1ra-12/2020 — art. 26, 46, 145 alin. 2 lit. a, p; 290 alin. 2 lit. b; 362 alin. 1, 362-1 alin. 2 lit. a CP

1ra-12/2020 — art. 26, 46, 145 alin. 2 lit. a, p; 290 alin. 2 lit. b; 362 alin. 1, 362-1 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-12/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile ordinare

declarate de către avocatul Russu Vitalie cu inculpatul Melnic Igor, de către avocatul

Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov Stepan, de către avocatul Popescu Ion în

numele inculpatului Melnic Igor, de către inculpatul Zabolotnîi Valerian, de către

avocatul Modval Ion în numele inculpatului Cojocari Ivan, de către inculpatul Cojocari

Ivan, de către avocatul Ceban Victor în numele inculpatului Șevcenco Dumitru, de către

avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Dragulea Vasile, de către avocatul Țurcan

Veaceslav în numele inculpatului Dragulea Vasile și de către avocatul Dumitru Pavel în

numele inculpatului Zabolotnîi Valerian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Zabolotnîi Valerian XXXXX, născut la XXXXX;

Șevcenco Dmitrii XXXXX, născut la XXXXX;

Cojocari Ivan XXXXX, născut la XXXXX;

Dragulea Vasile XXXXX, născut la XXXXX;

Melnic Igor XXXXX, născut la XXXXX;

Chirov Stepan XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.11.XXXXX – 02.04.2018

instanța de apel: 23.08.2018 – 18.12.2018

instanța de recurs ordinar: 08.05.2019 – 24.03.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală, legal

executată.

A C O N S T A T A T :

Inculpatul Zabolotnîi Valerian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2) lit. lit. a), p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

Inculpatul Zabolotnîi Valerian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

1

prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Inculpatul Zabolotnîi Valerian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul turismului pe o

perioadă de 5 (cinci) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod Penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui

Zabolotnîi Valerian i s-a stabilit definitiv pedeapsa penală de 20 (douăzeci) ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de exercitare

a activității în domeniul turismului pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

Inculpatul Șevcenco Dmitrii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2) lit. lit. a), p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

Inculpatul Șevcenco Dmitrii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod Penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui

Șevcenco Dmitrii i s-a stabilit definitiv pedeapsa penală de 11 (unsprezece) ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Inculpatul Cojocari Ivan învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26,

46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

Inculpatul Cojocari Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul turismului pe o

perioadă de 3 (trei) ani.

Inculpatul Dragulea Vasile învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26,

46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

Inculpatul Dragulea Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul turismului pe o

perioadă de 3 (trei) ani.

Inculpatul Melnic Igor învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46,

145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

Inculpatul Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul turismului pe o

2

perioadă de 3 (trei) ani.

Inculpatul Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod Penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui

Melnic Igor i s-a stabilit definitiv pedeapsa penală de 6 (șase) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității

în domeniul turismului pe o perioadă de 3 (trei) ani.

Inculpatul Chirov Stepan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

Inculpatul Chirov Stepan învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290

alin. (2), lit. b) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

A fost dispus încasarea în mod solidar din contul inculpaților, în beneficiul

statului, cheltuielile judiciare în sumă de 36990,00 (treizeci și șase mii nouă sute nouăzeci)

lei.

Cererea privind încasarea în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de

6971,34 (șase mii nouă sute șaptezeci și unu lei și 34 bani) lei, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Inculpatul Zabolotnîi Valerian în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, împreună

cu persoane, în privința cărora dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul

urmăririi penale și alte persoane neidentificate, la moment de organul de urmărire

penală, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul

cet. Plahotniuc Vladimir.

În scopul activității criminale comune, au atras în calitate de coparticipanți pe

cetățeni ai R. Moldova - o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Șevcenco

Dmitri XXXXX, Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și

cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțac

Bogdan XXXXX, precum și alte persoane.

Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația lui Zabolotnîi

Valerian și Chirov Stepan și care, la rândul lor, au atras la săvârșirea infracțiunii o

persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul

cercetării judecătorești, și cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, de a organiza și

planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.

Astfel, numiții, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat, dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal

îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir.

3

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în privința

căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și ai omorului, se deplasau în

localitatea XXXXX, Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde

erau așteptați de membrii grupului criminal - o persoană, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, precum și de

Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau

trecerea ilegală a frontierei de stat a R. Moldova și îi transportau în mun. Chișinău, unde

le-a fost asigurată cazarea în apartamentul nr. 44, situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX,

mun. Chișinău.

În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Plahotniuc

Vladimir, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitri, la indicația

unei persoane, în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul

urmăririi penale, au procurat automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4

aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu

amortizor, muniții pentru aceste arme, 4 stații radio.

În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, o persoană, în

privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării

judecătorești, Șevcenco Dmitri, Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX,

Mîțak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul și traseul pe unde se

deplasează omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, precum și căile de acces la oficiul situat

în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din cauze independente de

voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele de drept, infracțiunea

nu și-a produs efectul.

Tot, el, în scopul realizării intenției criminale, în calitate de membru al grupului

criminal organizat și alături de alți membrii printre care Șevcenco Dmitrii XXXXX,

Chirov Stepan XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, precum și alte persoane, la moment

neidentificate de organul de urmărire penală, au procurat 4 aruncătoare de grenade de

model „РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, 78 de cartușe pentru

aceste arme, pe care le-au păstrat în subsolul blocului locativ situat în mun. Chișinău, str.

XXXXX.

Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din

19.04.XXXXX „obiectele ridicate în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului

locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, sunt patru grenade antitanc, reactive de

model „РПГ 26 Аглень” confecționate industrial, care sunt arme de foc de unică folosință

destinate pentru nimicirea tancurilor, altor mijloace mecanizate și blindate, neutralizarea

personalului. În interiorul dispozitivelor de lansare este câte o lovitură cumulativă, care

fac parte din categoria munițiilor. Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după

destinație”.

Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din

XXXXX „două pistoale prezentate la examinare, cu numere înlăturate mecanic se referă

la categoria armelor de foc letale și sunt pistoale cu țeavă ghintuită, de calibrul -

7,65x17mm, cu lovitură centrală, de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea

4

amortizorului de sunet, confecționate industrial. 78 de cartușe se referă la categoria

munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul 7,65x17mm (7,65 Browning) cu lovitură

centrală, confecționate industrial, destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de

model „CZ-83”, „CZ-70”, „Walther PPK”, etc.

Tot el, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, în componența grupului

criminal, a dat indicația unei persoane, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, care, împreună cu Cojocari Ivan

XXXXX, Melnic Igor XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, intenționat, în scopul obținerii

de foloase, au organizat de mai multe ori intrarea și șederea ilegală pe teritoriul R.

Moldova a cetățenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX,

Mîțak Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel.

Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menționată,

cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak

Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, se deplasau în localitatea

XXXXX, Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a Republicii Moldova, unde erau

așteptați de membrii grupului criminal - o persoană, în privința căreia a fost disjungat

dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, precum și de Melnic

Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX care le organizau intrarea

în Republica Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău, unde le-a fost asigurată cazarea

în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

Inculpatul Șevcenco Dmitrii, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, împreună cu

o persoană, în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul

urmăririi penale, și alte persoane, la moment neidentificate, au înființat un grup criminal

și au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul cet. Plahotniuc Vladimir.

În scopul activității criminale comune, ei au atras în acest grup criminal

coparticipanți - cetățeni ai R. Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, Chirov Stepan

XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în

cadrul cercetării judecătorești și cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, precum și alte persoane.

Astfel, din primăvara anului XXXXX o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor

grupului criminal Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan și care, la rândul lor, au atras la

săvârșirea infracțiunii o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești și cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, de a organiza și planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.

Astfel, numiții, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal

îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir.

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, - fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în

privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

5

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și ai omorului, se deplasau în

localitatea XXXXX, Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde

erau așteptați de membrii grupului criminal - o persoană, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, precum și de

Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau

trecerea ilegală a frontierei de stat a R. Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău, unde

le era asigurată cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun.

Chișinău.

În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Vladimir

Plahotniuc, membrii grupului criminal Șevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privința

căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,

Zabolotnîi Valerian, la indicația unei persoane, în privința căreia dosarul a fost disjungat

într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, au procurat automobilul de model

„BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2

pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme, 4 stații radio.

În continuare, membrii grupului criminal Șevcenco Dmitri XXXXX, Zabolotnîi

Valerian, Chirov Stepan, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte persoane, au studiat itinerarul și

traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Plahotniuc Vladimir, precum și căile de

acces la oficiul situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din

cauze independente de voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele

de drept, infracțiunea nu și-a produs efectul.

Tot, el, în scopul realizării intenției criminale, în calitate de membru a grupului

criminal organizat și alături de alți membrii printre care Zabolotnîi Valerian XXXXX, o

persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul

cercetării judecătorești, precum și alte persoane la moment - neidentificate de organul de

urmărire penală, au procurat 4 aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2

pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, 78 de cartușe pentru aceste arme, pe care le-au

păstrat în subsolul blocului locativ situat în mun. Chișinău, str. N. Titulescu, 2.

Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din

XXXXX „obiectele ridicate în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului locativ

situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, sunt patru grenade antitanc, reactive de model

„РПГ 26-Аглень”, confecționate industrial, care sunt arme de foc de unică folosință

destinate pentru nimicirea tancurilor, altor mijloace mecanizate și blindate, neutralizarea

personalului. În interiorul dispozitivelor de lansare este câte o lovitură cumulativă, care

fac parte din categoria munițiilor. Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după

destinație”.

Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din

XXXXX „două pistoale prezentate la examinare, cu numere înlăturate mecanic se referă

la categoria armelor de foc letale și sunt pistoale cu țeavă ghintuită, de calibrul -

7,65x17mm, cu lovitură centrală, de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea

amortizorului de sunet, confecționate industrial. 78 de cartușe se referă la categoria

munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul 7,65x17mm (7,65 Browning) cu lovitură

centrală, confecționate industrial, destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de

model „CZ-83”, „CZ-70”, „Walther PPK”, etc.

6

Inculpatul Chirov Stepan, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, făcând parte

dintr-un grup criminal organizat, în scopul activității criminale comune, a atras în acest

grup criminal coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova - Zabolotnîi Valerian

XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în

cadrul cercetării judecătorești, Șevcenco Dmitri XXXXX.

Astfel, din primăvara anului XXXXX o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor

grupului criminal Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan și, care la rândul lor au atras la

săvârșirea infracțiunii o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești și cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, de a organiza și planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.

Astfel, numiții, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal

îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir.

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal - o persoană, în

privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și ai omorului, se deplasau în

localitatea XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al Republicii Moldova,

unde erau așteptați de membrii grupului criminal - o persoană, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, precum și de

Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau

trecerea ilegală a frontierei de stat al Republicii Moldova și î-i transportau în mun.

Chișinău, unde le era asigurată cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din

str. XXXXX, mun. Chișinău.

Tot, el, Chirov Stepan potrivit rechizitoriului, se învinuiește precum că, în scopul

realizării intenției criminale, în calitate de membru al grupului criminal organizat și

alături de alți membrii printre care Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană, în privința

căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,

Șevcenco Dmitrii XXXXX precum și alte persoane, la moment neidentificate de organul

de urmărire penală, au procurat 4 aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2

pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, 78 de cartușe pentru aceste arme, pe care le-au

păstrat în subsolul blocului locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX.

Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din

XXXXX „obiectele ridicate în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului locativ

situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, sunt patru grenade antitanc, reactive de model

„РПГ 26-Аглень”, confecționate industrial, care sunt arme de foc de unică folosință

destinate pentru nimicirea tancurilor, altor mijloace mecanizate și blindate, neutralizarea

personalului. În interiorul dispozitivelor de lansare este câte o lovitură cumulativă, care

fac parte din categoria munițiilor. Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după

destinație”.

7

Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din

XXXXX „două pistoale prezentate la examinare, cu numere înlăturate mecanic se referă

la categoria armelor de foc letale și sunt pistoale cu țeavă ghintuită, de calibrul -

7,65x17mm, cu lovitură centrală, de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea

amortizorului de sunet, confecționate industrial. 78 de cartușe se referă la categoria

munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul 7,65x17mm (7,65 Browning) cu lovitură

centrală, confecționate industrial, destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de

model „CZ-83”, „CZ-70”, „Walther PPK”, etc.

Inculpatul Cojocari Ivan, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

împreună cu Melnic Igor XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, o persoană, în privința

căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,

intenționat, în scopul obținerii de foloase, a organizat de mai multe ori intrarea și șederea

ilegală pe teritoriul R. Moldova a cetățenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, Mișciuc Iaroslav XXXXX și Korkișko

Pavel.

Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menționată,

cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak

Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav V și Korkișko Pavel, se deplasau în localitatea XXXXX,

Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați de către

Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic Igor XXXXX, Dragulea Vasile

XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău.

Tot, el, Cojocari Ivan, potrivit rechizitoriului, se învinuiește, precum că, în

perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost disjungat

într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, împreună cu alte persoane, la moment

neidentificate, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui având ca obiectiv

omorul cet. Plahotniuc Vladimir.

În scopul activității criminale comune, ei au atras în acest grup criminal

coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană,

în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării

judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Șevcenco Dmitri XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX,

Melnic Igor XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și cetățeni ai Ucrainei - Adamovici

Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, precum și alte

persoane.

Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor

grupului criminal Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan și, care la rândul lor l-au atras la

săvârșirea infracțiunii pe Parhomenco Iurii XXXXX și cet. Ucrainei - Adamovici

Alexandr XXXXX, de a organiza și planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.

Astfel, numiții, împărțind rolurile, în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal

îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir.

8

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, - fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în

privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și ai omorului, se deplasau în

localitatea XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al R. Moldova, unde

erau așteptați de membrii grupului criminal Cojocari Ivan, o persoană, în privința căreia

a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic

Igor XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a frontierei de

stat a R. Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau cazarea în

apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Vladimir

Plahotniuc, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan, Șevcenco

Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură

aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația lui Caramalac Grigore, au procurat

automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model

„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme,

4 stații radio.

În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan,

Șevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul și

traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Plahotniuc Vladimir, precum și căile de

acces la oficiul situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din

cauze independente de voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele

de drept, infracțiunea nu și-a produs efectul.

Inculpatul Melnic Igor, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

împreună cu Cojocari Ivan XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX a organizat, de mai multe

ori, a organizat și a trecut ilegal, împreună cu numiții Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, Mișciuc Iaroslav XXXXX și Korkișko

Pavel, peste frontiera de stat a R. Moldova din Ucraina prin eludarea și sustragerea de la

controlul efectuat la trecerea acesteia.

Tot el, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, împreună cu Cojocari

Ivan XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de foloase, a

organizat de mai multe ori intrarea și șederea ilegală pe teritoriul R. Moldova a cetățenilor

Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan

XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel.

Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menționată,

cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak

Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, se deplasau în localitatea

XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați

de către Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Dragulea

Vasile XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova și-i transportau în mun.

Chișinău.

Tot, el, Melnic Igor, se învinuiește de organul de urmărire penală precum că, în

9

perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost disjungat

într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, împreună cu alte persoane, la moment

neidentificate, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui având ca obiectiv

omorul cet. Plahotniuc Vladimir.

În scopul activității criminale comune, ei au atras în acest grup criminal

coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană,

în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării

judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Șevcenco Dmitri XXXXX, Melnic Igor XXXXX,

Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și cetățeni ai Ucrainei - Adamovici

Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, precum și alte

persoane.

Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor

grupului criminal Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan și, care la rândul lor l-au atras la

săvârșirea infracțiunii pe o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești și cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, de a organiza și planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.

Astfel, numiții, împărțind rolurile, în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit

un plan criminal îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc

Vladimir.

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în privința

căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și ai omorului, se deplasau în

localitatea XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde

erau așteptați de membrii grupului criminal Melnic Igor XXXXX, o persoană, în privința

căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,

Cojocari Ivan XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a

frontierei de stat al R. Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau

cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Vladimir

Plahotniuc, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan, Șevcenco

Dmitri Nicolae, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură

aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația lui o persoană, în privința căreia

dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, au procurat

automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model

„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme,

4 stații radio.

În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan,

Șevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

10

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul și

traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Plahotniuc Vladimir, precum și căile de

acces la oficiul situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din

cauze independente de voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele

de drept, infracțiunea nu și-a produs efectul.

Inculpatul Dragulea Vasile, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, cu

Melnic Igor XXXXX și Cojocari Ivan XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de foloase, a

organizat de mai multe ori intrarea și șederea ilegală pe teritoriul R. Moldova, a

cetățenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak

Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel.

Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menționată,

cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan

XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, se deplasau în localitatea XXXXX,

Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați de către

Dragulea Vasile XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic Igor

XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău,

Tot, el, Dragulea Vasile, se învinuiește de organul de urmărire penală precum că,

în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, împreună cu alte persoane,

la moment neidentificate, au înființat un grup criminal și au condus activitatea lui având

ca obiectiv omorul cet. Plahotniuc Vladimir.

În scopul activității criminale comune, ei au atras în acest grup criminal

coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova, Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană,

în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării

judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Șevcenco Dmitri XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX,

Melnic Igor XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, precum și alte persoane.

Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor

grupului criminal Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan și, care la rândul lor l-au atras la

săvârșirea infracțiunii pe o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești și cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, de a organiza și planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.

Astfel, numiții, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal

îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir.

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în privința

căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

11

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și a omorului, se deplasau în

localitatea XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al R. Moldova, unde

erau așteptați de membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința

căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,

Melnic Igor XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a

frontierei de stat al R. Moldova și îi transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau

cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Plahotniuc

Vladimir, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan, Șevcenco

Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură

aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația unei persoane, în privința căreia

dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, au procurat

automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model

„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme,

4 stații radio.

În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan,

Șevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul și

traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Plahotniuc Vladimir, precum și căile de

acces la oficiul situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din

cauze independente de voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele

de drept, infracțiunea nu și-a produs efectul.

- procurorii în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale, Denis Rotaru și Tatiana Vidrașco, prin care au solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care:

prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b), 3621 alin. (3), lit.

a) Cod Penal și cu respectarea prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili

pedeapsa– închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis;

- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal -

închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal -

închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în

domeniul turismului pe o perioadă de 5 ani;

- potrivit art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială

a pedepselor a-i stabili pedeapsa definitivă de 24 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe o perioadă de 5 ani.

prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și cu

respectarea prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili pedeapsa – închisoare pe

un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

12

- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal -

închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- potrivit art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială

a pedepselor a-i stabili pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și cu respectarea

prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili pedeapsa– închisoare pe un termen

de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal -

închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- potrivit art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială

a pedepselor a-i stabili pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal și cu respectarea

prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili pedeapsa– închisoare pe un termen

de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal -

închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în

domeniul turismului pe o perioadă de 5 ani;

- potrivit art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială

a pedepselor a-i stabili pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe o perioadă de 5 ani.

de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal și cu respectarea

prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili pedeapsa– închisoare pe un termen

de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal -

închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în

domeniul turismului pe o perioadă de 5 ani;

- potrivit art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială

a pedepselor a-i stabili pedeapsa definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul

turismului pe o perioadă de 5 ani.

art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 362 alin. (1), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal și cu

respectarea prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili pedeapsa – închisoare pe

un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod Penal - închisoare

pe un termen de 1 ani; -pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit.

a) Cod Penal - închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de exercitare a

activității în domeniul turismului pe o perioadă de 5 ani;

- potrivit art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială

a pedepselor a-i stabili pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare, cu executarea pedepsei

13

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe o perioadă de 5 ani;

- avocatul Vitalie Russu în interesul inculpatului Melnic Igor prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță;

- inculpatul Melnic Igor prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care în privința lui să fie pronunțată o sentință de achitare;

- avocatul XXXXX Potlog în interesul inculpatului Chirov Stepan prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Chirov Stepan învinuit în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal să fie

achitat;

- avocatul Modval Ion în interesul inculpatului Cojocari Ivan prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Cojocari Ivan recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă, sub formă de amendă în mărime de 850 u.c., cu privarea

de dreptul de a exercita activități în domeniul turismului pe un termen de 1 an. Solicitarea

acuzatorului de stat privind încasarea în mod solidar de la inculpați a sumei de 36990 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare să fie respinsă;

- avocatul Vladimir Curmeli în interesul inculpatului Zabolotnîi Valerian prin care

a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Zabolotnîi Valerian învinuit

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin.

