

prejudiciabile, afectează nu numai sistemul de drept și prestigiul țării noastre peste

hotarele ei, însă acestea atentează și la ordinea stabilită la procedura de intrare și

ședere pe teritoriul unui stat a persoanelor care nu sunt cetățeni sau rezidenți ai

acestuia, domeniu care contribuie în mod semnificativ la stabilitatea statului, precum

și în raport cu riscul de a transforma săvârșirea migrațiunii ilegale în îndeletnicire,

în condițiile când va fi sesizat de către infractori faptul dezinteresului statului de a

condamna asemenea cazuri.

Deși în acest sens, legiuitorul a creat un mecanism eficient de sancționare a

făptașilor care organizează migrațiunea ilegală, ținând cont de gravitatea și

consecințele survenite, măsura de pedeapsă aplicată de Colegiul penal în privința

inculpatului Plugaru Chirilă-Xxx nu este adecvată faptei si pericolului social al

acesteia, pedeapsa aplicată fiind prea blinda și în consecință ilegală, neechitabilă si

nejustificată.

Pedeapsa aplicată în asemenea caz, trebuie să fie nu numai legală, în sensul de

respectare a cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același timp, trebuie

să fie și justă, adică să se respecte criteriul proporționalității, care presupune

stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și vinovăția

autorului, cu respectarea prevederilor art. 61 CP, potrivit căruia, pedeapsa care se

aplică urmează sa¬și atingă scopul de restabilire a echității sociale și prevenire a

săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane, prin urmare, în cazul dat fiind

stabilită o pedeapsă sub formă de amendă, nu a fost asigurat faptul exercitării

scopului pedepsei penale.

Consideră acuzarea că, Colegiul penal la desființarea sentinței și stabilirea unei

pedepse sub formă de amendă pentru care inculpatul Plugaru Chirălă-Xxx a fost

condamnat, urma să țină cont de faptul că, ultimul a fost adus în fața instanțelor,

pentru comiterea unei infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat,

acesta organizând prin intermediul a mai multor persoane, trecerea a 8 cetățeni ai

Republicii Bangladesh, din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova, fapt ce denotă

că această infracțiune a fost săvârșită în special în ipoteza pluralității de făptuitori,

precum grupul criminal organizat.

Subsidiar celor invocate supra, acuzarea remarcă că, instanța de apel

conclizionând sub aspectul aplicabilității exigențelor art. 88 alin.(5) Cod Penal, cu

liberarea totală a inculpatului de executarea pedepsei, urma să aprecieze just dacă

aceasta soluție nu contravine cu toate prevederile ce reglementează pedeapsa penală,

individualizarea acesteia, precum și alte criterii ce țin de tratamentul juridic penal,

devreme ce inculpatul pe parcursul procedurilor nu a demonstrat nici o urmă de

remușcare, negând in permanență faptele imputate, totodată în privința dânsului de

către autoritățile României, fiind solicitată asistență juridică internațională, având

ca obiect o altă cauză penală în cadrul căreia i-au fost formulate acuzații de

constituire a grupului criminal organizat art. 367 și traficul de migrați art. 263 Cod

penal al României fapt ce denotă că concluziile Colegiului penal sunt greșite și

neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale.

Aceste circumstanțe relevă faptul că unica și indiscutabila metodă de corectare

18

și resocializare, este condamnarea inculpatului, la pedeapsa reală or, prezența

antecedentelor penale pentru comiterea infracțiunilor analogice, condamnări

valabile pe teritoriul altor state, denotă că inculpatul Plugaru Chirilă-Xxx nu și-a

revizuit atitudinea față de valorile sociale și comportamentul lui față de membrii

societății.

Mai mult, Colegiul penal absolut neîntemeiat a respins cererea acuzatorului de

stat participant în instanța de apel, privind anexarea la materialele cauzei penale ca

probă suplimentară, a copiei sentinței nr. 1-104/2020 adoptată de către Judecătoria

Ungheni la 24.07.2020 în procedură simplificată conform prevederilor art. 3641

CPP, în privința inculpaților Oboroc Vasile și Carp Constantin, din conținutul căreia

se desprinde rolul activ al inculpatului Plugaru Chirilă-Xxx, ca fiind capul grupării

criminale care organiza, dirija și prin intermediul căruia se transportau ilegal peste

frontiera de stat a cetățenilor străini, fapt ce indică că acțiunile infracționale ale

inculpatului constituie până în prezent obiectul investigațiilor, atât de către organele

de drept naționale, cât și al autorităților României.

