1ra-1649/21 — art.art.186 al. 2 lit. d, 192 al.1 CP

1ra-1649/21 — art.art.186 al. 2 lit. d, 192 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1649/21

1-14175919-01-1ra-14072021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Zadorojnîi Ludmila în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2021, în cauza penală în

privința lui

Pitula Grigore xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.11.2014 - 10.03.2017;

Instanța de apel: 03.12.2020 - 30.03.2021;

Instanța de recurs: 14.07.2021 – 01.02.2022.

A C O N S T A T A T :

Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.192 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art.192 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare;

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor a fost stabilită inculpatului Pitula Grigore pedeapsa definitivă 6 ani

închisoare. Iar, în conformitate cu prevederile art.84 alin.(4) Cod penal, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate prin sentința judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

26.08.2015 i-a fost stabilită inculpatului Pitula Grigore pedeapsa definitivă 8 ani

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunile civile a părților vătămate Vrabie Ana-Maria, Lopatenco Ana, Solcan

Svetlana și Stegărescu Natalia au fost admise.

A fost încasat din contul inculpatului Pitula Grigore în beneficiul părții vătămate

Vrabie Ana-Maria suma de 500 lei cu titlu de prejudiciu material.

A fost încasat din contul inculpatului Pitula Grigore în beneficiul părții vătămate

Lopatenco Ana suma de 2 400 lei cu titlu de prejudiciu material.

1

A fost încasat din contul inculpatului Pitula Grigore în beneficiul părții vătămate

Solcan Svetlana suma de 2 200 lei cu titlu de prejudiciu material.

A fost încasat din contul inculpatului Pitula Grigore în beneficiul părții vătămate

Stegărescu Natalia suma de 3 270 lei cu titlu de prejudiciu material.

A fost din contul inculpatului Pitula Grigore în beneficiul părții vătămate Olga

Papanea suma de 8 164 lei.

Acțiunea civilă înaintată de către Popovici Eugenia nu a fost susținută de către

aceasta în cadrul cercetării judecătorești.

Părțile vătămate Zrelov Natalia și Mițcul Victoria nu au înaintat acțiuni civile.

17.10.2014, aproximativ la ora 10:00, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane,

aflându-se în rutiera nr. 117, care se deplasa din direcția str. Ismail spre str. A. Doga,

mun. Chișinău, a sustras pe ascuns din geanta cet. Vrabie Ana-Maria un portmoneu în

valoare de 200 lei, în care se aflau bani în sumă de 500 lei, permis de conducere pe

numele cet. Vrabie Ana-Maria, abonament la sala de forță, card bancar „BCR", card de

reducere „Orange", cu bunurile sustrase părăsind locul comiterii infracțiunii, cauzând

părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 700 lei.

Tot el, Pitula Grigore la data de 20.12.2014, în jurul orei 20:00, având intenția

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în timp ce se deplasa cu maxi-taxi nr.

166 pe bd. Grigore Vieru mun. Chișinău, a sustras pe ascuns din geanta Zrelov Natalia

portmoneul cu costul de 200 lei, în care se aflau bani în suma de 200 lei, card bancar BC

"Moldindconbank" și buletinul de identitate pe numele acesteia, cauzând astfel părții

vătămate un prejudiciul material în sumă totală de 400 lei.

Tot el, Pitula Grigore la 27.10.2010 aproximativ la orele 17:45 min. urmărind

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane în timp ce se deplasa cu

troleibuzul rutei nr.10 pe str. Pușkin până la bd. Renașterii, mun. Chișinău, folosindu-se

de neatenția pasagerii Lopatenco Ana, pe ascuns a sustras din geantă un portmoneu la

preț de 120 lei, în care se aflau bani în sumă de 2 400 lei, card bancar „Victoriabank" pe

numele Spînu Ecaterina și card bancar "Banca de Economii" pe numele Lopatenco Ana,

după care cu bunul sustras a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții

vătămate Lopatenco Ana un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2 520 lei.

Tot el, Pitula Grigore la 03.02.2015, în intervalul de timp de la orele 15:00 până la

orele 15:10 min., având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în timp ce se deplasa

cu maxi - taxi nr. 117, de pe str. Ginta Latină spre str. N. Dimo mun. Chișinău a sustras

pe ascuns din geanta părții vătămate Popovici Eugenia portmoneul de dame la preț de

600 lei în care se aflau bani în sumă de 180 lei, 20 euro care conform cursului BNM la

data de 03.02.2015 constituie suma de 360,36 lei, acte și card bancar pe numele acesteia,

cauzându-i părții vătămate Popovici Eugenia un prejudiciu material în proporții

considerabile în sumă totală de 1 140,36 lei.