(2), lit. b), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal al RM să fie achitat, pe motiv că faptele nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii;

- inculpatul Zabolotnîi Valerian prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care în privința inculpatului să fie pronunțată o sentință de achitare;

- avocatul Ceban XXXXX în interesul inculpatului Șevcenco Dmitrii prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care în privința inculpatului Șevcenco Dmitrii

să fie pronunțată o sentință de achitare pentru faptele imputate;

- avocații Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca în interesul inculpatului Dragulea

Vasile prin care au solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care în privința inculpatului

Dragulea Vasile să fie pronunțată o sentință de achitare, deoarece fapta sa nu întrunește

elementele infracțiunii. Cererea acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare de la

Dragulea Vasile să fie respinsă ca neîntemeiată;

- inculpatul Cojocari Ivan prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorii au menționat că:

- în opinia acuzării de stat, sentința instanței de fond este neîntemeiată și pasibilă

casării în partea ce ține de achitarea, pe motiv că fapta lui Cojocari Ivan, Dragulea Vasile

14

și Melnic Igor nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2),

lit. lit. a), p) Cod Penal; recalificarea acțiunilor lui Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic

Igor de la art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal la art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal;

achitarea lui Chirov Stepan, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal; aplicarea în privința lui

Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii și Chirov Stepan a pedepsei pentru infracțiunea

prevăzută de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal sub limita minimă a sancțiunii

prevăzute de lege;

- cu referire la infracțiunea incriminată lui Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și

Melnic Igor, prevăzută de art. art. 26, 46,145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, pregătirea

la omorul intenționat, săvârșit de către un grup criminal organizat, cu premeditare și la comandă,

urmează de menționat, că reieșind din materialul probator administrat în cadrul

cercetării judecătorești prezența grupului criminal organizat este pe deplin confirmată și

se remarcă următoarele:

- potrivit art. 46 din Codul Penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă

de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni;

- în sensul Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale

organizate, expresia grup infracțional organizat desemnează un grup structurat alcătuit

din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă și acționează în

înțelegere, în scopul săvârșirii uneia ori mai multor infracțiuni grave sau infracțiuni

prevăzute de prezenta convenție, pentru a obține, direct ori indirect, un avantaj financiar

sau un alt avantaj material;

- totodată, prin prisma prevederilor Legii nr. 50 din 22.03.2012 privind prevenirea și

combaterea criminalității organizate, criminalitatea organizată este un fenomen social care

cuprinde grupurile și organizațiile criminale, activitatea criminală a acestora, faptele

infracționale comise de membrii grupurilor și organizațiilor criminale, actele preparatorii

ale grupurilor și organizațiilor criminale și ale membrilor acestora în vederea comiterii

de infracțiuni, precum și alte infracțiuni care, conform Codului Penal, se consideră comise

de un grup sau o organizație criminală;

- natura și succesul acțiunilor ilicite ale grupului criminal organizat este

condiționat de aptitudinile și performanțele individuale ale celor care aparțin acestor

grupări. Devotamentul și legăturile personale sunt esențiale pentru bunul mers al rețelei

și sunt elementele cheie ale relațiilor. Se remarcă faptul că nu toate persoanele care

alcătuiesc o rețea sunt la fel de importante. De obicei, rețeaua este grupată în jurul unor

indivizi cheie (sau nucleu), prin intermediul cărora se derulează majoritatea legăturilor

rețelei (în speță, Caramalac Grigore, Zabolotnîi Valerian, Parhomenco Iurii);

- astfel, grupul criminal organizat poate fi privit ca o solidaritate instinctivă,

brutală, interesată, care se reunește în dauna statului, a legii, sunt acei indivizi care

preferă să-și câștige existența și bunurile mai degrabă prin căi ilegale decât prin muncă;

- totodată, nu este necesar ca din momentul constituirii asocierii, fiecărui

participant să i se distribuie sarcina pe care o va îndeplini în aplicarea planului

infracțional, existând posibilitatea ca unii membri să contribuie la realizarea unor acte,

iar alții să fie absenți. Actul de crimă organizată poate fi înțeles ca fiind orice act

infracțional săvârșit de un membru al grupării, dacă acel act a fost comis în folosul

grupului din care face parte. De asemenea, act de crimă organizată este și actul săvârșit

15

de către acela care deși nu face parte din grup, prin activitatea sa ajută, ori înlesnește

comiterea faptelor;

- acțiunea de sprijinire a unui grup criminal organizat constă în punerea în aplicare

a unui act de voință asumat conștient și în deplină cunoștință de cauză, de către una sau

mai multe persoane, de a aduce o contribuție concretă, fără a-și asuma calitatea de

membru, la îndeplinirea scopului grupului infracțional organizat;

- nu are relevanță dacă inițiativa aparține persoanei sau persoanelor în cauză ori a

unui exponent al grupului infracțional organizat;

- de asemenea, este lipsit de importanță modul cum se realizează acest sprijin,

faptul că el privește întreaga activitate a grupului sau numai anumite acțiuni ale acestuia,

că este temporar sau de durată;

- este de remarcat că atât aderarea la un grup infracțional organizat, cât și

sprijinirea acestuia se săvârșesc după constituirea grupului, ambele acțiuni raportându-

se la o entitate deja existentă;

- analizând toate probele administrate de organul de urmărire penală și cercetate

în instanță, se constată prezența unui grup criminal organizat cu extensii naționale și

internaționale și sunt prezente toate condițiile prevăzute de legiuitor pentru existența

grupului criminal organizat, chiar dacă nu în forma lor perfectă;

- faptul săvârșirii de către inculpați a infracțiunii incriminate este demonstrată în

mod incontestabil prin probele/mijloacele de probă pertinente și concludente, cercetate

în instanța de judecată, care coroborează între ele și anume:

- declarațiile martorului Korkișko Pavel, care a declarat că în luna octombrie

XXXXX, aflându-se în Ucraina, de el s-a apropiat cunoscutul său Adamovici Alexandr

care i-a spus că este o „comandă” de a se deplasa în R. Moldova și de a efectua

împușcături dintr-un aruncător cu grenade asupra unui oficiu. Cunoștea că de aceasta se

ocupa Adamovici Alexandr împreună cu alți doi cunoscuți, tot cetățeni ai Ucrainei,

„Pavel” și „Bogdan”. Cunoștea că ei tot în perioada aceea au plecat în R. Moldova pentru

a efectua „comanda”. Știe că ei au trecut hotarul ilegal pe lângă regiunea XXXXX, Ucraina

fiind întâlniți și trecuți ilegal peste frontiera de stat de către un cetățean din R. Moldova

cu numele „Igor”. Nu cunoaște ce au făcut pe teritoriul R. Moldova – Adamovici A. și

Pavel și Bogdan. Aproximativ în luna martie XXXXX la el iarăși s-a adresat Adamovici

Alexandr cu aceeași rugăminte ca să găsească oameni ca să plece pentru a efectua

împușcături dintr-un aruncător cu grenade asupra unui oficiu, totodată el l-a rugat să

plece și el împreună cu ei. Tot Adamovici i-a comunicat că „Pavel” și „Bogdan” nu pot

să plece, deoarece ultima dată au fost reținuți de către grănicerii ucraineni. El a căzut de

acord și împreună cu un cunoscut pe nume Iaroslav au decis să plece în R. Moldova. Tot

Adamovici Alexandr i-a prezentat o persoană cu prenumele „Vasea” din R. Moldova ca

om de legătură. Astfel, aproximativ la XXXXX el împreună cu Iaroslav s-au deplasat spre

hotarul cu R. Moldova, în apropierea or. XXXXX, ei au fost întâlniți de „Vasea” și „Igor”

cu care mai departe au plecat spre hotarul cu R. Moldova. Hotarul l-au trecut ilegal fiind

însoțiți de Igor, undeva în apropierea sat. XXXXX, r-nul Căușeni. Când au ajuns pe

teritoriul Republicii Moldova în satul Tocuz de către Igor au fost cazați într-o casă. Peste

o perioadă de timp la aceiași casă au venit Vasea și încă o persoană cu un automobil de

marcă „Mercedes” după care ei toți au urcat în automobil și au plecat în mun. Chișinău.

În mun. Chișinău au fost cazați într-un apartament situat la etajul 4 a unui bloc locativ cu

5 etaje în apartamentul cu nr. 44. Tot atunci Vasea le-a dat bani și un telefon de model

16

„Nokia” după care au plecat. A doua zi dimineață aproximativ între orele 09-10.00 ei s-a

întâlnit cu Vasea într-o cafenea în apropierea blocului unde se află apartamentul, acolo

Vasea le-a explicat că trebuie să efectueze împușcături dintr-un aruncător de grenade

într-un centru de afaceri în care activează un om de afaceri. Tot atunci, el a comunicat că

pentru aceasta el a pregătit 4 aruncătoare de grenade și 2 pistoale de marca „CZ”, adresa

unde se afla armamentul o v-a comunica mai târziu. Înțelegând că situația este foarte

serioasă el a hotărât să se adreseze la organele de drept din R. Moldova. Mai târziu, ei s-

au mai întâlnit încă o dată cu Vasile care le-a comunicat că Centrul de Afaceri se numește

„GBC”, iar familia omului care urmează a fi lichidat este Plahotniuc. A doua zi la XXXXX

Vasile iarăși a telefonat și ei s-au întâlnit în curtea blocului, acolo ei au discutat referitor

la cum mai bine să fie săvârșită infracțiunea, le-a transmis bani, tot atunci spunând că

seara v-a arata armamentul și v-a da și cheile de la automobil de care ei să se folosească.

Aproximativ pe la ora 19.30 a telefonat Vasile și i-a spus că în curtea blocului v-a fi

așteptat de un tânăr îmbrăcat în haine sportive care v-a avea în mâină un ziar, întâlnirea

a avut loc la orele 21.00. În curtea blocului de ei s-a apropiat un tânăr cu care ei au plecat

în parc. El a rămas să aștepte iar Iaroslav a plecat împreună cu tânărul ca ultimul să-i

arate armamentul, s-au întors peste 40 de minute, după care Iaroslav a plecat in

apartament, iar el cu tânărul s-au dus să vadă automobilul, acel tânăr i-a dat cheile de la

automobil, au urcat în el ca să verifice dacă automobilul lucrează, plimbându-se un timp,

după care au parcat automobilul în curtea blocului, după care tânărul a plecat, iar el a

urcat în apartament. După aceasta el l-a telefonat pe Vasile și i-a comunicat că totul este

normal, au văzut armamentul și au convenit să se întâlnească a doua zi. A doua zi, pe

XXXXX aproximativ pe la amiază ei s-au întâlnit cu Vasile într-o cafenea și tot atunci au

fost reținuți de poliție;

- declarațiile martorului Mișciuk Iaroslav. Deși martorul Mișciuk Iaroslav nu a

fost audiat nemijlocit în instanța de judecată, declarațiile acestuia au fost date citirii în

ședința de judecată și pot fi puse la baza sentinței, așa cum au fost respectate cerințele

prevăzute în acest sens de art. 371 alin. (1), pct.2) din Codul de procedură penală. Astfel

că la data de XXXXX acesta a fost audiat în condiții speciale la judecătorul de instrucție

dând declarații asemănătoare cu cele ale lui Korkișko Pavel;

- declarațiile martorului Parhomenco Iurii, care a declarat, că îi sunt cunoscuți

inculpații, inclusiv Cojocari Ion și Melnic Igor. Pe Cojocari Ion pe care l-a cunoscut cu

vreo 3 ani până la comiterea infracțiunii. S-a adresat lui Zabalotnîi V. deoarece avea

nevoie de bani, iar acesta i-a dat 3000 dolari, apoi 2000 dolari. A primit banii și l-a sunat

pe Cojocari I. și i-a spus că sunt banii, i-a dat banii lui Ion și i-a spus când oamenii trebuie

să fie în XXXXX. Cu Cojocari Ion a discutat ca să meargă împreună în Ucraina, l-a

telefonat în luna aprilie XXXXX până la reținere și încă o dată a mai fost cu Ion în Ucraina.

Intervalul de timp între prima deplasare în Ucraina și a doua, nu ține minte de cât timp

a fost. Lui Cojocari Ion pentru deplasarea în Ucraina i-a achitat pentru benzină, deoarece

a mers cu mașina lui Ion, i-a achitat undeva 100 dolari de fiecare dată, plus pentru

benzină. Cu Cojocari Ion careva oameni din Ucraina până la frontieră a transportat, și

anume, veneau oameni până la XXXXX, care treceau frontiera ilegal. Totul se întâmpla

pe teritoriul XXXXX, a întâlnit la XXXXX ultima dată 2 persoane și apoi persoanele erau

transportate cu mașina lui Ion, la XXXXX, iar înapoi a mers cu Ion;

- materialele privind efectuarea și rezultatele măsurii speciale de investigații -

urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și

17

localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace

tehnice a numitului Parhomenco Iuri XXXXX;

- materialele privind efectuarea și rezultatele măsurii speciale de investigații -

urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și

localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace

tehnice a numitului Zabolotnîi Valerian XXXXX;

- materialele privind efectuarea și rezultatele măsurii speciale de investigații -

interceptarea convorbirilor telefonice - efectuate de la numărul de telefon de care se

folosea Parhomenco Iuri XXXXX - conform cărora au fost înregistrate discuții între

Parhomenco Iuri XXXXX cu investigatorul sub acoperire privind pregătirea omorului cu

premeditare la comandă;

- materialele privind dispunerea efectuării măsurii speciale de investigații -

investigarea sub acoperire efectuată de către investigatorul sub acoperire Mișciuk

Iaroslav în mediul criminal a lui Parhomenco Iurii XXXXX, Zabolotnîi Valerian;

- materialele privind dispunerea efectuării măsurii speciale de investigații -

investigarea sub acoperire efectuată de către investigatorul sub acoperire Korkișko Pavel

în mediul criminal a lui Parhomenco Iurii, Zabolotnîi Valerian;

- materialele privind dispunerea și rezultatele efectuării măsurii speciale de

investigații - înregistrarea imaginilor și comunicărilor între investigatorul sub acoperire

Mișciuk Iaroslav și Parhomenco Iurii;

- materialele privind dispunerea și rezultatele efectuării măsurii speciale de

investigații - înregistrarea imaginilor și comunicărilor între ofițerii de investigații a INI

și învinuitul Șevcenco Dmitrii XXXXX;

- materialele privind executarea cererii de comisie rogatorie formulate autorităților

competente ale Ucrainei, în special rezultatele măsurilor speciale de investigații efectuate

(stenogramele convorbirilor), precum și audierile lui Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak

Bogdan XXXXX, care au declarat că s-au deplasat de mai multe ori în Republica Moldova,

în mun. Chișinău pentru a executa comanda omorului, însă din motive independente de

ei nu și-au dus intenția până la capăt);

- concluziile Raportului analitic al descifrărilor convorbirilor telefonice a

inculpaților de la companiile SA „Orange”, SA „Moldcell” și SA „Moldtelecom” conform

cărora s-a stabilit, că: Fiind prelucrată informația parvenită de la operatorii de telefonie

mobilă, s-a constatat că 164 Cartele SIM, au efectuat 441166 conexiuni telefonice, în

perioadele interpelate. A fost întocmită schema, care conține elementele de telefonie

mobilă ridicate în cadrul perchezițiilor la data de XXXXX (imaginea 1), a fost întocmită

schema, care conține nr. de conexiuni (apeluri/sms) dintre figuranții de bază (imaginea 2,

imaginea 3); a fost întocmită schema, care conține modul de utilizare a cartelelor SIM și a

IMEI-urilor, de asemenea se observă că toți figuranții utilizează aparate de telefonie

mobilă cu IMEI-uri modificate (imaginea 4). În rezultatul analizei legăturilor entităților

(persoane, unități de transport, evenimente, obiecte, etc.) care figurează pe cauza penală,

a fost întocmită schema relațională cu privire la activitatea grupului de persoane

(imaginea 6). Astfel, fiind stabilite legăturile criminale dintre inculpați. Este de evidențiat

că Parhomenco Iurii, în interiorul grupului criminal avea rolul de intermediar între

organizator și executori, precum și rolul de a pune la dispoziție armele și obiectele care

urmau să fie folosite la comiterea omorului. Acest fapt fiind confirmat prin rezultatele

activității speciale de investigații (urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul

18

mijloacelor tehnice speciale, înregistrarea comunicărilor între investigatorii sub acoperire

și Parhomenco Iurii), precum și declarațiile martorilor Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel

(presupușii executori ai omorului), care au indicat că anume această persoană i-a întâlnit

la hotarul dintre Republica Moldova și Ucraina, le-a organizat cazarea în mun. Chișinău,

le-a arătat oficiul persoanei care urma să fie lichidată, le-a dat bani pentru cheltuieli

curente etc. Aceeași martori au indicat că unul din organizatorii și comanditarii omorului

lui Plahotniuc Vladimir este Adamovici Alexandr XXXXX;

- Adamovici Alexandr XXXXX este cetățean al Ucrainei, anterior condamnat

pentru păstrare ilegală de arme și muniții și depășirea limitelor legitimei apărări care a

dus la omorul unei persoane (confirmare servind materialele comisiei rogatorii executate

de către autoritățile Ucrainei). La moment este investigat de către autoritățile din Ucraina

pentru omor, răpire de persoană în scop de șantaj, sustrageri în proporții deosebit de

mari. Numiții Evtușenko Pavel, Mîțak Bogdan au fost contactați de către Adamovici

Alexandr pentru a executa omorul dat fiind faptul că ei au fost anterior participanți la

conflictul armat din estul Ucrainei, astfel având experiență de mânuire a armelor și

munițiilor;

- Zabolotnîi Valerian în interiorul grupului criminal avea rolul de organizator.

Așa, la indicația acestuia, Șevcenco Dmitrii a păstrat și a pus la dispoziție eventualilor

executori - armele și obiectele care urmau a fi utilizate la săvârșirea omorului, confirmare

servind datele de fapt dobândite prin activitatea operativă de investigații urmărirea

vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale);

- Chirov Stepan în interiorul grupului criminal organizat a avut rol de complice la

săvârșirea infracțiunii, fiind vechi prieten cu Grigore Caramalac (cunoscut în lumea

interlopă ca „Bulgaru”) i l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de organizator al

asasinatului, lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat și în punerea la dispoziția eventualilor

executori a armelor și a obiectelor care urmau a fi utilizate la comiterea omorului, fapt

demonstrat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii, urmărirea vizuală, documentarea cu

ajutorul mijloacelor tehnice speciale precum și studierea informației privind descifrările

convorbirilor telefonice;

- Șevcenco Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin

camuflarea și punerea la dispoziție executorilor omorului a apartamentul închiriat, a

armamentului și a automobilului, confirmare servind: - declarațiile lui Parhomenco Iurii,

care a explicat că la indicația lui Zabolotnîi Valerian s-a întâlnit personal, cât și presupușii

executori - cu Șevcenco D., - declarațiile martorilor Korkișko Pavel și Mișciuk Iaroslav

confirmă implicarea lui Șevcenco D. la comiterea pregătirii omorului lui Plahotniuc

Vladimir, indicând că armamentul depozitat în subsolul blocului alăturat celui în care

locuiau, din str. XXXXX a fost demonstrat de către Șevcenco Dmitrii;

- Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX în interiorul

grupului criminal organizat au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste frontiera R.