Or, la etapa examinării cauzei în instanța de apel, la 17.05.2021 a fost

recepționată solicitarea înregistrată sub nr.35/4-838, parvenită de la Direcției

urmărire penală a IGPF, din conținutul căreia se atestă faptul că, în privința

inculpatului Plugaru Chirilă-Xxx, la 11.08.2020, în temeiul unei bănuieli rezonabile

a fost dispusă pornirea urmăririi penale în baza art. 3621 alin.(3) lit.a) Cod penal, în

acest sens autorul demersului solicitând către Colegiul penal eliberarea unei

permisiuni privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală cu inculpatul vizat în

această anchetă penală (Vol. IX, filele nefiind numerotate).

Cele enunțate fac dovada faptului că, Colegiul penal s-a manifestat în favoarea

părții apărării, astfel încât a încălcat prevederile art. 24 alin.(2) Cod de procedură

penală" din raționamentele căreia desprindem că instanțele de judecată exprimă

doar interesele legii", principiul imparțialității și contradictorialității fiind elemente

importante în favoarea încrederii pe care instanțele de judecată trebuie să inspire

într-o societate democratică.

Cert este faptul că, anume judecătorul are prerogativa de a stabili pedepse, în

acest sens ținând cont de cadrul legal a unor limite determinate, inclusiv având și cea

mai largă marjă de discreție de a reduce pedeapsa în funcție de anumite criterii, însă

acest procedeu este condiționat în raport cu particularitățile faptei si cu persoana

infractorului.

În opinia acuzării, pentru o corectă individualizare a pedepsei stabilite

inculpatului Plugaru Chirilă-Xxx, Colegiul penal nu a ținut cont de toate

circumstanțele agravante inerente speței, lăsând fără apreciere justă scopul urmărit

de făptuitor (beneficii materiale semnificative), metoda de comitere (grup criminal

organizat) și urmările prejudiciabile, care evident impuneau ca pe această categorie

de infracțiuni pentru care inculpatul a fost diferit justiției, colegiul penal să creeze

percepția „ toleranță zero ".

În contextul celor expuse, acuzarea consideră că Colegiul penal eronat a

desființat sentința pronunțată în privința lui Plugaru Chirălă-Xxx, astfel încât faptei

săvârșite de inculpat i s-a dat o încadrare juridică greșită, concomitent în privința

dânsului fiind aplicată greșit și contrar prevederilor legale a instituției liberării de

executare a pedepsei, potrivit prevederilor art. 88 alin.(5) Cod Penal, or această

19

soluție este una vagă, deficitar motivată și expusă într-o formulă neclară, fapt ce

denotă că hotărârea instanței de apel emisă pe caz urmează a fi casată total, potrivit

prevederilor art. 427 alin.(1) pct. 6),10), 12) CPP" (f.d. 204-211, vol. IX).

Consider că toate aceste motive sunt relevante și în baza lor urma a fi adoptată

soluția propusă de mine.

Lecturând decizia instanței de recurs ordinar, constat că:

- s-a criticat recalificarea nemotivată a instanței de apel a acțiunilor inculpatului

de la art. 42 alin. (3), 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la art. 42, 3621 alin. (2) lit. b), c)

Cod penal, fiind invocat că concluziile instanței de apel nu cuprind un substrat

factologic, sunt pripite și neîntemeiate (pag. 10-11 a deciziei), dar nu este clar de ce

nu s-a menținut sentința în partea calificării acțiunilor inculpatului pe art. 42 alin. (3),

3621 alin. (3) lit. a) Cod penal;

- s-a invocat (pag. 11 a deciziei), că instanța de apel "urma să dea o apreciere

erorilor identificate de către apărare, privind nerespectarea termenului de pornire a

urmăririi penale, precum și asupra legalității perioadei aflării inculpatului în calitate

de bănuit", dar partea apărării nu are recurs ordinar cu invocarea acestor motive. Mai

mult, în decizia instanței de apel din 31 mai 2021 (f.d. 189, vol. IX), este specificat că

"în cadrul instanței de apel, inculpatul Plugaru Chirilă-Xxx și-a concretizat cerințele

apelului, solicitând casarea sentinței doar în partea stabilirii pedepsei, și anume de

a-i fi stabilită o pedeapsă sub formă de amendă...", adică motivele invocate în decizia

instanței de recurs ordinar nu mai sunt relevante pentru speța dată;

- s-a motivat (pag. 11 a deciziei), că: "În cazul din speță, instanța de recurs nu se

va expune asupra argumentelor ce se subscriu pct. 10 alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, dat fiind faptul că sunt decăzute de mersul consecutiv al

examinării recursului și nu mai prezintă relevanță circumstanțelor speței" cu ce nu

sunt de acord, consider că procurorul corect a indicat acest temei de recurs ordinar și

a adus motive relevante și consistente în susținerea lui, pentru ce el urma a fi admis.

art. 435 alin. (1) pct. 2) pct. a) Cod de procedură penală, indicată în pct. 2 a prezentei

Opinii separate, dar nu am fost susținut de ceilalți judecători.

Judecător Timofti Vladimir

20