Tot el, Pitula Grigore la 19.11.2014, aproximativ la orele 17:30, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în microbuzul de rută nr.107, care se

deplasa de pe str. Uzinelor,17 spre str. T. Vladimirescu mun. Chișinău, pe ascuns a

sustras din geanta ce o deținea Papanea Olga un portmoneu cu costul de 600 lei, în care

se aflau mijloace bănești în sumă de 4 000 lei și 30 euro care conform cursului BNM

constituie suma de 564 lei, cauzându-i părții vătămate Papanea Olga, daune materiale în

proporții considerabile în sumă totală de 5 164 lei.

Tot el, Pitula Grigore la 24.10.2014, aproximativ la orele 18:30, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane și însușirii lor ulterioare, dându-și seama de

2

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestora, aflându-se în rutiera nr. 117, în regiunea străzii Dumitru

Rîșcanu, 20, mun. Chișinău, unde pe ascuns a sustras din geanta părții vătămate Solcan

Svetlana un portmoneu din piele la preț de 1 500 lei, în care se aflau bani în sumă de 700

lei și un card bancar de la BC "Victoriabank", cauzând părții vătămate Solcan Svetlana o

pagubă materială considerabilă în sumă totală de 2 200 lei.

Tot el, Pitula Grigore la 15.07.2014, în jurul orei 17:30 min., având scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se în troleibuzul cu ruta nr. 24,

folosindu-se de faptul că nu era observat de nimeni, a sustras pe ascuns din geanta părții

vătămate Stegărescu Natalia, un portmoneu din piele de culoare cafenie de marca "Louis

Vuitton" la preț de 1 900 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 1 370 lei, un

card bancar de la BC "Moldova Agroindbank", furtul fiind depistat de către partea

vătămată la ieșirea din troleibuz în str. Kiev 3, mun. Chișinău, astfel fiindu-i cauzate

părții vătămate Stegărescu Natalia daune materiale în proporții considerabile în sumă

totală de 3 270 lei.

Tot el, Pitula Grigore la 24.12.2014, aproximativ la orele 21:30 min., având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane din buzunare, genți sau din alte obiecte

prezente la persoană, aflându-se în troleibuzul nr.24, care se deplasa din sect. Rîșcani,

mun. Chișinău spre sect. Ciocana mun. Chișinău, pe ascuns a sustras din geanta ce o

deținea Mițcul Victoria bani în sumă de 30 lei, buletin de identitate, permis de

conducere, polița de asigurare, două carduri bancare "Moldinconbank" și

"Agroindbank".

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului Pitula Grigore se califică pe epizodul

privind sustragerea bunurilor părții vătămate Vrabie Ana-Maria în baza art.186 alin.(2)

lit. d) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu

cauzarea de daune în proporții considerabile; pe epizodul privind sustragerea bunurilor

părții vătămate Zrelov Natalia în baza art.192 alin.(1) Cod penal, pungășie, adică

acțiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane din geanta prezentă la persoană; pe

epizodul privind sustragerea bunurilor părții vătămate Lopatenco Ana în baza art.186

alin.(2) lit. d) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile; pe epizodul privind sustragerea

bunurilor Popovici Eugenia în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, furt, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în

proporții considerabile; pe epizodul privind sustragerea bunurilor Papanea Olga în baza

art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții considerabile; pe epizodul privind

sustragerea bunurilor Solcan Svetlana în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, furt,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în

proporții considerabile; pe epizodul privind sustragerea bunurilor părții vătămate

Stegărescu Natalia în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal, furt, adică sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit cu cauzarea de daune în proporții

considerabile; pe epizodul privind sustragerea bunurilor Mițcul Victoria în baza art.192

alin.(1) Cod penal, pungășie, adică acțiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane

din geantă.

sentința, solicitând casarea acesteia, cu încetarea procesului penal în privința lui Pitula

Grigore în temeiul intervenirii actului de amnistie.

3

În motivarea cerințelor sale, apărarea a evidențiat că sentința este ilegală și

neîntemeiată, consideră că a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil.

fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că la pronunțarea sentinței

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că inculpatul Pitula Grigore a săvârșit infracțiunile imputate acestuia.