Moldova cu Ucraina a executorilor omorului, fapt confirmat prin declarațiile lui

Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel, cât și rezultatele activități speciale

de investigații (urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale,

precum și rezultatele obținute în rezultatul descifrării convorbirilor telefonice);

- absența urmării prejudiciabile, adică a morții, demonstrează că omorul s-a

întrerupt la etapa de pregătire (în cazul din speță);

- conform art. 26 Cod penal „se consideră pregătire de infracțiune înțelegerea

19

prealabilă de a săvârși o infracțiune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori

instrumentelor, sau crearea intenționată, pe altă cale, de condiții pentru săvârșirea ei

dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs

efectul”;

- astfel, la caz se constată existența calificativului „pregătire de infracțiune”,

făptuitorii au întreprins toate eforturile în vederea săvârșirii omorului (înțelegerea

prealabilă, formarea grupului infracțional, crearea condițiilor de traversare ilegală a

frontierei de stat, procurarea armamentului și munițiilor, care urma a fi utilizat la

lichidarea cet. Plahotniuc V., procurarea automobilului „BMW E36”, cu n/î XXXXX, cu

care executorii omorului urmau să părăsească țara, asigurarea executorilor omorului cu

condiții de trai, prin închirierea ap. 44 amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, însă, din

cauze independente de voința acestora (a avut loc reținerea), aceste eforturi nu și-au

produs efectul;

- inculpaților Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan,

Dragulea Vasile și Melnic Igor le este incriminată săvârșirea pregătirii omorului

intenționat, săvârșit de către un grup criminal organizat, cu agravantele: cu premeditare

și la comandă. În ședința de judecată s-a constatat cu certitudine vinovăția inculpaților în

cele imputate;

- astfel, omorul săvârșit cu premeditare presupune întrunirea concomitentă a trei

condiții: 1) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotărârii de a săvârși

omorul și până la momentul executării infracțiunii; 2) în acest interval de timp,

făptuitorul trebuie să mediteze, să-și concentreze forțele sale psihice în vederea asigurării

reușitei acțiunii sale; 3) în acest interval de timp, făptuitorul trebuie să treacă la săvârșirea

unor acte de pregătire de natură să întărească hotărârea luată și să asigure realizarea ei.

- referitor la prima condiție, din declarațiile lui Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav

și Korkișko Pavel, Evtușenco Pavel, Mîțak Bogdan se constată că luarea hotărârii de a

săvârși omorul (primăvara anului XXXXX) a premers (a precedat) cu o anumită perioadă

de timp săvârșirea faptei (XXXXX). Cât privește cea de-a doua condiție de realizare a

premeditării, se constată că fiecare coparticipant a avut un rol definit în producerea

rezultatului scontat, astfel că organizatorii, complicii au întreprins toate măsurile

necesare îndreptate spre săvârșirea omorului. Cu privire la cea de-a treia condiție de

realizare a premeditării este necesar a consemna că pregătirea de infracțiune a avut loc

prin acțiunile întreprinse de inculpați, descrise mai sus;

- cât privește agravanta – omorul la comandă este de menționat că și doctrina

juridică explică obligativitatea complicității a cel puțin două persoane: 1) persoana care

comandă omorul, îndeplinind, după caz, rolul de organizator sau de instigator al

infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2), lit. p) Cod Penal (în cazul din speță – Grigore

Caramalac), confirmare servind declarațiile lui Parhomenco Iurii în coraport cu celelalte

probe pe caz; 2) persoana care execută comanda de omor, îndeplinind rolul de autor al

infracțiunii prevăzute la art.145 alin. (2), lit. p) Cod Penal (pe caz - Mișciuk Iaroslav și

Korkișko Pavel. Totodată este posibilă prezența unor intermediari între persoana care

comandă omorul și persoana care execută comanda de omor. Contribuția acestor

persoane (care se exprimă în căutarea/racolarea persoanei care execută comanda de

omor, în transmiterea informației necesare despre victimă, a armei, a remunerației etc.

către persoana care execută comanda de omor etc.) urmează a fi privită drept complicitate

la organizarea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2), lit. p) Cod Penal (în prezenta

20

cauză penală - Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan,

Dragulea Vasile și Melnic Igor);

- obiectul material al infracțiunii de omor intenționat îl reprezintă corpul

persoanei, în speță a cet. Plahotniuc Vladimir;

- latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 145 Codul Penal este prezența

raportului de cauzalitate dintre faptele vinovaților și consecință, totodată întrunind

întregul ansamblu de circumstanțe ale săvârșirii acestei infracțiuni și s-a realizat prin:

- la indicația lui Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii a păstrat și a pus la

dispoziție eventualilor executori - armele și obiectele (ridicate în rezultatul percheziției

din spațiul de depozitare de care se folosea Șevcenco Dmitrii, din subsolul blocului

locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX) care urmau a fi utilizate la săvârșirea

omorului;

- Chirov Stepan l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de organizator al

asasinatului, lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat și în punerea la dispoziția eventualilor

executori a armelor și a obiectelor care urmau a fi utilizate la comiterea omorului. Potrivit

declarațiilor lui Parhomenco Iu., Chirov S. a fost cel care l-a telefonat și i-a spus că

Zabolotnîi V. vrea să se întâlnească și să discute ceva. La întâlnirea organizată de Chirov

S., Zabolotnîi V. i-a propus lui Parhomenco Iu. să planifice și să organizeze un omor.

Astfel, Chirov S. fiind în relații amicale cu Parhomenco Iu. (mergeau la baie împreună) și

cunoscând că ultimul are legături în Ucraina (inclusiv în lumea interlopă) l-a propus lui

Zabolotnîi V. ca potențial executor pentru a organiza omorul și de a identifica persoane

potențiale care ar putea săvârși această infracțiune. De asemenea, după reținerea lui

Zabolotnîi V., soția acestuia l-a telefonat pe Chirov S, iar acesta s-a deplasat în apropierea

blocului în subsolul căruia au fost depistate aruncătoarele de grenade, loc în care Chirov

S. a fost localizat și reținut. În rezultatul analizei descifrărilor convorbirilor telefonice a

fost stabilit că în perioada comiterii infracțiunii, Chirov S. a avut peste 570 apeluri

telefonice cu Zabolotnîi V., iar cu Parhomenco Iu. a avut 466 apeluri telefonice;

- Șevcenco Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin

camuflarea și punerea la dispoziția executorilor omorului a apartamentul închiriat, a

armamentului și a automobilului;

- Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor în interiorul grupului criminal

organizat au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste frontiera R. Moldova cu Ucraina a

executorilor omorului;

- cât privește latura subiectivă, analizând probele cercetate, se conchide că acțiunile

prin care a fost săvârșită infracțiunea incriminată nu poate fi realizată decât prin intenție

directă, or, este absurd a face ceva afirmând că nu ai avut intenția de a face;

- în speță subiecți ai infracțiunii incriminate: inclusiv și Cojocari Ivan, Dragulea

Vasile și Melnic Igor sunt persoane responsabile, nu se află la evidența medicului

psihiatru și narcolog, care la momentul săvârșirii infracțiunii aveau vârsta pasibilă de

răspundere penală;

- instanța de judecată neîntemeiat a recalificat acțiunile lui Cojocari Ivan, Dragulea

Vasile și Melnic Igor de la art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal la art. 3621 alin. (2), lit. lit. b)

și c) Cod Penal;

- în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită existența tuturor semnelor

obligatorii a infracțiunii incriminate inculpaților Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic

Igor prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal;

21

- obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod

Penal în cazul din speță îl formează relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții

de legalitate a organizării intrării, șederii și a ieșirii de pe teritoriul statului a persoanei

care nu este nici cetățean, nici rezident al R. Moldova;

- latura obiectivă a infracțiunii s-a realizat prin organizarea ilegală a intrării,

șederii pe teritoriul R. Moldova și a ieșirii de pe teritoriul Ucrainei a cetățenilor Ucrainei:

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, Mișciuk

Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, confirmare servind declarațiile lui Parhomenco Iurii,

Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, dar și a inculpaților;

- latura subiectivă a infracțiunii incriminate s-a realizat prin obținerea foloaselor

financiare de către inculpați, fapt confirmat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii,

precum și a inculpaților;

- acuzarea consideră neîntemeiată și achitarea lui Chirov Stepan, pe motiv că fapta

acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod

Penal;

- astfel, acuzarea conchide că în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită

existența tuturor semnelor obligatorii a infracțiunii incriminate lui Chirov Stepan, după

cum urmează:

- obiectul infracțiunii îl formează securitatea publică;

- latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal s-a

realizat prin săvârșirea acțiunilor: de procurare și păstrare ilegală a armelor și munițiilor

fără autorizația corespunzătoare, cu agravanta - săvârșită de mai multe persoane;

- astfel, conform rapoartelor de expertiză criminalistică: nr. XXXXX din XXXXX,

nr. XXXXX din XXXXX și nr. XXXXX din XXXXX - obiectele ridicate în cadrul efectuării

percheziției în subsolul blocului locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, patru

grenade antitanc, reactive de model РПГ 26-Аглень”, confecționate industrial, care sunt

arme de foc de unică folosință destinate pentru nimicirea tancurilor, altor mijloace

mecanizate și blindate, neutralizarea personalului fac parte din categoria munițiilor.

Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după destinație”;

- două pistoale, cu numere înlăturate mecanic se referă la categoria armelor de foc

letale și sunt pistoale cu țeava ghintuită, de calibrul – 7,65x17 mm, cu lovitură centrală,

de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea amortizatorului de sunet, confecționate

industrial. 78 de cartușe se referă la categoria munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul

7,65x17 mmm (7,65 Browing) cu lovitură centrală, confecționate industrial, destinate

pentru efectuarea de trageri din pistoale de model „CZ-83”, „CZ-70”, „Walther PPK”, etc.

- semnul calificativ de procurare a armelor și a munițiilor se înțelege obținerea -acestora

prin diferite metode (cumpărare, donare, schimb, sustragere etc.) fără autorizația

organelor competente, ceea ce se confirmă prin declarațiile martorilor Parhomenco Iurii,

Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel care au indicat că prin intermediul lui Șevcenco

Dmitrii, Zabolotnîi Valerian și, respectiv, Chirov Stepan le-a pus la dispoziția executorilor

omorului respectivele arme și muniții, astfel fiind probat semnul calificativ - săvârșirea

infracțiunii de mai multe persoane;

- păstrarea ilegală a armelor și a munițiilor se consideră depozitarea lor fără

autorizația corespunzătoare, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție din

XXXXX în subsolul blocului locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX;

- latura subiectivă a infracțiunii date se caracterizează prin vinovăție intenționată

22

(intenție directă), inculpatul conștientizând ilegalitatea acțiunilor, neavând autorizația

corespunzătoare;

- subiect al infracțiunii este inculpatul care este o persoană responsabilă, la

momentul săvârșirii infracțiunii având vârsta pasibilă de răspundere penală;

- cât privește aplicarea de către instanță în privința lui Zabolotnîi Valerian,

Șevcenco Dmitrii și Chirov Stepan a pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. art.

26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, sub limita minimă prevăzută de sancțiunea

articolului, urmează de menționat, că instanța a aplicat pedeapsa în afara cadrului legal;

- astfel, potrivit prevederilor art. 81 alin. (2) Cod Penal - mărimea pedepsei pentru

pregătirea de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși jumătate din

maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială

a prezentului cod pentru infracțiunea consumată, iar alin.(4) al aceluiași articol prevede

- pentru pregătirea de infracțiune și tentativa de infracțiune detențiunea pe viață nu se

aplică;

- potrivit sancțiunii art. 145 alin. (2), lit. a), p) Cod Penal, persoanele recunoscute

vinovate de săvârșirea infracțiunii incriminate se pedepsesc cu închisoare de la 15 la 20

de ani sau cu detențiune pe viață;

- în consecință, prin efectuarea calculului aritmetic (jumătate din maximul celei

mai aspre pedepse - 20 ani închisoare) se constată că pedeapsa aplicabilă în cazul din

speță este de 10 ani închisoare.

3.2 În motivarea cerințelor avocatul Vitalie Russu a invocat următoarele aspecte:

- sentința instanței de judecată este neîntemeiată și nefondată lipsită de suport

juridic, la momentul emiterii sentinței judecătorești, instanța de fond nu a examinat

obiectiv și elucidat pe deplin toate probele pertinente și concludente care au importanță

nemijlocită pentru examinarea obiectivă a litigiului, mai mult ca atât, nu a studiat

profund esența problemei, aplicând eronat normele materiale, cât și procedurale, și

internaționale;

- în astfel de circumstanțe se constată cu certitudine că Melnic Igor, nu are nici o

tangență cu pregătirea de omor în care este învinuit, ceea ce se constată că organul de

urmărire penală, în mod intenționat în lipsa probelor pertinente și concludente a acuzat

și a pus o persoană sub învinuire nejustificativ ceea ce consideră că este o încălcare

fundamentală a normelor procesuale cât și contravine Convenției Europene pentru

Drepturile Omului;

- declarațiile condamnatului Parhomenco Iurii se contrazic vizibil cu declarațiile

persoanei audiate în condițiile speciale. Condamnatul Parhomenco Iurii în cadrul

audierii în cadrul ședinței de judecată a menționat asupra faptului că, persoanele de

origine ucraineană care veneau pe teritoriul Republicii Moldova treceau frontiera de

fiecare dată pe la or. XXXXX din Ucraina, iar martorul audiat în condiții speciale a

menționat că persoanele de origine Ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova pe

la altă frontieră, în astfel de circumstanță se constată o divergență totală. Mai mult ca atât,

tot în cadrul audierii condamnatul Parhomenco Iurii a menționat că nu a asistat de fiecare

dânsul personal când persoanele de origine ucraineană traversau hotarele Republicii

Moldova. Din aceste considerente, consideră partea apărării că afirmațiile că Melnic Igor

era implicat de fiecare dată nemijlocit la traversarea hotarele Republicii Moldova a cet.

Ucrainei, urmează a fi apreciate critic, sunt pur declarative, fără o justificare probantă,

dat fiind faptul că, ultimul nu a asistat personal la evenimentele declarate;

23

- mai mult ca atât, urmează a fi apreciate critic și declarațiile date de către cet.

Parhomenco Iurii, care a menționat precum că, persoanele de origine ucraineană

traversau hotarele din Republica Moldova, spre Ucraina tot ilegal. Cele declarate sunt

invocări neîntemeiate care nu au fost confirmate de către nici un participant la proces;

- mai mult ca atât, condamnatul Parhomenco Iurii în cadrul ședinței de judecată a

menționat asupra faptului că din momentul preluării a cet. Ucrainei de către Melnic Igor

din or. XXXXX și până la hotarele frontierei de stat din loc. Lesnoaia, ultimul nu a

comunicat cu nici unul dintre ei. Tot condamnatul Parhomenco Iurii a menționat că

Melnic Igor pe cet. Ucrainei, i-a văzut prima oară. În astfel de circumstanță constată că în

acțiunile cet. Melnic Igor lipsesc componentele de infracțiune prevăzute de art. 26, 46, 145

alin. (2) lit. lit. a), p), art. 3621 alin. (2) Cod Penal;

- în urma examinării cauzei penale se constată cu certitudine faptul că organul de

urmărire penală nu a administrat suficiente probe care nemijlocit pot fi tratate că ar

persista un grup criminal organizat, ceea ce denotă faptul că grupul organizat criminal

nici nu a existat;

- din momentul dispunerii începerii cauzei penale, de către Melnic Igor, având

intenția examinării obiective și sub toate aspectele legale, a relatat detailat toate

circumstanțele faptelor, unde în mod incontestabil se constată cu certitudine faptul că,

ultimul nu a cunoscut despre intenția și scopul cet. Ucrainei;

- în cadrul audierii a cet. Melnic Igor a relatat că, dânsul a fost nevoit să traverseze

ilegal cet. Ucrainei la rugămintea lui Cojocaru I., dat fiind faptul că, ultimul avea o datorie

nestinsă, cele invocate cu certitudine au fost confirmate de către Cojocaru I.;

- mai mult ca atât, la momentul audierii inculpatului Melnic Igor, dânsul a relatat

că a ajutat doar o singură dată traversarea hotarelor a cet. Ucrainei, cele invocate cu

certitudine au fost confirmate de către inculpatul Cojocaru I. și Dragulea V., alte probe

care dovedesc contrariul a celor invocate de către Melnic Igor, partea acuzării nu a

prezentat;

- în cadrul ședinței judiciare de către Melnic Igor a fost menționat faptul că

inculpatul Cojocaru I. a menționat că din motivul traversării ilegale a frontierei de stat al

cet. Ucrainei constituie că ultimii nu dispun de pașapoarte corespunzătoare. În astfel de

circumstanță încă o dată se constată că inculpatul Melnic Igor nu a cunoscut și nici nu i-

a fost adus la cunoștință faptele reale.

3.3. În motivarea cerințelor inculpatul Melnic Igor a invocat următoarele aspecte:

- nu se consideră vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 26, 46, 145

alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, pentru că nu are nici o legătură cu persoanele implicate

în pregătirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir, vina o recunoaște în

organizarea migrației ilegale și trecerii ilegale ale frontierei de stat. Solicită aplicarea unei

pedepse mai blânde pe faptele care le-a comis și să nu fie privat de libertate, pentru că

are la întreținere o soră invalidă de gradul II.

3.4 În motivarea cerințelor avocatul XXXXX Potlog a invocat următoarele aspecte:

- sentința adoptată în partea condamnării lui Chirov Stepan este absolut

neîntemeiată, nu are la bază nici o probă, concluziile din sentința dată contravin faptelor

constatate printr-un șir de probe directe și indirecte și faptelor incontestabile stabilite în

ședința de judecată;

- examinând toate probele prezentate de către procuror în ședința de judecată

precum și probele prezentate de apărare consideră că în privința lui Chirov Stepan

24

urmează să fie emisă o sentință de achitare din motivul lipsei în acțiunile lui a

componenței de infracțiune care i se incriminează - art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p)

Cod Penal și art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal;

- concluzia dată este bazată pe următoarele fapte și circumstanțe constate în cadrul

anchetei judiciare:

- dosarul penal în cauza a parvenit în instanța de judecată în privința a 7 persoane

Valerian Zabolotnîi, Parhomenco Iurii, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan,

Dragulea Vasile, Melnic Igor, toți fiind puși sub învinuire în baza art. 26, 46, 145 alin. (2),

lit. lit. a), p) Cod Penal și art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal;

- numai unul din toți inculpații a recunoscut din prima ședință vina sa în comiterea

acțiunilor care i se incriminează cu excepția faptului că Chirov Stepan nu cunoștea despre

infracțiunea care se pregătea și inculpații Melnic Igor, Dragulea Vasile, Cojocari Ivan nu

cunoșteau despre pregătirea omorului. Din aceste considerente în privința lui

Parhomenco Iurii materialele au fost separate într-un dosar aparte;

- în același timp Parhomenco Iurii a fost interogat în ședința de judecată în care se

examina cauza în privința lui Valerian Zabolotnîi, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan,

Cojocari Ivan, Dragulea Vasile, Melnic Igor, în calitate de martor. Fiind preîntâmpinat de

răspunderea penală pentru mărturii false, el a confirmat faptul că Chirov Stepan nu

cunoștea și nu a putut să cunoască despre discuțiile lui cu Valerian Zabolotnîi și cu

persoanele din Ucraina despre acțiuni de pregătire a omorului lui V. Plahotniuc. A

confirmat faptul că Chirov Stepan niciodată nu a participat la careva discuții petrecute

între V. Zabolotnîi și el (Iurii Parhomenco);

- unica tangență pe care a avut-o Chirov Stepan la relațiile între Iurii Parhomenco

și V. Zabolotnîi este faptul că Chirov Stepan a făcut cunoștință între Iu. Parhomenco cu

Valerian Zabolotnîi la rugămintea ultimului, ducându-1 pe Parhomenco Iurii cu

automobilul propriu de la încăperea băii cu aburi în care ei regulat se întâlneau la

complexul sportiv „Trudovîe rezervi”, sectorul Botanica, mun. Chișinău unde se

petreceau competiții de trântă organizate de V. Zabolotnîi. După ce Chirov S. i-a făcut

cunoștință, ultimul a plecat și nu a participat la discuții între Parhomenco Iurii și

Zabolotnîi V. Ulterior, el nu a discutat cu Chirov Stepan până la reținerea sa;

- astfel, fiind prezentat de către acuzarea de stat ca proba acuzării, martorul Iurii

Parhomenco care a recunoscut și la anchetă preliminară și în ședința de judecată rolul său

activ și central în organizarea pregătirii omorului cet. V. Plahotniuc descriind cu lux de

amănunt toate acțiunile de pregătire și toate personale implicate a confirmat cu precizie

faptul că inculpatul Chirov Stepan nu cunoștea despre aceste acțiuni și nici printr-o

modalitate nu a participat la comiterea acestor acțiuni;

- probe care ar putea combate faptele confirmate prin mărturiile martorului Iurii

Parhomenco în ceea ce privește implicarea lui Chirov Stepan în comiterea infracțiunilor

imputate nu au fost prezentate;

- din contra, prin probele prezentate de către procuror și cercetate în ședința de

judecată se confirmă nevinovăția lui Chirov Stepan;

- din declarațiile martorilor Celpan Vadim și Popovici Iulian (martorii acuzării) la

ședința de judecată se confirmă faptul că martorii respectivi nu-l cunosc pe Chirov Stepan

nu l-au văzut niciodată și nu au auzit despre el de la persoane cărora a fost transmis

apartamentul în chirie pentru traiul temporar și de la persoana căreia a fost vândut

automobilului „BMW” cu care urma să se deplaseze membrii grupului criminal la locul

25

infracțiunii;

- din declarațiile martorului Korkișko Pavel (martorul acuzării) prezentate în

ședința de judecată din care se constată faptul că el, fiind agentul sub acoperire infiltrat

în grupul lui Adamovici (cel care urma nemijlocit să execute omorul) din Ucraina a

participat nemijlocit la discuții și acțiuni concrete de pregătire a omorului cet. V.

Plahotniuc, însă niciodată nu a auzit de la cineva despre Chirov Stepan, niciodată nu l-a

văzut nici în Ucraina, nici în Moldova și nu cunoaște de Chirov Stepan ca de membru al

grupului criminal;

- rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - interceptarea și

înregistrarea comunicărilor efectuate de către agentul sub acoperire Mișciuk Iaroslav și

Parhomenco Iurii din care se constată că ei niciodată nu au discutat despre așa persoană

ca Chirov Stepan;

- rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - urmărirea vizuală,

documentate cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale a lui Parhomenco Iurii din care se

constată că Parhomenco Iurii niciodată nu a comunicat în perioada vizată cu Chirov

Stepan;

- rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - interceptarea și

înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de la număr de telefon a lui Parhomenco

Iurii din care se constată că el niciodată în perioada vizată nu l-a telefonat și nu a discutat

cu Chirov Stepan;

- rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - urmărirea vizuală,

documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale a lui Valerian Zabolotnîi din care

se constată că V. Zabolotnîi în perioada vizată nu a discutat și nu s-a întâlnit cu Chirov

Stepan;

- procesul-verbal de audierea martorilor Mîțac (f.d. 98-103, vol. VI) și Evtușenco

(f.d. 109-115, vol. VI) care sunt agenții sub acoperire infiltrați în grupul criminal de la

începutul acțiunilor de pregătire a infracțiunii și prin care s-a documentat și s-a fixat toate

persoanele implicate și toate acțiunile întreprinse de aceste persoane în vederea comiterii

infracțiunilor imputate, prin care la fel se constată faptul că Chirov Stepan nu cunoștea

despre grupul și acțiunile acestui grup în vederea pregătirii infracțiunilor imputate;

- la materialele cauzei de către procuror a fost anexat ca corp delict telefonul ce

aparține lui Chirov Stepan cu nr. XXXXX și proba data a demonstrat că în perioada vizată

Chirov Stepan nu a avut convorbiri telefonice ori legături prin rețeaua internet nici cu G.

Caramalac, care după versiunea acuzării este persoana care a comandat omorul lui V.

Plahotniuc, nici cu martorii - agenții sub acoperire Mîțac, Evtușenco, Korkișko, nici cu alți

inculpați în afară de V. Zabolotnîi cu care în mod natural are multe convorbiri, datorită

faptului că ei sunt vecinii cu casele de pe str. XXXXX, mun. Chișinău cu un gard comun

despărțitor și aceste legături telefonice vizau chestiunile de fiecare zi;

- probele indicate mai sus fiind prezentate de acuzare au fost admise de către

instanța de fond, însă din motive necunoscute, încălcând prevederile legale care obligă

instanța de judecată să descrie toate probele prezentate, să le dea o apreciere și în cazul

respingerii să prezinte o motivare, nu le-a descris în raport cu acuzarea lui Chirov Stepan,

nu a indicat de ce probele date nu se i-au în considerație (f.d. 29-30 din sentință);

- prin sentința atacată, instanța de judecată contrar probelor indicate mai sus

constată (f.d. 29-30 din sentința ) vina lui Chirov Stepan în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal ca fiind dovedită prin 3 probe:

26

-declarațiile martorului Parhomenco Iurii, materialele privind efectuarea măsurii speciale

de investigație - interceptarea convorbirilor telefonice, efectuate de la număr de telefon

de care se folosea Parhomenco Iurii cu agenții sub acoperire (f.d. 159-180, vol. I),

materialele privind efectuarea măsurii speciale de investigație - ridicarea și descifrarea

legăturilor telefonice între numerele de telefon ale lui Zabolotnîi V. și Chirov S. în

perioada XXXXX - XXXXX (f.d. 212-226, vol. II);

- cum a fost indicat mai sus probele la care face trimitere instanța de fond ca probe

care confirmă vina lui Chirov S. în realitate și de fapt confirmă cu certitudine nevinovăția

lui Chirov S., deoarece cum a fost menționat mai sus martorul Parhomenco Iurii în

ședința de judecată a comunicat că Chirov S. nu știa despre discuțiile lui cu V. Zabolotnîi

și ceilalți figuranți, nu cunoștea despre acțiunile lor și nu a participat nici la o acțiunii care

i se incriminează; convorbirile martorului Parhomenco Iurii cu agenții sub acoperire cu

desăvârșire confirmă neimplicarea lui Chirov S. și descifrarea convorbirilor telefonice a

lui Chirov S. cu Zabolotnîi V. în perioada XXXXX-XXXXX confirmă faptul neimplicării

lui Chirov S. în careva acțiuni criminale, deoarece convorbirile se limitau la chestiuni de

fiecare zi, de sport. Nici într-o convorbire cu Zabolotnîi V. nu se atinge tema legată cu

Parhomenco Iurii, cu Caramalac Grigorii sau cu alți figuranți ai cauzei penale;

- anume aceste probe în comun cu cele indicate mai sus confirmă nevinovăția clară

a lui Chirov Stepan, ca consecință în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă și

subiectivă a componenței de infracțiune ce se incriminează inculpatului, fapt care

permite adoptarea unei sentințe de achitare a lui Chirov Stepan.

3.5 În motivarea cerințelor avocatul Modval Ion a invocat următoarele aspecte:

- apărarea contestă sentința în partea stabilirii pedepsei penale în privința

inculpatului Cojocari Ivan, cât și în partea încasării solidare a cheltuielilor de judecată;

- pedeapsa aplicată inculpatului Cojocari Ivan pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal este prea aspră în coraport cu fapta

comisă, or, partea apărării nu a dedus nici un motiv care să argumenteze necesitatea

aplicării în privința inculpatului Cojocari Ivan a pedepsei maxime posibile;

- instanța de fond nu a ținut cont de faptul că inculpatul Cojocari Ivan și-a

recunoscut integral vina pentru fapta în baza căreia a fost condamnat încă de la faza

urmăririi penale, colaborând cu organul de urmărire penală, a comis pentru prima dată

o infracțiune mai puțin gravă, s-a căit sincer de cele comise, se caracterizează pozitiv, are

un loc permanent de trai, este căsătorit și are la întreținere doi copii minori, nu se află la

evidența medicului narcolog sau psihiatru;

- din motivarea sentinței nu se deduce care ar fi acel temei care s-ar referi la

personalitatea inculpatului, la gravitatea infracțiunii săvârșite, la existenta cărorva

circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 Cod Penal, fie de altă natură, care ar

determina instanța de judecată de a aplica inculpatului Cojocari Ivan pedeapsa maximă

prevăzută la art. 3621 alin. (2) Cod Penal;

- din contra, referindu-se la personalitatea inculpatului, la criteriile prevăzute de

art.75 Cod Penal, la criteriile ce atenuează răspunderea consideră că instanța de judecată

urma să aplice o pedeapsa minim posibilă;

- având în vedere circumstanțele cazului, persoana celui vinovat, prezența

circumstanțelor atenuante și lipsa circumstanțelor agravante, instanța de fond urma să-i

aplice inculpatului Cojocari Ivan pedeapsa sub forma de amendă prevăzută la art. 3621

alin. (2) Cod Penal sau în cazul în care ar fi dedus că aplicarea pedepsei sub forma de

27

amendă ar fi nerezonabilă, să-i aplice o pedeapsa minimă, cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei;

- din motive necunoscute, în motivarea sentinței nu se regăsesc aceste fapte și acele

argumente aduse de partea apărării în susținerea poziției de aplicare în privința

inculpatului a unei pedepse mai ușoare, astfel că sentința, în acest sens, este neîntemeiată,

nemotivată, ori instanța de judecată era obligată de a motiva de ce nu ar fi rezonabil de

aplicat inculpatului o pedeapsă cu amendă sau cu suspendarea condiționată a executări

pedepsei, dar ar urma obligatoriu să execute o pedeapsă reală;

- având în vedere circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, prezența

circumstanțelor atenuante și lipsa celor agravante, impune ca sentința instanței de fond,

în partea stabilirii pedepsei, să fi casată, iar inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai

blândă sub formă de amendă în mărime de 850 u.c., cu privarea de dreptul de a exercita

activități în domeniul turismului pe un termen de 1 an. O astfel de pedeapsă va fi una

echitabilă în raport cu fapta comisă și va atinge pe deplin scopul legii penale;

- la fel, partea apărării contesta sentința dată și în partea dispunerii încasării în

mod solidar de la inculpați, în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă totală de

36990 lei, care se compune din suma de 8190 lei - cheltuieli pentru efectuarea expertizelor

criminalistice și suma de 28800 lei - cheltuieli pentru traducerea scrisă a materialelor

comisiei rogatorii;

- în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau

de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru

efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat;

- astfel, rapoartele de expertiză criminalistică nr. XXXXX din XXXXX (f.d. 117-126,

Vol. III), nr. XXXXX din XXXXX (f.d. 133-141, Vol. III), nr. XXXXX din XXXXX (f.d. 127-

132, Vol. III) au fost ordonate de către organul de urmărire penală/procuror, în vederea

constatării tuturor circumstanțelor, în cauza penală respectivă, prin urmare acestea fiind

acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care

sunt puse în sarcina părții acuzării;

- prin urmare, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea

demonstrării vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate prin

traducerea actelor de comisie rogatorie și efectuarea expertizelor judiciare, reprezintă

cheltuieli judiciare care sunt achitate din bugetul de stat și nu pot fi percepute din contul

inculpaților.

3.6 În motivarea cerințelor avocatul Vladimir Curmeli a invocat următoarele

aspecte:

- sentința instanței de fond este neîntemeiată, or, din start a fost încălcată

competența teritorială în materie penală. În conformitate cu prevederile art.40 Cod

procedură penală, cauza penală se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost

săvârșită infracțiunea. Dacă este imposibil de a constata locul unde a fost săvârșită

infracțiunea, cauza se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost terminată

urmărirea penală. (3) Cauza penală asupra infracțiunilor săvârșite în afara hotarelor țării

sau pe o navă se judecă de către instanța în raza teritorială a căreia se afla ultimul loc

permanent de trai al inculpatului sau, dacă acesta nu este cunoscut- în raza teritorială a

căreia a fost terminată urmărirea penală. În speța concretă, cum este indicat în actul de

învinuire, toate circumstanțele cauzei au avut loc în mun. Chișinău, sect. Botanica (armele

au fost depistate în subsolul imobilului din sect. Botanica, cetățenii ucraineni au locuit în

28

apartamentul din sect. Botanica, inculpații Zabolotnîi V., Chirov S., Șevcenco D., ș.a.

locuiesc toți în sect. Botanica, toate întâlnirile între Zabolotnîi V. și Parhomenco I. au avut

loc în acest sector și perchezițiile, ridicarea corpurilor delicate au avut loc în mun.

Chișinău, sect. Botanica), rezultă că cauza dată urma a fi expediată și examinată conform

competenței teritoriale de Judecătoria mun. Chișinău, sect. Centru;

- prima instanță incorect a admis demersul avocatului inculpatului Parhomenco

Iurii privind examinarea cauzei în privința ultimului în ordinea art. 364/1 CPP, cauza

fiind disjunsă neîntemeiat, cu toate că toți participanții procesului penal au fost

împotrivă, cu excepția acuzatorului de stat care a fost de acord cu poziția avocatului și

inculpatului. Ulterior, fiind audiat în calitate de inculpat și făcând declarații conform

regulilor de audiere a martorului Parhomenco Iurii vina în comiterea faptei incriminate

nu a recunoscut integral, explicând că nu cunoaște de ce este adus în judecată și că nu a

avut loc nici o faptă ilegală și de cet. Plahotniuc V. nu cunoaște și nu avea intenția de a-l

omorî;

- pe cauza dată penală lipsește calitatea de partea vătămată, or, Plahotniuc V. a fost

audiat în cadrul urmăririi penale în calitate de martor, refuzând de a fi recunoscut în

calitate de parte vătămată și că nici un prejudiciu nu i-a fost cauzat;

- astfel, urmează de acordat atenție declarațiilor inculpatului Zabolotnîi Valerian,

care a explicat că nici o acțiune de pregătire a atentatului asupra vieții lui Plahotniuc V.

nu a avut loc, totul a fost o înscenare a serviciilor de securitate a businessmanului și a

slujbelor speciale ale Ucrainei și Moldovei din XXXXX;

- instanța de fond la adoptarea sentinței în partea motivatoare a transcris

rechizitoriul întocmit de acuzatorul de stat, nefiind clar la care persoană se referă atunci

când indică „o persoană în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte

în cadrul urmăririi penale și alte persoane neidentificate la moment de organul de

urmărire penală”, or, inițial în ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuiți figurau

Caramalac Grigorii, Șevcenco Igor, Șațchii Eduard, iar acest lucru consideră că este

inadmisibil;

- partea descriptivă a sentinței nu corespunde faptelor real stabilite, deoarece

inculpatul Zabolotnîi Valerian nu a comis faptele incriminate lui pe art. art. 26, 46, 145

alin. (2), lit. lit. a),p), 290 alin.(2), lit. b), 362/1 alin. (3), lit. a) Cod Penal al RM, dar a devenit

o jertfă din partea lui Parhomenco Iurii, care executa comanda îndreptată spre înscenarea

omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir. Aceste circumstanțe se dovedesc prin

declarațiile martorilor Korkișko Pavel, Evtușenco Pavel, Mișciuk Iaroslav;

- declarațiilor martorului Parhomenco Iurii urmează a fi date o apreciere critică,

dat fiind faptul că el îl calomniază pe Zabolotnîi Valerian, care are o reputație

ireproșabilă, este sportiv de performanță, se ocupă cu afacerile în domeniul sportului;

- în materialele cauzei lipsesc careva probe pertinente care ar demonstra

participarea inculpatului la păstrarea armelor și munițiilor, din contra potrivit probelor

prezentate de procuror și anume declarațiile inculpatului Șevcenco D. rezultă ca armele

se depozitau și se păstrau în genți ce au fost ridicate din apartamentul închiriat de

cetățenii ucraineni în decembrie XXXXX, iar cheile la apartament se găseau doar la

Parhomenco Iurii, care avea accesul în el;

- la examinarea cauzei în instanța de fond asupra avocaților inculpaților au fost

făcute presiuni psihologice de către instanță prin aplicarea amenzilor judiciare și

respingerea demersurilor înaintate, care până în prezent nu au fost expediate instanței de

29

recurs pentru examinare;

- în astfel de circumstanțe se constată cu certitudine faptul ca inculpatul Zabolotnîi

Valerian nu are nici o tangență cu pregătirea de omor și alte fapte ce i se incriminează,

instanța de fond neexaminând obiectiv și nu a elucidat pe deplin probele pertinente și

concludente care au importanță nemijlocită pentru examinarea obiectivă a cauzei,

aplicând eronat normele material cât și procedural, încălcând flagrant toate drepturile

inculpatului.

3.7 În motivarea cerințelor inculpatul Zabolotnîi Valerian a invocat următoarele

aspecte:

- până în prezent nu i-a fost expediată de prima instanță sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din XXXXX, motivată, și nu cunoaște argumentele invocate, fiind

astfel încălcate prevederile art. 405 alin.(2) CPP, care prevăd că apelul se declară prin

cerere scrisă.

- consideră că prin aceste acțiuni i-au fost încălcate drepturile procedurale, or crede

că intenționat se tergiversează examinarea cauzei în instanța de apel în „termeni

rezonabili”;

- solicită să fie întreprinse măsurile corespunzătoare întru examinarea cauzei în

ordine de apel în termeni restrânși.

3.8 În motivarea cerințelor avocatul Ceban XXXXX a invocat următoarele aspecte:

- partea apărării în interesele lui Șevcenco Dmitrii a declarat în cadrul susținerilor

verbale că depozițiile martorului agentului sub acoperire Korkișko Pavel nu sunt nici

verosimile și nici admisibile pentru că în cadrul cercetării judecătorești martorul a tăinuit

circumstanțele care au importanță pentru constatarea adevărului. În cadrul interogării

martorului ultimul a recunoscut faptul că a anunțat organele de drept ale Ucrainei despre

faptul că Adamovoci Alexandr a propus comiterea omorului. De asemenea, Korkișko

Pavel a declarat în instanța de judecată că el a intrat în Republica Moldova fără intenția

de a comite omorul;

- în așa mod, Korkișko Pavel a devenit agentul sub acoperire până la trecerea

graniței. Ceea ce contravine depozițiilor inițiale ale lui Korkișko Pavel precum că el a

refuzat de la comiterea infracțiunii și a comunicat organelor de urmărire penală despre

pregătirea la omor deja pe teritoriul Republicii Moldova. Acest fapt se confirmă și prin

aceea că în privința lui Korkișko Pavel nu a fost intentat dosarul penal pentru trecerea

ilegală a graniței Republicii Moldova. În așa mod contrar legislației în vigoare statutul

martorului Korkișko Pavel în calitate de agent sub acoperire nu a fost oformat procesual

din momentul când acesta de facto a devenit agentul sub acoperire, ci mult mai târziu,

deci Korkișko Pavel a acționat în calitate de agent de acoperire, deși nu a avut dreptul să

acționeze în asemenea calitate fără oformarea procesuală;

- în așa mod depozițiile martorului Korkișko Pavel nu pot fi puse la baza sentinței

de acuzare;

- nu poate fi considerată ca sursa de probă și depozițiile martorului Popovici Iulian

pentru că acesta a declarat că nu a recunoscut pe nimeni din banca acuzaților;

- martorul Ceplan Vadim de asemenea nu a comunicat instanței de judecată careva

informații care demonstrează că Șevcenco Dmitrii a întreprins careva acțiuni ilegale;

- de asemenea, nu pot fi imputate lui Șevcenco Dmitrii și păstrarea armelor din

cauza că partea acuzării nu a demonstrat faptul că Șevcenco Dmitrii a conștientizat că

între lucrurile transmise lui la păstrare au fost și armele anexate la materialele dosarului

30

în calitate de probă;

- instanța de fond în mod neîntemeiat a refuzat să admită demersurile înaintate de

către partea apărării în interesul inculpatului Șevcenco Dmitrii, și anume - nu a fost admis

demersul de a prezenta informații dacă în privința lui Pavel Korkișko a fost intentat

dosarul penal; - nu a fost admis demersul părții apărării de interogarea martorului; - nu

a fost examinat demersul părții apărării cu privire la inadmisibilitatea probelor obținute

de organele de urmărire penale în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații în

privința lui Șevceonco Dmitrii.