Instanța de apel a reținut că, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la prezenta cauză penală și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Instanța de apel analizând în ansamblu circumstanțele cauzei, a conchis că prima

instanță corect a concluzionat că infracțiunilor imputate inculpatului Pitula Grigore au

fost săvârșite de ultimul, odată ce, pe parcursul cercetării judecătorești s-a confirmat cu

certitudine vinovăția acestuia.

Instanța de apel a menționat că prima instanță, ținând cont de prevederile art.99-

101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către

părți, a audiat partea vătămată și martorul, a cercetat probele administrate la dosar, dând

citire proceselor-verbale și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în

drept și vinovăția inculpatului Pitula Grigore.

4.2. Cu referire la aplicabilitatea amnistiei în privința lui Pitula Grigore, instanța

de apel a reiterat prevederile art.107 alin.(1) Cod penal, amnistia este actul ce are ca

efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

Astfel, instanța de apel a considerat că în privința inculpatului Pitula Grigore nu

poate fi încetat procesul penal pe motivul intervenirii actului de amnistie, deoarece

ultimul nu întrunește condițiile necesare pentru aplicarea actului de amnistie sus-indicat,

or potrivit art.(10) alin.1) lit. k) și m) al Legii nr. 210 din 29.07.2016, prevederile

art.art.1-9 nu se aplică persoanei: învinuite, inculpate sau condamnate care nu a reparat

integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este urmărită sau, după caz, a

fost condamnată. În cazul persoanei condamnate se va ține cont de prejudiciul stabilit

prin hotărârea judecătorească; în privința căreia a fost înlăturată anterior răspunderea

penală, de trei sau mai multe ori, în temeiul împăcării părților conform prevederilor

art.109 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.

În temeiul art.(1), alin.(3) al Legii nr. 210 din 29.07.2016, aplicarea oricărei

modalități de liberare de pedeapsă penală, prevăzute de prezenta lege, poate avea loc

doar în condițiile în care organul de urmărire penală, instanța de judecată sau judecătorul

de instrucție constată întrunirea cerințelor stipulate la alin.(10).

Astfel, instanța de apel a reținut că în privința inculpatului nu pot fi aplicate

prevederile Legii nr. 210 din 29.07.2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, or inculpatul Pitula Grigore

prin sentința judecătoriei Buiucani din 26.08.2015 a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.192 alin.(1) Cod penal, la 4 ani închisoare.

În final, instanța de apel a reiterat că inculpatul Pitula Grigore, nu a recunoscut

vinovăția, anterior de 6 ori a fost încetat procesul penal în legătură cu împăcarea părților,

4

inculpatul a reparat prejudiciul cauzat părților vătămate Lopatenco Ana, Mițcul Victoria,

Papanea Olga, Popovici Eugenia, Solcan Svetlana, Stegărescu Natalia, Vrabie Ana-

Maria, Zrelov Natalia, motiv pentru care amnistia în cazul dat este inaplicabilă.

10), 11), 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs decizia

instanței de apel și solicită casarea totală a acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care, fapta săvârșită de către Pitula Grigore Iurie la 17.10.2014, în

privința părții vătămate Vrabie Ana-Maria, să fie încetată, deoarece constituie o

contravenție, cu intervenirea termenului de prescripție contravențională, iar în privința

celorlalte părți vătămate încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea amnistiei.

În motivarea cerințelor sale, apărarea a invocă că, instanța de apel nu a examinat

și nu s-a expus asupra apelului formulat personal de către inculpatul Pitula Grigore.

Deci, apelantul a rămas "neauzit", or, instanța de apel nu a procedat la examinarea

argumentelor invocate de apelant și nu a motivat în modul cuvenit soluția.

Indică că, instanța de apel a respins doar solicitările avocatului Zadorojnîi

Ludmila, iar apelul inculpatului a fost lăsat fără examinare, susține că au fost verificate

doar aspectele cu care inculpatul din start a fost de acord și nu le-a contestat.

De asemenea, notează că instanța de apel judecând cauza în procedura de apel

urma să examineze toate circumstanțele cauzei și să se expună asupra tuturor capetelor

apelului declarat în interesele inculpatului.

Enunță că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de

a respinge o parte din cerințele și argumentele apelantului în interesele inculpatului,

instanța de apel doar a copiat textul sentinței.