3.9 În motivarea cerințelor avocații Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca au invocat

următoarele aspecte:

- la examinarea cauzei în fond, Vasile Dragulea s-a declarat nevinovat pentru

comiterea infracțiunilor imputate, a contestat admisibilitatea unor probe determinante

care au fost administrate de către instanța de judecată și a argumentat lipsa unui

probatoriu care să demonstreze vinovăția sa dincolo de orice dubiu rezonabil;

- de asemenea, Vasile Dragulea a contestat încălcarea drepturilor sale

fundamentale, dreptul la respectarea prezumției nevinovăției de către reprezentanții

autorităților publice, și, în deosebi, a dreptului de a nu fi supus torturii prin menținerea

ilegală în arest pentru o perioadă de 12 luni, în lipsa unui probatoriu care să justifice

aplicarea arestului sau a prezentei unor riscuri care să permită prelungirea arestului, în

condițiile lipsei de asistență medicală adecvată în Penitenciarul-13 pentru maladiile de

care suferă hipertensiune și diabet zaharat, gr. 2, insulino-dependent;

- în cadrul procesului, Vasile Dragulea nu a beneficiat de un proces echitabil

conform articolului 6 al Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a libertăților

fundamentale în privința administrării probatoriului de către instanța de judecată fiind

efectuată cu încălcarea normelor procesuale relevante, inclusiv dreptului la egalitatea

armelor în cadrul procesului;

- sentința de condamnare pentru comiterea infracțiunii de organizare a migrației

ilegale (articolul 3621, alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal) a fost adoptată fără ca vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii să fi fost confirmată prin ansamblul de probe

cercetate de instanța de judecată, or circumstanțele stabilite cu certitudine în cadrul

procesului de judecată fac evidentă lipsa componenței de infracțiune de organizare a

migrației ilegale în acțiunile lui Vasile Dragulea;

- prima instanță, a adoptat o sentință parțial nemotivată și neîntemeiată în partea

ce ține de condamnarea lui Vasile Dragulea pentru comiterea faptei prevăzute de art. 3621

alin. (2) Cod Penal, fiind necesară repararea erorilor de fapt și de drept printr-o nouă

judecare a cauzei penale de către instanța de apel, casarea parțială a sentinței din 02

aprilie XXXXX în partea ce ține de învinuirea de comiterea faptei prevăzute de art. 3621

alin. (2) Cod Penal și adoptarea unei sentințe de achitare a lui Vasile Dragulea pentru

învinuirea în cauză din considerentul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

- în ceea ce privește acțiunile lui Vasile Dragulea în cadrul examinării cauzei penale

de către instanța de judecată a fost stabilit cu certitudine faptul că acesta desfășura

activitatea de taximetrist în mod legal în orașul Căușeni. În ultima perioadă, era angajat

al SRL „Baeș-Autotrans”, unde desfășura activitatea în cauză cu folosirea propriului

automobil, model „Dacia Logan”. Caracterul activității sale îl constituia preluarea

comenzilor de servicii de taxi prin intermediul dispeceratului firmei de transport sau la

solicitarea la telefon de către propria rețea de clienți;

31

- printre clienții lui Vasile Dragulea, era și Igor Melnic, care îi solicita serviciile de

transport lui Vasile Dragulea la anumite intervale pentru deplasarea din Căușeni în

Bender, XXXXX, ș.a. La o dată nestabilită, la mijlocul lunii martie XXXXX, Igor Melnic i-

a solicitat lui Vasile Dragulea să-i presteze servicii de transport până în orașul XXXXX,

Ucraina. Frontiera de stat au traversat-o prin punctul de trecere XXXXX. Conform

înțelegerii cu Igor Melnic, în orașul XXXXX, urmau să i-a alți doi pasageri pe care să-i

transporte înapoi, însă, aceste persoane nu au fost prezente, motiv pentru care s-au întors

înapoi singuri;

- peste aproximativ o săptămână, a fost din nou apelat de către Igor Melnic care i-

a solicitat să meargă încă o dată în Ucraina comunicându-i că trebuie iarăși să transporte

două persoane. Astfel, la data de XXXXX, s-a deplasat a doua oară în Ucraina. În orașul

XXXXX au urcat două persoane și s-au deplasat în satul Lesnoe. Nu au purtat discuții cu

aceste persoane. Ajungând în satul XXXXX, Igor Melnic i-a cerut să oprească și, împreună

cu persoanele respective, au coborât din automobil, iar el s-a pornit spre vamă. Ulterior,

persoanele respective nu le-a mai văzut. Pentru aceste călătorii și niște datorii anterioare

pe care le avea Igor Melnic pentru serviciile de transport, Igor Melnic i-a plătit lui Vasile

Dragulea suma de 100 de dolari;

- toate aceste circumstanțe au fost stabilite cu certitudine prin administrarea unui

probatoriu consecvent constituit din următoarele elemente:

- declarațiile martorului Iurii Parhomenco, care nu-l cunoaște pe Vasile Dragulea, dar

a comunicat următoarele circumstanțe relevante învinuirii aduse lui Vasile Dragulea (a se vedea

vol. V-XII; f.d. 219-224): „Personal lui Melnic Igor nu i-a solicitat să organizeze aducerea a

două persoane din Ucraina. Mai mult ca atât, nici Melnic Igor, nici Ion Cojocaru, nu știau

cu ce scop vin în R. Moldova persoanele care urmau să treacă frontiera clandestin. (...)

Pentru fiecare deplasare în Ucraina, lui Ion Cojocaru îi achita suma de 100 de dolari plus

cheltuielile pentru combustibil. Cu Ion Cojocaru a transportat persoanele din Ucraina în

R. Moldova;

- din aceste circumstanțe reiese clar faptul că Iurii Parhomenco a fost organizatorul

comiterii faptei de organizare a trecerii ilegale a frontierei de stat, împreună cu Ivan

Cojocari care a și recunoscut aceste fapte. Cu toate acestea, implicarea lui Vasile Dragulea

în acest proces de organizare a migrației ilegale nu a fost stabilit;

- declarațiile inculpatului Ivan Cojocari care explică că nu-l cunoaște pe Vasile

Dragulea, dar a comunicat următoarele circumstanțe relevante învinuirii aduse lui Vasile

Dragulea (vol. V-XII; f.d. 155-157): „În anul XXXXX l-a sunat pe Parhomenco Iurii și l-a

întrebat dacă poate să-l ajute să-și găsească de lucru. (...) Ulterior, Parhomenco Iurii i-a

comunicat că are niște prieteni în Ucraina care vor să vină în Moldova, însă nu au

pașaport. Totodată, i-a comunicat lui Parhomenco Iurii că are un prieten cu numele

Melnic Igor și acesta poate să-i ajute la trecerea frontierei. Astfel, l-a telefonat pe Melnic

Igor și l-a întrebat dacă poate să treacă peste frontiera dintre Moldova și Ucraina două

persoane, la ce ultimul a comunicat că poate. (...) Astfel, l-a transportat pe Parhomenco

Iurii în orașul Sergheevca din Ucraina, unde acesta s-a întâlnit cu două persoane și i-a

transportat în orașul XXXXX din Ucraina. Ulterior, a venit și Melnic Igor și a transportat

persoanele în Moldova. Lui Melnic Igor i-a foste dat 100 de dolari pentru a achita taxiul;

- declarațiile lui Igor Melnic, singura persoană pe care Vasile Dragulea o cunoștea

dintre figuranții în acest dosar și care a comunicat următoarele (vol. V- XII; f.d. 152-154):

„Din rândul inculpaților îi este cunoscut Dragulea Vasile și Cojocaru Ion. Cu ultimul se

32

cunoaște din anul 2010. De la Cojocaru Ion a împrumutat 1000 de dolari, dintre care 700

deja i-a restituit. Având în vedere că nu avea de unde să restituie restul datoriei, Cojocaru

Ion i-a propus, în schimb, să organizeze trecerea clandestină a frontierei a doi cetățeni

ucraineni. La întrebarea cine sunt aceste persoane și de ce doresc să traverseze ilegal

frontiera, acesta i-a comunicat că sunt niște prieteni de a-i săi care nu au acte. După asta

l-a sunat pe prietenul său Dragulea Vasile și i-a propus să meargă în calitate de taximetrist

după persoanele care urmau să traverseze frontiera clandestin. Astfel, s-au deplasat în

orașul XXXXX, Ucraina. Ajungând în or. XXXXX, a fost telefonat de Cojocaru Ion care i-a

spus că urmează să se întoarcă înapoi, deoarece persoanele care urmau să treacă frontiera

nu mai vin. Astfel, împreună cu Dragulea Vasile s-au întors înapoi. Peste ceva timp a fost

telefonat de către Cojocaru Ion care i-a spus că urmează să plece în Ucraina după

persoanele nominalizate. Totodată i s-au transmis 100 de dolari pentru a fi achitat

taximetristul. Astfel, a doua zi l-a telefonat pe Dragulea Vasile și i-a spus că trebuie să

plece din nou în Ucraina. Vama au trecut-o în mod legal. Ajungând în XXXXX au fost

telefonați de către Cojocaru Ion și fiind informați că trebuie să aștepte în centrul orașului.

Peste, aproximativ, două ore s-a apropiat Ion Cojocaru cu doi ucraineni. Ucrainenii s-au

urcat în automobil și împreună s-au deplasat spre satul XXXXX. Ajungând în XXXXX,

împreună cu ucrainenii, a coborât din automobil, iar Dragulea Vasile a mers mai departe

prin vamă. Împreună cu ucrainenii frontiera a trecut-o ilegal.”

- aceste declarații ale inculpatului Igor Melnic demonstrează că Vasile Dragulea

nu a fost implicat în traversarea ilegală a frontierei de stat sau organizarea traversării

frontierei de către alte persoane;

- declarațiile martorului XXXXX Baeș, angajatorul lui Vasile Dragulea, care a

comunicat următoarele circumstanțe relevante învinuirii aduse lui Vasile Dragulea (vol.

V-XII; f.d. 185-186): „Cu Dragulea Vasile se cunoaște din anul 2011, acesta fiind un angajat

al firmei sale. Vasile Dragulea în calitate de taximetrist utiliza automobilul personal de

model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare XXXXX. Pe parcursul activității de la

clienți nu a cerut actele de identitate și nici nu s-a interesat asupra scopului călătoriei.

Sunt și cazuri când clienții comandă taxi pentru a se deplasa peste hotarele R. Moldova.

De orașul XXXXX a auzit, dar niciodată acolo nu a fost. Vasile Dragulea i-a comunicat că

a avut o comandă în orașul XXXXX. Suma de 100 de dolari pentru a parcurge traseul

Căușeni-Tarutino este cam mică. Distanța între or. Căușeni și or. XXXXX este de circa 70

de km. A mai declarat că, Vasile Dragulea era un angajat punctual și foarte responsabil;

- declarațiile inculpatului Vasile Dragulea, care a comunicat instanței

următoarele circumstanțe relevante învinuirii aduse (vol. V-XII; f.d. 183-184): „activează

în calitate de taximetrist de 9 ani. Servicii de taxi prestează în orașul Căușeni. De regulă

comenzile le primește prin dispecerat însă sunt cazuri când clienții sună și la telefon.

Serviciile de taxi le presta cu automobilul de model „Dacia Logan”, cu numărul de

înmatriculare XXXXX. Din rândul inculpaților în calitate de client l-a avut pe Melnic Igor.

Acesta îi era client de aproximativ 8 ani de zile. De la Melnic Igor primea comenzi din

orașul Bender, Căușeni, Volontirovca și doar de două ori în Ucraina. Prima dată a mers

cu Melnic Igor în Ucraina în orașul XXXXX la mijlocul lunii martie. Frontiera a trecut-o

legal pe la satul XXXXX. Când a ajuns la Tarutino au așteptat circa o oră și jumate două

persoane. Careva date despre aceste persoane nu a cerut de la Melnic Igor. Ulterior cu

Melnic Igor s-au întors înapoi în Moldova. Aproximativ peste o săptămână, Melnic Igor

l-a telefonat și i-a cerut să meargă încă o dată în Ucraina comunicându-i că, din Ucraina

33

trebuie de adus două persoane. Astfel, la XXXXX, au mers a doua oară în Ucraina. În

orașul Tarutino au urcat două persoane și s-au deplasat în satul Lesnoe. Careva discuții

cu aceste persoane nu a avut. Ajungând în satul Lesnoe, Igor Melnic i-a cerut să oprească

și, împreună cu persoanele respective, a coborât din automobil, iar el s-a pornit spre

vamă. Ulterior, persoanele respective nu le-a mai văzut. Pentru călătorie i-a fost achitată

suma de 100 de dolari. Suplimentar a declarat că, nici el, nici Melnic Igor nu cunosc cine

sunt persoanele transportate. Mai mult decât atât, cât s-au deplasat cu automobilul careva

discuții cu persoanele transportate nu a avut. Totodată, nici persoanele transportate între

ei nu au discutat. Până a fi arestat, cu inculpatul Cojocari Ivan nu s-a cunoscut. La fel, nu

l-a văzut niciodată nici pe Parhomenco Iurii. Despre scopul real al călătoriei, Melnic Igor

nu i-a spus nimic. Cunoaște despre faptul că în satul Lesnoe se poate de trecut frontiera

ilegal, deoarece acolo este un pârău și nu se păzește de nimeni”;

- suplimentar, au fost prezentate de către apărare în instanța de fond diplomele

pentru meritele în muncă a lui Vasile Dragulea, caracteristica lui Vasile Dragulea de către

ceilalți angajați ai companiei de taxi;

-circumstanțele descrise au fost deci probate prin ansamblul probelor cercetate și nu au

fost contestate în niciun moment de către acuzatorul de stat;

- prima instanță nu a soluționat nici la etapa judecării cauzei, nici prin sentința

adoptată la 02 aprilie 2018 cererea apărării privind declararea inadmisibilității unor probe

administrate în cauza penală, deși ele au o importanță determinantă în soluționarea

cauzei, iar conform articolului 95 alin. (2) Cod de procedură penală, chestiunea

admisibilității datelor în calitate de probe o decide organul de urmărire penală, din oficiu

sau la cererea părților, ori, după caz, instanța de judecată, de asemenea conform articolul

342 alin. (1) Cod de procedură penală, toate chestiunile care apar în timpul judecării

cauzei se soluționează prin încheiere a instanței de judecată;

- cu toate acestea, instanța nu a dat o apreciere temeiurilor evidente de

inadmisibilitate ale unor probe, însă le-a pus la baza sentinței atacate;

- după cum rezultă din materialele cauzei, la 29 decembrie XXXXX a fost pornită

cauza penală nr. XXXXX în baza indicilor infracțiunii prevăzute de art. 284 alin. (2) Cod

Penal pe faptul creării și conducerii unei organizații criminale în raioanele de est ale

Republicii Moldova (regiunea transnistreană) - (vol. I, f.d. 14);

- în cadrul urmăririi penale efectuate în această cauză penală, s-a dispus măsura

specială de investigație urmărirea vizuală și documentarea acesteia cu ajutorul metodelor

și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul GPS ori prin alte mijloace

a lui Iurii Parhomenco pe un termen de 30 de zile, începând cu orele 13:03 din XXXXX-

(vol. I, f.d. 93);

- în conformitate cu măsurile speciale de investigație autorizate, au fost întocmite:

procesul-verbal nr. 1 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 06

aprilie XXXXX (vol. I, f.d. 47-51); raportul nr. 1 despre rezultatele măsurii speciale de

investigație din 06 aprilie XXXXX (vol. I, f.d. 51-65); procesul-verbal nr. 2 privind

consemnarea măsurilor speciale de investigații din XXXXX (vol. I, f.d. 66-71); raportul nr.

2 despre rezultatele măsurii speciale de investigație din XXXXX (vol. I, f.d. 71-112);

procesul-verbal nr. 3 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din XXXXX

(vol. I, f.d. 113-115); raportul nr. 3 despre rezultatele măsurii speciale de investigație din

XXXXX (vol. I, f.d. 116-192);

- totodată, la XXXXX, a fost începută o nouă cauză penală cu nr. XXXXX conform

34

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145, alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal pe

faptul pregătirii omorului la comandă (vol. I, f.d. 9);

- prin ordonanța procurorului din XXXXX, a fost dispusă folosirea datelor obținute

în urma efectuării măsurilor speciale de investigație din cauza penală nr. XXXXX în cauza

penală nr. XXXXX, și anume rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații,

urmărirea vizuală a lui Iurii Parhomenco. Această acțiune a fost supusă autorizării

judecătorului de instrucție în conformitate cu art. 1325, alin. (9) Cod de procedură penală

la XXXXX, ora 12:36;

- astfel, la 31 iulie XXXXX, a fost întocmit procesul-verbal de ridicare a materialelor

cauzei penale nr. XXXXX cu privire la măsura specială de investigații de urmărire vizuală

a lui I. Parhomenco (vol. I, f.d. 39-40);

- din materialele anexate la materialele cauzei penale rezultă că în temeiul art. 1325,

alin. (9) Cod de procedură penală a fost autorizată folosirea datelor obținute în urma

efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta. Cu toate acestea,

folosirea acestor date a fost făcută cu încălcarea prevederilor articolului menționat din

Codul de procedură penală, deoarece la data autorizării folosirii acestor date, și anume

31 iulie XXXXX, s-au scurs mai mult de 3 luni de la momentul obținerii informației ce

rezultă din măsura specială de investigații și anume data de XXXXX, or articolul 1325 alin.

(9) prevede expres: „Judecătorul de instrucție poate dispune, prin încheiere motivată, folosirea

datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta

doar dacă infracțiunea săvârșită este de același gen sau în privința infracțiunilor de terorism, crimă

organizată sau infracțiunilor ce atentează la securitatea statului, dar nu mai târziu de 3 luni din

momentul obținerii informației”;

- în consecință, se constată faptul încălcării prevederilor legale care reglementează

desfășurarea procesului penal și care atrage nulitatea actului procedural efectuat, și

anume procesul-verbal de ridicare din XXXXX;

- corespunzător, datele obținute în urma acestei ridicări sunt afectate de nulitate,

constituie date inadmisibile ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar și nu pot fi puse

la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești deoarece au fost obținute cu încălcări

esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură

penală;

- în cauza penală nr. XXXXX, a fost autorizată măsura specială de investigație

interceptarea și înregistrarea comunicărilor investigatorului sub acoperire Mișciuk

Iaroslav la XXXXX, ora 12:50, prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei

mun. Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 202-203);

- la materialele cauzei penale este anexată stenograma comunicărilor dintre

Mișciuk Iaroslav și Parhomenco Iurii din XXXXX în intervalul orelor 11:00-13:00;

- având în vedere că în conformitate cu art. 1322 Cod de procedură penală, măsura

specială de investigații se autorizează în prealabil de judecătorul de instrucție, datele

obținute fără autorizarea judecătorului de instrucție, anexate la f.d. 206-211, vol. I

urmează a fi considerate de către instanța de judecată ca fiind inadmisibile, deoarece au

fost obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor

Codului de procedură penală;

- astfel, este nul procesul-verbal de ridicare al materialelor cauzei penale nr.

XXXXX din XXXXX, deoarece a fost efectuat cu încălcarea termenului de 3 luni de la data

obținerii informației prevăzut de art. 1325 alin. (9) Cod de procedură penală;

35

- sunt inadmisibile ca probe datele obținute în urma ridicării materialelor cauzei

penale nr. XXXXX din XXXXX, și anume: procesul-verbal nr. 1 privind consemnarea

măsurilor speciale de investigații din XXXXX (vol. I, f.d. 47-51); raportul nr. 1 despre

rezultatele măsurii speciale de investigație din XXXXX (vol. I, f.d. 51-65); procesul-verbal

nr. 2 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din XXXXX (vol. I, f.d. 66-

71); raportul nr. 2 despre rezultatele măsurii speciale de investigație din XXXXX (vol. I,

f.d. 71-112); procesul-verbal nr. 3 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații

din XXXXX (vol. I, f.d. 113-115); raportul nr. 3 despre rezultatele măsurii speciale de

investigație din 08 aprilie XXXXX (vol. I, f.d. 116-192);

- este inadmisibilă ca probă stenograma comunicărilor din XXXXX, (vol. I, f.d. 206-

211) ca fiind obținute în lipsa autorizării judecătorului de instrucție;

- de asemenea, instanța, în mod ilegal a admis ca probe declarațiile unor persoane

(Adamovici, Korkișko Pavel) care au fost transmise în cadrul unei comisii rogatorii

efectuate fără a exista ordonanța de dispunere a comisiei rogatorii și indicarea actelor

procedurale care vor fi efectuate în mod expres în cadrul comisiei rogatorii. Aceste

obiecții au fost ridicate în cadrul dezbaterilor judiciare de către partea apărării. Modul în

care, prin comisie rogatorie a fost transmis organului de urmărire penală vol. 6-7 a

dosarului penal este contrar prevederilor articolelor 537-538 Cod de procedură penală,

care prevede „(11) La cererea de comisie rogatorie se anexează actele procesuale necesare pentru

efectuarea acțiunilor de urmărire penală, întocmite în conformitate cu prevederile prezentului cod.