Evidențiază că, din textul deciziei instanței de apel Pitula Grigore nu a recunoscut

vinovăția și nu a recuperat dauna cauzată prin faptele comise, pe când ultimul a susținut

că recunoaște vinovăția și se căiește de cele comise. În plus, susține că dauna cauzată

părților vătămate Popovici Eugenia, Zrelov Natalia și Mițcul Victoria a fost restituită,

neavând careva pretenții fața de inculpat.

Reține că, prin sentință prima instanță a menționat că Pitula Grigore, la data de

17.10.2014, aproximativ la ora 10:00, prin acțiunile săvârșite a cauzat părții vătămate o

daună materială în proporții considerabile în suma totală de 700 lei. Instanța de apel în

pct. 3 a Deciziei a precizat încadrarea juridică pentru aceasta fapta în baza art.186

alin.(2) lit.d) Cod penal.

Susține că suma prejudiciului nu depășește 845 lei (20% din cuantumul salariului

mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2014, aprobat prin HG nr. 1000 din

13.12.2013) și constituie proporții mici. Această fapta urma a fi calificată ca

contravenție, iar procesul încetat în pofida art.30 Cod contravențional, în legătură cu

intervenirea prescripției, care înlătură răspunderea contravențională.

Explică că suma sustrasă constituie proporții mici, iar instanța de apel urma să

înceteze procesul penal pe fapta dată, deoarece fapta nu constituie infracțiune.

Totodată, apărarea relatează că contrar poziției apărării, la examinarea apelurilor

instanța de apel a procedat în lipsa părților vătămate, chiar dacă nu au fost legal citate.

Cu atât mai mult, că ședința s-a desfășurat prin intermediul teleconferinței, adică fără

participarea nemijlocită a inculpatului, care n-a avut posibilitatea de a depune cererea

scrisă de el. La fel, consideră că inculpatul nu a avut posibilitatea reală să-și realizeze

dreptul său să se împace cu părțile vătămate, chiar dacă prevederile stipulate în art.109

Cod penal (în redacția la momentul comiterii faptei) permitea împăcarea.

Conchide că, este greșită și pripită soluția instanței de apel de a respinge aplicarea

5

amnistiei, reieșind din poziția părților vătămate verificată la etapa judecării cauzei în

prima instanță, care între timp s-a schimbat.

Reiterând prevederile art.57 Cod penal, apărarea conchide că pentru aplicarea

amnistiei față de persoanele inculpate, este suficient să fie întrunite cel puțin unul dintre

criteriile enumerate supra. Iar, în cazul recunoașterii integrale a vinovăției se consideră

contribuire activă la descoperirea infracțiunii. Pe cale de consecință, reține că aplicarea

prevederilor din art.2 a Legii nr.210 poate avea loc doar în condițiile în care instanța de

judecată constată întrunirea de către inculpat a criteriilor stabilite la art.57 Cod penal nr.

985-XV din 18 aprilie 2002.

Concluzionează că instanțele de fond nu au judecat cauza penala în condițiile

legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, instanța de apel

nepronunțând-se asupra tuturor argumentelor din apel, motiv pentru care recursul ordinar

urmează a fi admis.

În final, a notat că instanțele ierarhic inferioare au încălcat grav principiul

legalității, principiul respectării drepturilor, libertăților și demnității umane, principiul

contradictorialității în procesul penal, astfel obligațiunea Constituțională de a înfăptui

justiția în stat a rămas neîndeplinită, apelurile declarate nu au fost examinate, sau au fost

examinate pur formal, tendențios și unilateral, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt

relevante pentru prezenta cauză, s-a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în

legătură cu ce hotărârile atacate urmează a fi casate.

procurorul depune referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de apărare,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din conținutul art.414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate

de prima instanță.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect

calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept

procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

6

în apel.

Totodată, potrivit art.101 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de judecată

este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror cercetare au avut

acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Din conținutul recursului ordinar declarat, Colegiul penal lărgit constată că

titularul acestuia invocă temeiurile pentru recurs stipulate la pct.6), 8), 10), 11), 12) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, însă motivează recursul doar sub aspectul

temeiului de casare prevăzut la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și este

expusă neclar.

În urma lecturării textului deciziei, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel

nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în acest context ține să menționeze

următoarele.

Instanța de recurs lecturând materialele cauzei penale, raportând cererea de apel

declarată de avocatul Zadarojnîi Ludmila în numele inculpatului la conținutul,

argumentele și motivarea cuprinsă în decizia instanței de apel constată că, instanța de

apel nu s-a expus asupra motivelor esențiale invocate în apel.

În acest sens, Colegiul penal lărgit evidențiază că instanța de apel a omis capătul

de cerere formulat în apel privind repunerea în termen a acestuia, având în vedere faptul

că sentința a fost pronunțată la 10 martie 2017, iar apelul a fost de pus la 30 noiembrie

2020.

Astfel, instanța de recurs relevă că decizia instanței de apel este lipsită de coerență

în procesul soluționării cestiunilor ce țin de judecarea apelului și expunere a

argumentelor.

Prin urmare, capătul de cerere enunțat mai sus constituie un impediment de a

purcede la examinarea fondului apelului și asupra acestuia instanța de apel era obligată

să se pronunțe motivat, cu atât mai mult că, în lumina jurisprudenței CtEDO, deși

instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de respingere a fiecărui

argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania), acestea nu sunt scutite de

obligația de a examina în modul corespunzător principalele motive invocate și de a le da

un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus Portugalia).

Totodată, instanța de recurs analizând conținutul deciziei instanței de apel

evidențiază divergențe între constatările acesteia reținute în pct.9 a deciziei cu cele

reținute în pct.31 a aceleiași decizii, și anume în partea constatatoare s-a indicat că

inculpatul a recunoscut vina și se căiește de cele comise, iar în partea motivantă s-a

enunțat că inculpatul nu a recunoscut vinovăția.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea hotărârii

judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte,

este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară,

iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului,

furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate.

Astfel, Colegiul penal explică că motivarea hotărârii reprezintă un element de

7

transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este

rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății,

dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării

adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă

posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și

posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen c.

Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în

asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia.

(Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30).

În plus, instanța de recurs apreciază drept întemeiat argumentul apărării precum că

inculpatul a fost lipsit de posibilitatea reală de a-și realiza dreptul să privind actul de

împăcare cu părțile vătămate. Or, la etapa judecării în prima instanță cauza a fost

examinată în lipsa acestuia, iar în instanța de apel cauza a fost examinată în lipsa părților

vătămate, în privința cărora instanța de apel doar parțial a respectat procedura privind

citarea legală despre data, ora și locul examinării cauzei penale.

Mai mult ca atât, reieșind din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată

a instanței de apel (f.d.228, vol.I), instanța de recurs a stabilit că apărarea a comunicat că

poziția părților vătămate s-a schimbat ulterior audierilor efectuate de către prima

instanță, insistând asupra prezenței și audierii părților vătămate în instanța de apel, însă

contrar poziției apărării instanța de apel a examinat cauza în lipsa acestora.

Astfel, instanța de recurs subliniază că instanța de apel urma să elucideze pe

deplin chestiunile semnalate de apărare și numai după clarificarea acestora să purceadă

la verificarea criteriilor privind aplicarea amnistiei.

Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a

rejudeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate acele

probe, care urmează a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, dând

astfel posibilitate inculpatului Pitula Grigore de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor

incriminate.

În acest sens, instanța de recurs reține și jurisprudența CtEDO, care a stabilit că

cei care au responsabilitatea de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui

acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze victimele, învinuitul și martorii

în persoană și să evalueze credibilitatea declarațiilor date de aceștia (Kashlev c. Estonia,

26 aprilie 2016, pct.48-50).

În lumina considerentelor relatate supra, Colegiul penal lărgit explică că dreptul la

un proces echitabil include respectarea principiului egalității armelor. Aceasta, conform

jurisprudenței CEDO, presupune că fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate

rezonabila de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net

dezavantajată în raport cu adversarul său. Între părți trebuie, deci, să se mențină un

echilibru corect.

Din circumstanțele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel

deficitar și-a motivat soluția, încălcând prevederile art.art.414, 417-418 Cod de

procedură penală, prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală.

Sub acest aspect, la caz, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

erori de drept, ce nu pot fi înlăturate de instanța de recurs.

8

Pe de altă parte, instanța de recurs respinge argumentele apărării precum că

,,instanța de apel nu s-a expus asupra apelului formulat personal de către inculpatul

Pitula Grigore”. Or, reieșind din înscrisurile care se regăsesc la materialele prezentei

cauze penale nici nu a fost depus, înregistrat un apel formulat personal de către

inculpatul Pitula Grigore.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate,

să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate

și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză

și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să

cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar concluziile sale în

decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct.7 al prezentei decizii.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Zadorojnîi Ludmila în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30

martie 2021, în cauza penală în privința inculpatului Pitula Grigore xxx, dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 03 martie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

9