(2) Cererea de comisie rogatorie și documentele anexate se semnează și se autentifică cu

ștampila oficială a instituției competente solicitante”;

- cu toate acestea, cererea de comisie rogatorie nu a fost prezentată instanței,

nefiind clar care acte procedurale urmează a fi considerate obiectul comisiei rogatorii;

- în egală măsură a fost contestată valabilitatea declarațiilor martorilor Korkișko

Pavel (vol. XI; f.d. 243-249) care au fost date în fața instanței, fără depunerea

jurământului, contrar art. 108 Cod Penal al RM, fapt ce se demonstrează prin înregistrarea

audio a ședinței;

- cu referire la lipsa semnelor componenței de infracțiune de organizare a migrației

ilegale asupra a două sau mai multe persoane de către persoane în acțiunile lui Vasile

Dragulea, partea apărării indică că s-a stabilit cu certitudine că Vasile Dragulea a fost

angajat de către Igor Melnic pentru prestarea serviciului de taxi, achitarea a fost una

corespunzătoare serviciului prestat, după cum s-au exprimat în ședință atât Igor Melnic,

Vasile Dragulea și angajatorul acestuia XXXXX Baeș. Între cei doi (Vasile Dragulea și Igor

Melnic) nu a existat la nici un moment o înțelegere cu privire la realizarea unei intenții

criminale cu privire la organizarea migrației ilegale. De altfel, Vasile Dragulea nici nu

cunoștea despre faptul că persoanele pe care le-a transportat aveau sau nu acte de

călătorie, sau dacă intenționau să se deplaseze pe teritoriul Republicii Moldova.

Transportul lor a fost de la un punct pe teritoriul Ucrainei, or. Tarutino în alt punct pe

teritoriul Ucrainei, localitatea Lesnoe. Deplasarea cu taxiul său a fost efectuată fără

încălcarea legislației sau traversarea frontierei;

- intenția este un criteriu esențial al acestei infracțiuni, orie după cum s-a arătat

mai sus, activitatea de „organizare” presupune o activitate intelectuală care nu poate

exista în lipsa elementului cognitiv și intelectiv. Astfel, circumstanțele stabilite cu privire

la faptul că la niciun moment Vasile Dragulea nu a fost informat despre intenția

organizării trecerii clandestine a frontierei de stat de către ceilalți figuranți în dosar, nu

36

poate constitui sub nicio formă latura subiectivă a infracțiunii, această acuzație adusă lui

Vasile Dragulea fiind lipsită de orice suport probant;

- în consecință, instanța de fond a adoptat o sentință neîntemeiată prin calificarea

acțiunilor de prestare a serviciilor de transport în deplină legalitate de către Vasile

Dragulea ca fiind organizarea migrației ilegale, în contradicție cu circumstanțe pe deplin

demonstrate în instanța de fond;

- în corelație cu principiul prezumției de nevinovăție, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului apreciază că orice acuzație penale trebuie să se fundamenteze în fapt

și în drept pe dovezi legal administrate, temeinice, convingătoare, de natură a înlătura

orice urmă de îndoială, potrivit principiului „In dubio pro reo - orice dubiu profita persoanei

acuzate”;

- aplicarea acestui principiu presupunea că instanța nu poate adopta o sentință de

condamnare în privința lui Vasile Dragulea întrucât prin interpretarea semnelor

componenței de infracțiune incriminate la circumstanțele cauzei, în conformitate cu

articolul 389 alin. (l)-(2) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă

numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de

judecată. (2) Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri;

- prin sentința atacată, instanța de fond a admis parțial solicitarea acuzării cu

privire la încasarea în mod solidar din contul inculpaților, în beneficiul statului, a

cheltuielilor judiciare în sumă de 36990,00 lei. Astfel, instanța de judecată consideră că

solicitarea acuzatorului de stat privitor la încasarea în mod solidar, de la inculpați, a

cheltuielilor pentru efectuarea expertizei criminalistice - 8190 lei și cheltuielile pentru

traducerea scrisă a materialelor comisiei rogatorie - 28800 lei este întemeiată și urmează

a fi admisă, dat fiind faptul că, procurorul, în ședința de judecată, a prezentat actele care

confirmă suportarea acestor cheltuieli;

- cu toate acestea, instanța dispunând încasarea cheltuielilor în mod solidar nu a ținut cont

de prevederea articolului 229 alin. (4) Cod procedură penală, care stabilește că „în cazul

condamnării câtorva persoane în aceeași cauză, cheltuielile judiciare se repartizează în

dependență de vinovăția, gradul de răspundere și situația materială a fiecăreia din ele”;

- prin urmare, partea apărării consideră neîntemeiată admiterea cererii de încasare

din contul lui Vasile Dragulea având în vedere faptul că vinovăția sa nu a fost

demonstrată, iar cheltuielile pentru efectuarea traducerii comisiei rogatorii, precum și de

efectuare a expertizei criminalistice nu au nici o relevanță pentru faptele care i-au fost

imputate lui Vasile Dragulea.

3.10 În motivarea cerințelor inculpatul Cojocari Ivan a invocat următoarele

aspecte:

- inculpatul are la întreținere și educare doi copii minori și anterior nu a fost

judecat. Solicită aplicarea unei pedepse sub formă de amendă sau muncă neremunerată

în folosul comunității, având în vedere că a recunoscut vina, sincer se căiește de cele

comise.

apelurile declarate de avocatul XXXXX Potlog în interesele inculpatului Stepan Chirov,

de avocatul Ion Modval în interesele inculpatului Cojocari Ivan, de avocații Veaceslav

Țurcan, Georgeta Anușca în interesele inculpatului Dragulea Vasile, de avocatul

Vladimir Curmeli în interesele inculpatului Zabolotnîi Valerian, de avocatul Ceban

37

XXXXX în interesul inculpatului Șevcenco Dmitrii, de avocatul Vitalie Russu în interesele

inculpatului Igor Melnic, de inculpații Melnic Igor, Cojocari Ivan și Zabolotnîi Valerian

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02.04.2018, se resping ca

fiind nefondate, iar apelul declarat de procurorii în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru și Tatiana Vidrașco împotriva

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02.04.2018, au fost admise, casată

sentința parțial, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod Procedură Penală a fost

pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Zabolotnîi Valerian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub

formă de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis;

Zabolotnîi Valerian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.290 alin.(2), lit. b) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de

închisoare pe termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

În baza art.84 alin.(1) Cod Penal, prin cumulul total al pedepselor aplicate lui

Zabolotnîi Valerian i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen

de 23 (douăzeci și trei) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Șevcenco Dmitrii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă

de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis;

În baza art.84 alin.(1) Cod Penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate lui

Șevcenco Dmitrii i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de

13 (treisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Chirov Stepan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă

de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis;

Chirov Stepan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 290 alin.(2), lit. b), Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsă penală sub formă de

închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

În baza art.84 alin.(1) Cod Penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate lui

Chirov Stepan i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 13

(treisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Cojocari Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă

de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis;

Cojocari Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

362/1 alin.(3), lit. a) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare pe

termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

38

semiînchis;

În baza art.84 alin.(1) Cod Penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate lui

Cojocari Ivan i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 12

(doisprezece) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul turismului

pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Dragulea Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă

de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis;

Dragulea Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 362/1 alin.(3), lit. a) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare

pe termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

În baza art.84 alin.(1) Cod Penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate lui

Dragulea Vasile i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de

11 (unsprezece) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă

de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis;

Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.362 alin.(1) Cod Penal i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare pe termen

de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

362/1 alin.(3), lit. a) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare pe

termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

În baza art.84 alin.(1) Cod Penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate lui

Melnic Igor i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 14

(patrusprezece) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul

turismului pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02.04.2018, a fost

menținută.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că:

Apărătorii inculpaților au opiniat că s-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că

atât instanța de fond, cât și instanța de apel a solicitat desemnarea avocaților din oficiu

pentru a apăra interesele inculpaților, fără consimțământul acestora.

Instanța de apel notificând prevederile art. 70 alin. (4) Cod procedură penală a

relevat că, temeiurile indicate în această normă sunt alternative, și nu cumulative.

La cauza dedusă judecății, instanța de apel a atestat că la data de XXXXX, XXXXX,

prima instanță a solicitat Consiliului Național de Asistență Juridică Garantată de Stat

desemnarea avocaților din oficiu pentru a apăra interesele inculpaților, reieșind din

faptul că, la ședințele de judecată preconizate anterior, apărătorii aleși, nu s-au prezentat,

39

după ce ședința în cauză deja a fost amânată, ceea ce poate fi echivalată cu neprezentarea

acestora. Această împrejurare a servit în calitate de motiv pentru amânarea ședinței de

judecată. Aceeași situație s-a întâmplat și în ședințele instanței de apel 01 noiembrie 2018,

09 noiembrie 2018, 15 noiembrie 2018, 22 noiembrie 2018, 18 decembrie 2018.

Astfel, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel din primele ședințe de

judecată, instanța de apel a relevat că la ședința de judecată din 01 noiembrie 2018 nu s-

au prezentat apărătorii aleși Vladimir Curmeli, Ceban XXXXX, Modval Ivan, Rusu

Vitalie, deși ultimii au fost citați legal despre data, ora și locul ședinței de judecată.

Ulterior, la ședința de judecată din 09 noiembrie 2018 nu s-a prezentat apărătorul

ales al inculpatului Melnic Igor – avocatul Russu Vitalie.

La ședința de judecată din 15 noiembrie 2018 nu s-a prezentat apărătorul ales al

inculpatului Zabolotnîi Valerian – avocatul Vladimir Curmeli.

La ședința de judecată din 22 noiembrie 2018 nu s-a prezentat apărătorul ales al

inculpatului Melnic Igor – avocatul Russu Vitalie.

La ședința de judecată din 18 decembrie 2018 nu s-a prezentat apărătorul ales al

inculpatului Zabolotnîi Valerian – avocatul Vladimir Curmeli.

Instanța de apel în aceste condiții a conchis că anume comportamentul apărătorilor

aleși a constituit motiv pentru instanță de a solicita desemnarea avocaților din oficiu, fapt

ce n-a constituit un impediment pentru apărătorii aleși să participe în continuare la

examinarea cauzei, care și-au realizat acest drept participând în continuare la examinarea

cauzei.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut totodată că, solicitarea a fost adresată

Oficiului Național de Asistență Juridică Garantată de Stat pentru desemnarea avocaților

din oficiu pentru inculpații Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Cojocari Ivan,

Dragulea Vasile, Melnic Igor, Chirov Stepan, în scopul apărării intereselor inculpaților,

acțiuni ce derivă din imperativul bunei desfășurări a procesului de judecată și pentru a

nu leza dreptul la apărare, atunci când interesele justiției o cer.

Anume comportamentul apărătorilor aleși a constituit motiv pentru a solicita

desemnarea unui avocat din oficiu. Oricum, instanța de apel denotă că, aceasta a fost o

soluție conjuncturală și nu a însemnat că apărătorii aleși nu au putut participa în

continuare la examinarea cauzei. Aceștia au participat în cadrul ședințelor de judecată și

nu au fost în vreun fel limitați în exercitarea drepturilor procesuale acordate.

Instanța de apel a reținut că, solicitarea adresată Oficiului Național de Asistență

Garantat de Stat de a desemna un avocat din oficiu pentru a apăra interesele inculpatului

derivă din imperativul bunei desfășurări a procesului de judecată și pentru a nu leza

dreptul la apărare, atunci când interesele justiției o cer.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate argumentele apărătorilor

inculpaților, precum că la examinarea cauzei a fost încălcat dreptul inculpaților la apărare

prin faptul, că a fost desemnat fără consimțământul inculpaților, avocați din oficiu pentru

a le apăra interesele.

Cu referire la apelurile declarate de procurorii în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru și Tatiana Vidrașco, instanța apel a

reținut că, a fost pronunțată o sentință de achitare în privința inculpaților Cojocari Ivan,

Dragulea Vasile și Melnic Igor învinuiți în baza rechizitoriului de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal al RM și în

privința inculpatului Chirov Stepan învinuit în baza rechizitoriului de comiterea

40

infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal.

Însă, în partea descriptivă a sentinței, prima instanță a constatat ca fiind

constatat faptul că „Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan și o

persoană în privința căreia a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul cercetării

judecătorești, în scopul activității criminale comune, au atras în calitate de

coparticipanți pe cetățeni ai R. Moldova – Melnic Igor, Dragulea Vasile, Cojocari

Ivan”.

La fel, instanța de apel a constatat și faptul că prima instanță a constatat faptul că

inculpatul Chirov Stepan în calitate de membru al grupului criminal, a procurat

împreună cu Șevcenco Dmitrii 4 aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2

pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, 78 de cartușe pentru aceste arme, pe care le-au

păstrat în subsolul blocului locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, însă potrivit

părții dispozitive a sentinței, instanța de fond a pronunțat o sentință de achitare a

inculpatului Chirov Stepan învinuit în baza art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal al RM.

Astfel, instanța de apel în temeiul art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, a ajuns

la concluzia de a casa parțial sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu, deoarece

prima instanță a stabilit ca fiind constatată fapta infracțională, însă ulterior a achitat

inculpații Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor învinuiți în baza art. 26, 46,

145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal și pe inculpatul Chirov Stepan învinuit în baza art.

290 alin. (2), lit. b) Cod Penal al RM, ceea ce contravine prevederile art. 389 alin. (1) și

art. 394 alin. (1), pct. 1) Cod procedură penală, respectiv, art. 390 alin. (1) și art. 394 alin.

(3), pct. 1) Cod procedură penală, ceea ce constituie erori de drept și care sunt susceptibile

de a fi corectate în procedura de judecare a apelului.

Instanța de aspel, judecând apelurile declarate de procurori a constatat că:

inculpatul Chirov Stepan XXXXX în scopul realizării intenției criminale, în calitate de

membru al grupului criminal organizat și alături de alți membrii printre care Zabolotnîi

Valerian XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură

aparte în cadrul cercetării judecătorești, Șevcenco Dmitrii XXXXX precum și alte

persoane, la moment neidentificate de organul de urmărire penală, au procurat 4

aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu

amortizor, 78 de cartușe pentru aceste arme, pe care le-au păstrat în subsolul blocului

locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX.

Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din XXXXX

„obiectele ridicate în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului locativ situat în

mun. Chișinău, str. XXXXX, sunt patru grenade antitanc, reactive de model „РПГ 26-

Аглень”, confecționate industrial, care sunt arme de foc de unică folosință destinate

pentru nimicirea tancurilor, altor mijloace mecanizate și blindate, neutralizarea

personalului. În interiorul dispozitivelor de lansare este câte o lovitură cumulativă, care

fac parte din categoria munițiilor. Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după

destinație”.

Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din XXXXX

„două pistoale prezentate la examinare, cu numere înlăturate mecanic se referă la

categoria armelor de foc letale și sunt pistoale cu țeavă ghintuită, de calibrul - 7,65x17mm,

cu lovitură centrală, de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea amortizorului de

sunet, confecționate industrial. 78 de cartușe se referă la categoria munițiilor letale și sunt

cartușe de calibrul 7,65x17mm (7,65 Browning) cu lovitură centrală, confecționate

41

industrial, destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de model „CZ-83”, „CZ-

70”, „Walther PPK”, etc.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chirov Stepan XXXXX a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal – procurarea, păstrarea ilegală

a armelor și munițiilor, săvârșită de mai multe persoane.

Inculpatul Cojocari Ivan XXXXX în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană,

în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi

penale, împreună cu alte persoane, la moment neidentificate, au înființat un grup

criminal și au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul cet. Plahotniuc Vladimir.

În scopul activității criminale comune, ei au atras în acest grup criminal

coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană,

în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării

judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Șevcenco Dmitri XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX,

Melnic Igor XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, precum și alte persoane.

Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor

grupului criminal Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan și, care la rândul lor l-au atras la

săvârșirea infracțiunii pe Parhomenco Iurii XXXXX și cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, de a organiza și planifica omorul lui Vladimir Plahotniuc.

Astfel, numiții, împărțind rolurile, în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal

îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Vladimir Plahotniuc.

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, - fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în

privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și ai omorului, se deplasau în

localitatea Lesnoie, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al R. Moldova, unde

erau așteptați de membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința

căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,

Melnic Igor XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a

frontierei de stat a R. Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau

cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Vladimir

Plahotniuc, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan, Șevcenco

Dmitri Nicolae, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură

aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația lui Caramalac Grigore, au procurat

automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model

„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme,

4 stații radio.

În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan,

42

Șevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul și

traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, precum și căile de

acces la oficiul situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din

cauze independente de voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele

de drept, infracțiunea nu și-a produs efectul.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cojocari Ivan XXXXX a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal al RM – pregătirea

omorului unei persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu premeditare,

la comandă.

Tot el, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, în componența grupului

criminal, la indicația lui Zabolotnîi Valerian și a persoanei, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, împreună cu

Melnic Igor XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de foloase,

a organizat de mai multe ori intrarea și șederea ilegală pe teritoriul R. Moldova a

cetățenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak

Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel.

Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menționată,

cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan

XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, se deplasau în localitatea Lesnoie,

Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați de

membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic Igor

XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova și î-i

transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau cazarea în apartamentul nr. 44 situat în

blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

Astfel, Cojocari Ivan XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis

organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct, a unui folos

financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei care nu este nici

cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane și de către

un grup criminal organizat, infracțiune prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.

Inculpatul Dragulea Vasile XXXXX în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o

persoană, în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul

urmăririi penale, împreună cu alte persoane, la moment neidentificate, au înființat un

grup criminal și au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul cet. Vladimir

Plahotniuc.

În scopul activității criminale comune, ei au atras în acest grup criminal

coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană,

în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării

judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Șevcenco Dmitri XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX,

Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX și cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, precum și alte persoane.

Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor

grupului criminal Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan și, care la rândul lor l-au atras la

43

săvârșirea infracțiunii pe Parhomenco Iurii XXXXX și cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, de a organiza și planifica omorul lui Vladimir Plahotniuc.

Astfel, numiții, împărțind rolurile, în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal

îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Vladimir Plahotniuc.

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, - fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în

privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și ai omorului, se deplasau în

localitatea Lesnoie, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al R. Moldova, unde

erau așteptați de membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința

căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,

Melnic Igor XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a

frontierei de stat a R. Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau

cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Vladimir

Plahotniuc, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan, Șevcenco

Dmitri Nicolae, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură

aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația lui Caramalac Grigore, au procurat

automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model

„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme,

4 stații radio.

În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan,

Șevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul și

traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, precum și căile de

acces la oficiul situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din

cauze independente de voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele

de drept, infracțiunea nu și-a produs efectul.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Dragulea Vasile XXXXX a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal al RM –

pregătirea omorului unei persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu

premeditare, la comandă.

Tot el, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, în componența grupului

criminal, la indicația lui Zabolotnîi Valerian și a persoanei, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, împreună cu

Melnic Igor XXXXX și Cojocari Ivan XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de foloase, a

organizat de mai multe ori intrarea și șederea ilegală pe teritoriul R. Moldova a cetățenilor

Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX,

Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel.

44

Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menționată,

cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan

XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, se deplasau în localitatea Lesnoie,

Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați de

membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic Igor

XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova și î-i

transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau cazarea în apartamentul nr. 44 situat în

blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

Astfel, Dragulea Vasile XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis

organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct, a unui folos

financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei care nu este nici

cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane și de către

un grup criminal organizat, infracțiune prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.

Inculpatul Melnic Igor XXXXX în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană,

în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi

penale, împreună cu alte persoane, la moment neidentificate, au înființat un grup

criminal și au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul cet. Plahotniuc Vladimir.

În scopul activității criminale comune, ei au atras în acest grup criminal

coparticipanți - cetățeni ai R. Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană, în

privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării

judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Șevcenco Dmitri XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX,

Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX și cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, precum și alte persoane.

Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost

disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor

grupului criminal Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan și, care la rândul lor l-au atras la

săvârșirea infracțiunii pe Parhomenco Iurii XXXXX și cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr

XXXXX, de a organiza și planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.

Astfel, numiții, împărțind rolurile, în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a

unor acte și acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind

acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile

și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal

îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir.

Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte

persoane, - fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în

privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,

Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis și ai omorului, se deplasau în

localitatea Lesnoie, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al R. Moldova, unde

erau așteptați de membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința

căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,

Melnic Igor XXXXX și Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a

frontierei de stat a R. Moldova și î-i transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau

45

cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Vladimir

Plahotniuc, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan, Șevcenco

Dmitri Nicolae, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură

aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația lui Caramalac Grigore, au procurat

automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model

„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme,

4 stații radio.

În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan,

Șevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o

procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Adamovici Alexandr XXXXX,

Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul și

traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, precum și căile de

acces la oficiul situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din

cauze independente de voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele

de drept, infracțiunea nu și-a produs efectul.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Melnic Igor XXXXX a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal– pregătirea omorului

unei persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu premeditare, la comandă.

Tot el, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, în componența grupului

criminal, la indicația lui Zabolotnîi Valerian și a persoanei, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, împreună cu

Dragulea Vasile XXXXX și Cojocari Ivan XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de

foloase, a organizat de mai multe ori intrarea și șederea ilegală pe teritoriul R. Moldova

a cetățenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak

Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel.

Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menționată,

cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan

XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, se deplasau în localitatea Lesnoie,

Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați de

membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost

disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic Igor

XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova și î-i

transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau cazarea în apartamentul nr. 44 situat în

blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

Astfel, Melnic Igor XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis organizarea

migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct, a unui folos financiar, a

intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei care nu este nici cetățean, nici

rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane și de către un grup

criminal organizat, infracțiune prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată

și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în

sarcina încadrarea juridică corespunzătoare, și anume ale inculpatului Zabolotnîi

Valerian XXXXX în baza art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), art. 3621 alin. (3), lit. a),

46

290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și ale inculpatului Șevcenco Dmitrii XXXXX în baza art. art.

26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal), inculpatului Chirov

Stepan XXXXX în baza art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, individualizate

prin:

- art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal - pregătirea omorului unei

persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu premeditare, la comandă;

- art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal – organizarea migrației ilegale, adică

organizarea, în scopul obținerii direct, a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale

pe teritoriul statului a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat,

săvârșită asupra mai multor persoane și de către un grup criminal organizat;

- art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal - procurarea, păstrarea ilegală a armelor și

munițiilor, săvârșită de mai multe persoane;

Totodată, instanța de apel a constatat că prima instanță, cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată

și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în

sarcina inculpatului Melnic Igor XXXXX încadrarea juridică corespunzătoare, și anume

art. 362 alin. (1) Cod Penal– trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova prin eludarea

și sustragerea de la controlul efectuat la trecerea acesteia.

Potrivit actului de învinuire inculpaților Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile

XXXXX și Melnic Igor XXXXX li s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26,

46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal - pregătirea omorului unei persoane, săvârșite de

către un grup criminal organizat, cu premeditare, la comandă.

Prima instanță reieșind din probele acumulate a concluzionat despre necesitatea

achitării inculpaților Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor

XXXXX învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a),

p) Cod Penal, pe motiv că, fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Instanța de apel analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de

apel, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpaților

Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX cuprind elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal -

pregătirea omorului unei persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu

premeditare, la comandă.

Cu referire la acțiunile infracționale ale inculpaților Cojocari Ivan XXXXX,

Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX, prima instanță a dispus recalificarea

acțiunilor din prevederile art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal în baza art. 3621 alin. (2), lit.

lit. b), c) Cod Penal – organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii

direct, a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei

care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, acțiuni săvârșită asupra mai multor

persoane, de către mai multe persoane.

Instanța de apel analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel,

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor a considerat că prima instanță eronat a recalificat acțiunile

47

infracționale ale inculpaților în baza art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal, deoarece

prin probele administrate la materialele cauzei penale și apreciate în conformitate cu

prevederile art. 101 alin. (1) Cod Penal, instanța de apel a concluzionat că acțiunile

infracționale ale inculpaților Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic

Igor XXXXX cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.

(3), lit. a) Cod Penal– organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul

obținerii direct, a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului

a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai

multor persoane și de către un grup criminal organizat.

Potrivit actului de învinuire inculpatului Chirov Stepan XXXXX i s-a incriminat

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal - procurarea,

păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, săvârșită de mai multe persoane.

Prima instanță reieșind din probele acumulate a concluzionat despre necesitatea

achitării inculpatului Chirov Stepan XXXXX învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal, pe motiv că, fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

Instanța de apel, analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel,

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpatului Chirov

Stepan XXXXX cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.

(2), lit. b) Cod Penal - procurarea, păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, săvârșită de

mai multe persoane.

Cu referire la învinuirea adusă inculpaților Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii,

Chirov Stepan, Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, instanța de apel a menționat

că, potrivit sentinței, prima instanță a stabilit ca fiind demonstrată vina inculpaților

Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, iar cu referire la învinuirea inculpaților

Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile, prima instanță a considerat că acuzatorul

de stat nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și suficiente prin care s-ar

dovedi existența faptelor incriminate inculpaților.

Instanța de apel apreciind în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură

penală, probele administrate la materialele cauzei de către acuzatorul de stat din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor și toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a atestat că prima instanță eronat a

stabilit că vina inculpaților Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal nu a fost dovedită,

întrucât vina acestora a fost demonstrată prin probele care au fost administrate la cauza

penală.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că în conformitate cu art. 26 Cod Penal,

(1) Se consideră pregătire de infracțiune înțelegerea prealabilă de a săvârși o infracțiune,

procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea

intenționată, pe altă cale, de condiții pentru săvârșirea ei dacă, din cauze independente

de voința făptuitorului, infracțiunea nu și-a produs efectul.

În senul art. 26 și art. 145 Cod Penal pregătirea de omor se poate exprima în

48

procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de săvârșire a

omorului, în luarea de cunoștință cu locul în care se preconizează comiterea omului, în

crearea condițiilor pentru ascunderea urmelor omorului, în studierea eventualelor

obstacole care ar putea îngreuna în săvârșirea omorului și în elaborarea metodelor pentru

evitarea acestor obstacole, în găsirea participanților la omor, etc.

Sub aspectul aprecierii probelor care incontestabil dovedesc vinovăția inculpaților

Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan, Melnic Igor și

Dragulea Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a),

p) Cod Penal, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile

martorului Korkișko Pavel.

Instanța de apel a punctat că declarațiile martorului Korkișko Pavel coroborează

pe deplin cu declarațiile martorului Mișciuk Iaroslav, declarațiile căruia au fost date citirii

în ședința de judecată în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (1), pct.2) din Codul de

procedură penală.

Instanța de apel a apreciat ca pertinente și concludente declarațiile martorului

Parhomenco Iurii. În ceea ce privește declarațiile martorului Parhomenco Iurii precum că

Cojocari Ion și Melnic Igor au avut rolul de a transporta unele persoane din Ucraina și

Republica Moldova și atât, ei nu cunoșteau scopul aflării acestor persoane în Moldova,

instanța de apel nu a reținut aprecierea primei instanțe, precum că prin aceste declarații

se dovedește că acțiunile inculpaților Cojocari Ivan, Melnic Igor, Dragulea Vasile nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit.

lit. a), p) Cod Penal.

La fel, instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiată poziția primei instanțe

referitor la faptul că prin declarațiile martorului Korkișko Pavel, care a indicat că îi

cunoaște doar pe Dmitrii Șevcenco și Igor Melnic, ultimul l-a ajutat să treacă frontiera

între Ucraina și Republica Moldova, persoanele care l-au ajutat să treacă ilegal, pe

teritoriul Republicii Moldova nu cunoșteau scopul aflării lui aici, el nediscutând cu ei

despre activitatea și planurile lor se dovedește că acțiunile inculpaților Cojocari Ivan,

Melnic Igor, Dragulea Vasile nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal. Prima nstanța de fond urma

să aprecieze declarațiile martorilor Parhomenco Iurii, Korkișko Pavel în ansamblu cu

celelalte probe administrate de către acuzatorul de stat, apreciindu-le din punct de vedere

al coroborării lor, raportat la specificul faptei infracționale incriminate inculpaților.

În acest sens, instanța de apel a notat că inculpaților Zabolotnîi Valerian, Șevcenco

Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile le-a fost incriminată

și a fost constatată în cadrul cercetării judecătorești, săvârșirea infracțiunii – pregătirea la

omorul intenționat, săvârșit de către un grup criminal organizat, cu premeditare și la

comandă.

După cum a fost indicat, pregătirea de omor se poate exprima în procurarea,

fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de săvârșire a omorului, în luarea

de cunoștință cu locul în care se preconizează comiterea omului, în crearea condițiilor

pentru ascunderea urmelor omorului, în studierea eventualelor obstacole care ar putea

îngreuna în săvârșirea omorului și în elaborarea metodelor pentru evitarea acestor

obstacole, în găsirea participanților la omor, etc. Grupul criminal organizat presupune

reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau

mai multe infracțiuni.

49

Instanța de apel a mai notat că infracțiunea pregătirea la omorul intenționat a fost

comisă de inculpații Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan,

Melnic Igor și Dragulea Vasile, sub forma grupului criminal organizat, în care fiecărui

participant i s-a revenit un rol aparte.

Circumstanțele ce țin de faptul că martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești,

au indicat potrivit concepției lor subiective despre aceea că inculpații Cojocari Ivan,

Melnic Igor și Dragulea Vasile nu ar fi cunoscut despre scopul acestora, activitatea și

planurilor pe teritoriul Republicii Moldova nu echivalează cu lipsa în acțiunile acestuia

a laturii obiective și subiective a infracțiunii, or, instanța de apel a stabilit relații și

conexiuni dintre toți inculpații, membri ai grupului criminal organizat, care au acționat

în vederea realizării scopului pentru care a și fost creat acest grup, și anume omorul cet.

V. Plahotniuc.

Instanța de apel a relevat că inculpatul Zabolotnîi Valerian în interiorul grupului

criminal avea rolul de organizator. Astfel, la indicația acestuia, Șevcenco Dmitrii a păstrat

și a pus la dispoziție eventualilor executori - armele și obiectele care urmau a fi utilizate

la săvârșirea omorului, confirmare servind datele de fapt dobândite prin activitatea

operativă de investigații urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice

speciale.

Inculpatul Chirov Stepan în interiorul grupului criminal organizat a avut rol de

complice la săvârșirea infracțiunii, fiind vechi prieten cu Grigore Caramalac (cunoscut în

lumea interlopă ca „Bulgaru”) i l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de organizator

al asasinatului lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat și în punerea la dispoziția

eventualilor executori a armelor și a obiectelor care urmau a fi utilizate la comiterea

omorului, fapt demonstrat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii, urmărirea vizuală,

documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale precum și studierea informației

privind descifrările convorbirilor telefonice.

Inculpatul Șevcenco Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea

infracțiunii prin camuflarea și punerea la dispoziție executorilor omorului a

apartamentului închiriat, a armamentului și a automobilului, confirmare servind: -

declarațiile lui Parhomenco Iurii, care a explicat că la indicația lui Zabolotnîi Valerian s-

a întâlnit personal, cât și presupușii executori - cu Șevcenco D., - declarațiile martorilor

Korkișko Pavel și Mișciuk Iaroslav ce confirmă implicarea lui Șevcenco D. la comiterea

pregătirii omorului lui Plahotniuc Vladimir, indicând că armamentul depozitat în

subsolul blocului alăturat celui în care locuiau, din str. Sarmizegetusa a fost demonstrat

de către Șevcenco Dmitrii.

Iar, inculpații Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor în interiorul grupului

criminal organizat au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste frontiera R. Moldova cu

Ucraina a executorilor omorului, fapt confirmat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii,

Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel, cât și rezultatele activități speciale de investigații

(urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, precum și

rezultatele obținute în rezultatul descifrării convorbirilor telefonice).

Astfel, instanța de apel a apreciat că în cazul de față inculpații Cojocari Ivan,

Dragulea Vasile și Melnic Igor, organizând trecerea ilegală a persoanelor peste frontiera

de stat în afara punctelor de trecere a frontierei de stat, aceștia au realizat în legătură cu

pregătirea atentatului de omor al lui V. Plahotniuc, deci acțiunile acestora cad sub

incidența normei penale în conformitate cu art. 26, 46, 145 alin. (2) Cod Penal.

50

Tot în acest sens, instanța de apel a relevat pertinența și concludența declarațiilor

specialistului Zaharco Eugeniu, care a întocmit raportul analitic al descifrărilor

convorbirilor telefonice ale inculpaților de la compania SA „Orange”, SA „Moldcell” și

SA „Moldtelecom”, conform cărora s-a stabilit schițele și schemele cu privire la

descifrările convorbirilor telefonice de pe aparatele de telefonie mobilă care au fost

ridicate în cadrul percheziției.

Din declarațiile specialistului Zaharco Eugeniu rezultă că între utilizatorii

Parhomenco I. și Melnic Igor au fost efectuate 29 de conexiuni telefonice, Zabolotnîi V. a

efectuat 99 de conexiuni telefonice – apeluri și sms cu Sevcenco D., între Parhomenco I.

și Chirov Stepan au fost fixate 392 de conexiuni conform comunicațiilor, utilizatorul

Cojocari Ivan a fixat conexiuni telefonice cu utilizatorul

Parhomenco I., Tomașevschi Sergiu și Afteni Grigore.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a dat nici o apreciere probei date

prezentate de acuzatorul de stat, or, potrivit art. 101 alin. (1) Cod procedură penală, (1)

Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Din conținutul raportului analitic al descifrărilor convorbirilor telefonice a

inculpaților de la companiile SA „Orange”, SA „Moldcell” și SA „Moldtelecom”, rezultă

că fiind prelucrată informația parvenită de la operatorii de telefonie mobilă, s-a constatat

că 164 Cartele SIM, au efectuat 441166 conexiuni telefonice, în perioadele interpelate.

A fost întocmită schema, care conține elementele de telefonie mobilă ridicate în

cadrul perchezițiilor la data de 07.04.XXXXX (imaginea 1), a fost întocmită schema, care

conține nr. de conexiuni (apeluri/sms) dintre figuranții de bază (imaginea 2, imaginea 3),

a fost întocmită schema, care conține modul de utilizare a cartelelor SIM și a IMEI-urilor,

de asemenea se observă că toți figuranții utilizează aparate de telefonie mobilă cu IMEI-

uri modificate (imaginea 4). În rezultatul analizei legăturilor entităților (persoane, unități

de transport, evenimente, obiecte, etc.) care figurează pe cauza penală, a fost întocmită

schema relațională cu privire la activitatea grupului de persoane (imaginea 6).

Prin aceste mijloace în coroborare cu declarațiile specialistului Zaharco Eugeniu se

atestă ca fiind stabilite legăturile criminale dintre inculpați. Este de evidențiat că

Parhomenco Iurii, în interiorul grupului criminal avea rolul de intermediar între

organizator și executori, precum și rolul de a pune la dispoziție armele și obiectele care

urmau să fie folosite la comiterea omorului. Acest fapt fiind confirmat prin rezultatele

activității speciale de investigații (urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul

mijloacelor tehnice speciale, înregistrarea comunicărilor între investigatorii sub acoperire

și Parhomenco Iurii), precum și declarațiile martorilor Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel

(presupușii executori ai omorului), care au indicat că anume această persoană i-a întâlnit

la hotarul dintre Republica Moldova și Ucraina, le-a organizat cazarea în mun. Chișinău,

le-a arătat oficiul persoanei care urma să fie lichidată, le-a dat bani pentru cheltuieli

curente etc. Aceeași martori au indicat că unul din organizatorii și comanditarii omorului

lui Plahotniuc Vladimir este Adamovici Alexandr XXXXX.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apărării, care au invocat că

prima instanță corect nu le-a reținut drept probe, stabilind că soluția dată nu este în acord

cu jurisprudența CtEDO, a Curții Constituționale și practicii judiciare constante, întrucât

în conformitate cu prevederile art. art. 93, 95 Cod procedură penală, probele sânt

51

elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea

existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea

vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a

cauzei.

În acest context, instanța de apel a menționat și cauza Jorgic v. Germania, în care

CtEDO a reamintit la § 82 din hotărâre că, de obicei, jurisdicțiile naționale au sarcina de

a aprecia elementele de probă și pertinența celor pe care dorește să le producă acuzatul.

În special, art. 6 § 3 lit. d) CEDO – care enunță aspectele particulare ale dreptului la un

proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO – le lasă, în principiu, acestora grija de a

hotărî, în particular, cu privire la utilitatea de a administra probele. Totodată, Curții îi

revine să verifice dacă administrarea și aprecierea probelor nu au încălcat principiul

„egalității armelor” și astfel să fi atras neechitatea întregii proceduri (a se vedea, în

special, Vidal v. Belgia, 22 aprilie 1992, §33, seria A nr.235-B, și Heidegger v. Austria

(decizie), nr. 27077/95, 5 octombrie 1999).

Instanța de apel a atestat confirmarea calificatului „pregătire de infracțiune”,

întrucât inculpații au întreprins toate eforturile în vederea săvârșirii omorului

(înțelegerea prealabilă, formarea grupului infracțional, crearea condițiilor de traversare

ilegală a frontierei de stat, procurarea armamentului și munițiilor, care urma a fi utilizat

la lichidarea cet. Plahotniuc V., procurarea automobilului „BMW E36”, cu n/î XXXXX, cu

care executorii omorului urmau să părăsească țara, asigurarea executorilor omorului cu

condiții de trai, prin închirierea ap. 44, amplasat în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa nr.

1), însă, din cauze independente de voința acestora (a avut loc reținerea), aceste eforturi

nu și-au produs efectul.

La fel, instanța de apel a constatat în baza ansamblului de probe administrat la

materialele cauzei penale confirmarea calificatului „cu premeditare”, ce rezultă din

declarațiile martorilor Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel, Evtușenco

Pavel, Mîțak Bogdan, prin care se constată că luarea hotărârii de a săvârși omorul

(primăvara anului XXXXX) a precedat cu o anumită perioadă de timp săvârșirea faptei

(XXXXX), iar fiecare coparticipant a avut un rol definit în producerea rezultatului scontat,

astfel că organizatorii, complicii au întreprins toate măsurile necesare îndreptate spre

săvârșirea omorului. Pregătirea de infracțiune a avut loc prin acțiunile întreprinse de

inculpați, descrise la pct. 9.2.7. din decizie.

Cu referire la circumstanța agravantă „omorul la comandă”, instanța de apel a

constatat și prezența acesteia, în acest sens, evidențiindu-se persoana care comandă

omorul, îndeplinind, după caz, rolul de organizator sau de instigator al infracțiunii

prevăzute la art. 145 alin. (2), lit. p) Cod Penal (în cazul din speță – Grigore Caramalac),

confirmare servind declarațiile lui Parhomenco Iurii în coraport cu celelalte probe pe caz;

2) persoana care execută comanda de omor, îndeplinind rolul de autor al infracțiunii

prevăzute la art.145 alin. (2), lit. p) Cod Penal (la caz - Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel.

Instanța de apel a reținut totodată că în cadrul cercetării judecătorești, acuzatorul

de stat a demonstrat că Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan au acționat prin complicitate

cu G. Caramalac, cu care sunt prieteni, or, prin informația Poliției de Frontiera a RM

prezentată de acuzatorul de stat în instanța de apel, se atestă că Zabolotnîi Valerian și

Chirov Stepan în perioada XXXXX au fost la G. Caramalac în or. Moscova, ultimii nu au

negat acest lucru, explicând că au fost invitați la ziua de naștere a lui G. Caramalac.

Cu referire la semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 Cod Penal,

52

instanța de apel a relevat că obiectul material al infracțiunii de omor intenționat îl

reprezintă corpul persoanei, în speță a cet. Plahotniuc Vladimir.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 145 Codul Penal este prezența

raportului de cauzalitate dintre faptele vinovaților și consecință, totodată întrunind

întregul ansamblu de circumstanțe ale săvârșirii acestei infracțiuni și s-a realizat prin

faptul că, la indicația lui Zabolotnîi Valerian - Șevcenco Dmitrii a păstrat și a pus la

dispoziție eventualilor executori - armele și obiectele (ridicate în rezultatul percheziției

din spațiul de depozitare de care se folosea Șevcenco Dmitrii, din subsolul blocului

locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX) care urmau a fi utilizate la săvârșirea

omorului.

Inculpatul Chirov Stepan l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de

organizator al asasinatului, lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat și în punerea la

dispoziția eventualilor executori a armelor și a obiectelor care urmau a fi utilizate la

comiterea omorului.

Din declarațiile lui Parhomenco Iurii, rezultă că Chirov Stepan a fost cel care l-a

telefonat și i-a spus că Zabolotnîi Valerian vrea să se întâlnească și să discute ceva. La

întâlnirea organizată de Chirov Stepan, Zabolotnîi Valerian i-a propus lui Parhomenco

Iurii să planifice și să organizeze un omor. Astfel, Chirov Stepan fiind în relații amicale

cu Parhomenco Iurii (mergeau la baie împreună) și cunoscând că ultimul are legături în

Ucraina (inclusiv în lumea interlopă) l-a propus lui Zabolotnîi Valerian ca potențial

executor pentru a organiza omorul și de a identifica persoane potențiale care ar putea

săvârși această infracțiune. De asemenea, după reținerea lui Zabolotnîi Valerian, soția

acestuia l-a telefonat pe Chirov Stepan, iar acesta s-a deplasat în apropierea blocului în

subsolul căruia au fost depistate aruncătoarele de grenade, loc în care Chirov Stepan a

fost localizat și reținut.

În rezultatul analizei descifrărilor convorbirilor telefonice a fost stabilit că în

perioada comiterii infracțiunii, Chirov Stepan a avut peste 570 apeluri telefonice cu

Zabolotnîi Valerian, iar cu Parhomenco Iurii a avut 466 apeluri telefonice.

Totodată, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că inculpatul Șevcenco

Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin camuflarea și

punerea la dispoziția executorilor omorului a apartamentul închiriat, a armamentului și

a automobilului.

Iar, inculpații Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor în interiorul grupului

criminal organizat au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste frontiera R. Moldova cu

Ucraina a executorilor omorului.

Latura subiectivă a infracțiunii a fost realizată prin intenție directă.

Subiecți ai infracțiunii sunt Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan,

Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor, care sunt persoane responsabile, nu se află

la evidența medicului psihiatru și narcolog, la momentul săvârșirii infracțiunii aveau

vârsta pasibilă de răspundere penală.

Cu referire la învinuirea adusă inculpaților Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea

Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.

Potrivit actului de acuzație, inculpaților Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea

Vasile li s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod

Penal.

La acest capitol, cu referire la acțiunile infracționale ale inculpaților Cojocari Ivan

53

XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX, prima instanță a dispus

recalificarea acțiunilor din prevederile art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal în baza art. 3621

alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal – organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în

scopul obținerii direct, a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul

statului a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, acțiuni săvârșită

asupra mai multor persoane, de către mai multe persoane.

În acest sens, prima instanță a statuat că, acuzatorul de stat nu a prezentat în

ședința de judecată careva probe, ce ar confirma că infracțiunea dată a fost comisă de un

grup criminal organizat.

Instanța de apel, analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel,

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor a considerat că prima instanță eronat a recalificat acțiunile

infracționale ale inculpaților în baza art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal, întrucât prin

probele administrate la materialele cauzei penale și apreciate în conformitate cu

prevederile art. 101 alin. (1) Cod Penal, instanța de apel a atestat că acțiunile infracționale

ale inculpaților Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX

cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod

Penal – organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct, a

unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei care

nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane

și de către un grup criminal organizat.

În susținerea poziției sale, instanța de apel a notat că conform art. 46 Cod Penal,

grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în

prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.

Stabilitatea grupului este caracterizată de existența unor legături strânse

permanente între membrii grupului și formele individuale, specifice ale activității

acestuia.

Cea de a doua trăsătură specifică grupului criminal organizat – organizarea în

prealabil a participanților – denotă faptul că participanții nu doar s-au înțeles privitor la

săvârșirea în comun a infracțiunii, ceea ce este caracteristic grupului de persoane care

acționează cu înțelegere prealabilă, ci au atins și o anumită comunitate obiectivă și

subiectivă în scopul săvârșirii în comun a unei infracțiuni, însă de cele mai dese ori a

câtorva infracțiuni, care pot fi și neidentice.

Prin urmare, rezultă că nu orice grup de persoane care au comis în comun o

infracțiune poate fi considerat un grup criminal organizat, or, ultima noțiune este una

mult mai extinsă și complexă în coraport cu prima, atât din punct de vedere structural,

cât și din punct de vedere al pregătirii de comiterea unei sau mai multor infracțiuni.

Instanța de apel a menționat că fapta incriminatoare, așa precum este descrisă în

rechizitoriu evidențiază trăsăturile specifice unui grup criminal organizat, a reținut că

acuzarea de stat a administrat suficiente probe pertinente și concludente, în baza cărora

se confirmă existența legăturilor dintre inculpatul Zabolotnîi Valerian, Parhomenco Iurii

și Dragulea Vasile, Cojocari Ivan, Melnic Igor, care, intenționat, în scopul obținerii de

foloase, au organizat de mai multe ori intrarea și șederea ilegală pe teritoriul R. Moldova

a cetățenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak

Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel.

54

Sub aspectul aprecierii probelor care incontestabil dovedesc vinovăția inculpaților

Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente

declarațiile martorului Parhomenco Iurii, din conținutul cărora rezultă că Cojocari Ivan

este cunoscutul său de vreo trei ani și el, cu ajutorul lui Melnic Igor l-au ajutat să

transporte persoane, ilegal, din Ucraina în Republica Moldova. Împreună cu Cojocari

Ivan a transportat persoane din Ucraina în Republica Moldova, achitându-i câte 100

dolari de fiecare dată.

Instanța de apel a apreciat ca pertinente și concludente declarațiile martorului

Korchișko Pavel, prin declarațiile căruia se confirmă că inculpatul Melnic Igor l-a ajutat

să treacă frontiera între Ucraina și Republica Moldova, martorul descriind circumstanțele

trecerii sale peste frontieră.

La fel, instanța de apel a reținut în acest sens și declarațiile date de inculpații

Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor, care au relatat despre circumstanțele în care

au fost transportate persoanele din Ucraina peste hotarele Republicii Moldova, indicând

rolul fiecăruia la transportarea acestora.

Cu referire la elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.

(3), lit. a) Cod Penal, instanța de apel notează că obiectul juridic special al infracțiunii

date, în cazul din speță îl formează relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții

de legalitate a organizării intrării, șederii și a ieșirii de pe teritoriul statului a persoanei

care nu este nici cetățean, nici rezident al R. Moldova.

Latura obiectivă a infracțiunii s-a realizat prin organizarea ilegală a intrării, șederii

pe teritoriul Republicii Moldova și a ieșirii de pe teritoriul Ucrainei a cetățenilor Ucrainei:

Adamovici Alexandr XXXXX, Evtușenco Pavel XXXXX, Mîțak Bogdan XXXXX, Mișciuk

Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, acțiuni confirmate prin declarațiile lui Parhomenco

Iurii, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkișko Pavel, dar și a inculpaților.

Latura subiectivă a infracțiunii incriminate s-a realizat prin obținerea foloaselor

financiare de către inculpați, fapt confirmat prin declarațiile martorului Parhomenco

Iurii, precum și a inculpaților.

În ceea ce privește agravanta prevăzută de lit. a), alin. (3) art. 3621 Cod Penal

„săvârșite de un grup criminal organizat”, instanța de apel a constatat că aceasta și-a găsit

pe deplin confirmare în baza probelor administrate de acuzatorul de stat, în acest sens

relevându-se că inculpații Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile au acționat

conform planului infracțional stabilit din timp în interiorul grupului criminal, fiecărui

inculpat revenindu-le câte un rol, în vederea organizării de mai multe ori a intrării și

șederii ilegale pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Ucrainei – Adamovici

Alexandr, Evtușenco Pavel, Mîțak Bogdan, Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Chirov Stepan în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal.

Potrivit actului de învinuire inculpatului Chirov Stepan XXXXX i s-a incriminat

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal - procurarea,

păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, săvârșită de mai multe persoane.

Prima instanță reieșind din probele acumulate a concluzionat despre necesitatea

achitării inculpatului Chirov Stepan XXXXX învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal, pe motiv că, fapta nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

55

Instanța de apel analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel,

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor consideră că acțiunile infracționale ale inculpatului Chirov

Stepan XXXXX cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.

(2), lit. b) Cod Penal - procurarea, păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, săvârșită de

mai multe persoane.

În acest sens, instanța de apel a notat că obiectul juridic al infracțiunii prevăzute

de art. 290 Cod Penal îl constituie relațiile sociale cu privire la circulația legală a armelor

de foc sau a munițiilor.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea

de procurare și păstrare ilegală a armelor și munițiilor.

Procurarea reprezintă obținerea în posesie a armei de foc (cu excepția armei de

vânătoare cu țeavă lisă) sau a munițiilor, în urma unei tranzacții ilicite, oneroase sau

gratuite (cumpărare, primire în schimbul altor bunuri, primire cu titlu de împrumut,

acceptare ca dar, primire în contul unei datorii, primire ca recompensă pentru munca

efectuată, etc.).

Păstrarea presupune deținerea armei de foc (excepția armei de vânătoare cu țeavă

lisă) sau a munițiilor – în mod ascuns sau deschis – în sfera de stăpânire a făptuitorului

(asupra sa, în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe terenul din preajma

casei, în ascunzătoare, etc.), indiferent dacă posedarea se face pentru sine sau pentru altă

persoană, precum și indiferent dacă făptuitorul este posesor primar (deoarece a fabricat

arma de foc sau munițiile) ori a procurat de la altcineva respectivele entități.

Potrivit sentinței, prima instanță și-a întemeiat sentința de achitare în privința

inculpatului Chirov Stepan în baza art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal pe faptul că martorul

Parhomenco Iurii a indicat că Chirov Stepan doar i-a făcut cunoștință cu Zabolotnîi

Valerian, iar despre careva discuții privitor la armament acesta nu a comunicat.

Însă, instanța de apel a atestat că prima instanță eronat a apreciat probele

administrate la acest capitol de către acuzatorul de stat și care apreciate în conformitate

cu criteriile stabilite la art. 101 alin. (1) Cod procedură penală dovedesc că în acțiunile

inculpatului Chirov Stepan sunt cuprinse elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal.

Instanța de apel a notat că conform rapoartelor de expertiză criminalistică: nr.

XXXXX din XXXXX, nr. XXXXX din XXXXX și nr. XXXXX din XXXXX - obiectele ridicate

în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului locativ situat în mun. Chișinău,

str. N. Titulescu, 2:

- patru grenade antitanc, reactive de model РПГ 26-Аглень”, confecționate

industrial, care sunt arme de foc de unică folosință destinate pentru nimicirea tancurilor,

altor mijloace mecanizate și blindate, neutralizarea personalului fac parte din categoria

munițiilor. Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după destinație”;

- două pistoale, cu numere înlăturate mecanic se referă la categoria armelor de foc

letale și sunt pistoale cu țeava ghintuită, de calibrul – 7,65x17 mm, cu lovitură centrală,

de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea amortizatorului de sunet, confecționate

industrial. 78 de cartușe se referă la categoria munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul

7,65x17 mmm (7,65 Browing) cu lovitură centrală, confecționate industrial, destinate

pentru efectuarea de trageri din pistoale de model „CZ-83”, „CZ-70”, „Walther PPK”, etc.

56

Instanța de apel a reținut că semnul calificativ de procurare a armelor și a munițiilor se

înțelege obținerea acestora prin diferite metode (cumpărare, donare, schimb, sustragere

etc.) fără autorizația organelor competente, acțiuni, care în speță se confirmă prin

declarațiile martorilor Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel care au

indicat că prin intermediul lui Șevcenco Dmitrii, Zabolotnîi Valerian și, respectiv, Chirov

Stepan le-a pus la dispoziția executorilor omorului respectivele arme și muniții, astfel

fiind probat semnul calificativ - săvârșirea infracțiunii de mai multe persoane.

Păstrarea ilegală a armelor și a munițiilor se consideră depozitarea lor fără

autorizația corespunzătoare, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție din

XXXXX, prin care s-a constatat că în subsolul blocului locativ situat în mun. Chișinău, str.

XXXXX, de care se folosea Șevcenco Dmitrii au fost depistate și ridicate: 4 aruncătoare de

grenade, 2 pistoale cu amortizator, muniții, stații radio.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Chirov

Stepan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și a

inculpaților Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) și art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod Penal.

Instanța de apel conducându-se de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod Penal, la

stabilirea pedepsei inculpaților a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunilor

săvârșite, de persoana vinovaților, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, de

comportamentul inculpaților după comiterea infracțiunii, prin urmare, instanța de apel

conchide că o pedeapsă mai blândă nu-și va atinge scopul, astfel stabilindu-le fiecăruia

pedeapsa penală sub formă de închisoare cu executare.

Totodată, instanța de apel a stabilit pedeapsa pentru fiecare inculpat și infracțiune

separat ținând cont de rolul lor și acțiunile fiecăruia în parte, apoi pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate stabilește în baza art. 84 alin. (1)

Cod Penal, pedeapsa definitivă.

Instanța de apel a luat în considerație toate circumstanțele în care infracțiunile au

fost săvârșite: tipul intenției – cu intenție directă, motivul și scopul – din interes material,

modul, condițiile și circumstanțele de săvârșire a infracțiunii.

Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpaților Zabolotnîi

Valerian, Șevcenco Dmitrii și Chirov Stepan prin prisma argumentelor din apelurile

declarate de acuzatorii de stat, instanța de apel a reținut că, potrivit părții dispozitive a

sentinței că prima instanță a aplicat inculpatului Zabolotnîi Valerian pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis; pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal-

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Inculpatului Șevcenco Dmitrii pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26,

46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal - pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, iar inculpatului Chirov Stepan pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

57

închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Instanța de apel a reținut temeinicia argumentelor de apel invocate de către

acuzatorii de stat, or, la individualizarea pedepsei penale în privința inculpaților

Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii și Chirov Stepan pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, instanța de fond a aplicat

pedeapsa sub limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului, deci, a aplicat pedeapsa

în afara cadrului legal, iar din aceste considerente, sentința primei instanțe se desființează

și în această parte.

Cu referire la apelurile declarate de avocatul Vitalie Russu în interesele inculpatului

Melnic Igor, de avocatul XXXXX Potlog în interesul inculpatului Chirov Stepan, de avocatul Ion

Modval în interesul inculpatului Cojocari Ivan, de avocatul Vladimir Curmeli în interesul

inculpatului Zabolotnîi Valerian, de avocatul Ceban XXXXX în interesul inculpatului Șevcenco

Dmitrii, de avocații Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca în interesul inculpatului Dragulea

Vasile, de inculpatul Cojocari Ivan, de inculpatul Melnic Igor și de inculpatul Zabolotnîi Valerian

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018, instanța de apel a

relevat că avocații în interesul inculpaților solicită fie pronunțarea unei sentințe de

achitare, fie de aplicare a unei pedepse mai blânde.

Având în vedere că la judecarea apelurilor declarate de acuzatorii de stat, instanța

de apel a constatat că vina inculpaților Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitri, Cojocari

Ivan, Dragulea Vasile, Melnic Igor, Chirov Stepan în comiterea infracțiunilor incriminate

a fost constatată pe deplin prin probele administrate la materialele cauzei penale și care

au fost apreciate în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală, instanța de

apel nu se va mai expune repetat asupra analizei elementelor constitutive ale

infracțiunilor care au fost constatate în sarcina inculpaților.

Instanța de apel în conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod procedură penală, se va

pronunța asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel.

Cu referire la apelurile declarate de avocatul Vitalie Russu în interesele

inculpatului Melnic Igor și de inculpatul Melnic Igor împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina

inculpatului Melnic Igor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin.

(2), lit. lit. a), p), 362 alin. (1), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal se dovedește prin cumulul de

probe administrate și nominalizate la pct. 8.3. din decizie, și anume prin declarațiile

martorilor și a probelor scrise, cercetate din materialele dosarului, care coroborează între

ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor

incriminate lui.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelanților precum că inculpatul

Melnic Igor nu are nici o tangență cu pregătirea de omor în care este învinuit, or, din

probele administrate la dosar s-a constatat că inculpatul Melnic Igor a avut rolul

asigurării trecerii ilegale peste frontiera Republicii Moldova cu Ucraina a executorilor

omului, fapt confirmat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav, Korkișko

Pavel, declarațiile cărora coroborează cu rezultatele activității speciale de investigații -

urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, precum și

rezultatele obținute în rezultatul descifrării convorbirilor telefonice.

În acest sens, instanța de apel a notat că în cazul în care făptuitorul organizează

trecerea ilegală a persoanelor peste frontiera de stat în afara punctelor de trecere a

58

frontierei de stat, aceasta realizându-se în legătură cu pregătirea atentatului de omor al

lui V. Plahotniuc, deci acțiunile acestuia cad sub incidența normei penale în conformitate

cu art. 26, 46, 145 alin. (2) Cod Penal.

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele părții apărării referitor la

aprecierea dată declarațiilor martorului Parhomenco Iurii și anume că dânsul nu a asistat

de fiecare dată când persoanele de origine ucraineană traversau hotarele Republicii

Moldova, iar din aceste considerente, consideră partea apărării că afirmațiile că Melnic

Igor era implicat de fiecare dată nemijlocit la traversarea hotarele Republicii Moldova a

cet. Ucrainei, urmează a fi apreciate critic, sunt pur declarative, fără o justificare probantă,

dat fiind faptul că, ultimul nu a asistat personal la evenimentele declarate.

În cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că atât „infracțiunea de „pregătirea

omorului” și „organizarea migrației ilegale” au fost comise de către un grup criminal

organizat, în care fiecăruia participant i-a revenit un rol. Astfel, faptul că martorul

Parhomenco Iurii nu a asistat de fiecare dată când persoanele de origine ucraineană

traversau hotarele Republicii Moldova nu echivalează cu faptul că inculpatul Melnic Igor

nu a săvârșit infracțiunea de organizarea migrației ilegale, de către un grup criminal

organizat.

Astfel, instanța de apel a stabilit că în cadrul grupului criminal organizat inculpații

Melnic Igor, Cojocari Ivan, Dragulea Vasile au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste

frontiera Republicii Moldova cu Ucraina a executorului omorului, fapt confirmat prin

declarațiile lui Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav, Korkișko Pavel, declarațiile cărora

coroborează cu rezultatele activității speciale de investigații - urmărirea vizuală,

documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, precum și rezultatele obținute în

rezultatul descifrării convorbirilor telefonice.

Divergențele semnalizate de către avocatul Vitalie Russu și anume că declarațiile

condamnatului Parhomenco Iurii se contrazic vizibil cu declarațiile persoanei audiate în

condițiile speciale, astfel condamnatul Parhomenco Iurii în cadrul audierii în cadrul

ședinței de judecată a menționat asupra faptului că, persoanele de origine ucraineană

care veneau pe teritoriul Republicii Moldova treceau frontiera de fiecare dată pe la or.

Lesnoaia din Ucraina, iar martorul audiat în condiții speciale a menționat că persoanele

de origine Ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova pe la altă frontieră, instanța

de apel nu le va reține ca fiind definitorii și care ar răsturna în mod semnificativ acuzațiile

aduse inculpatului Melnic Igor, deoarece infracțiunea de „organizarea migrației ilegale,

de către un grup criminal organizat” a fost consumată, fapt care rezultă din probele

administrate la materialele cauzei.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel martorul Parhomenco Iurii a

confirmat că făptuitorii au venit din Ucraina, Kiev, de la frontiera Tarutina, nu își

amintește concret. Acolo deja Melnic Igor și Cojocari Ivan trebuiau să regleze situația cu

privire la traversarea frontierei. El noaptea i-a întâlnit în Moldova, r-nul. Căușeni și a

venit în Chișinău. Zabolotnîi V. i-a spus că cheile se află în casa unde este butic de

reparare a încălțăminte și xerox. O fată i-a transmis cheile din numele lui Zabolotnîi V.

A mai indicat că prima dată au venit și au stat două săptămâni și au așteptat semnalul, a

doua oară, la fel, au așteptat două săptămâni, a treia oară au venit înainte de anul nou și

nu s-a primit nimic, iar a patra oară au venit în luna aprilie. Armele deja le aveau, însă

nu cunoaște de unde. Când le-a zi să îi arate armele, ei i-au comunicat să îl sune pe

Zabolotnîi V. El la apartament nu a fost, apartamentul era în sect. Botanica, lângă

59

magazinul „Varna”. A mai comunicat că frontiera nu o treceau legal, deoarece nu aveau

documente, după care s-a adresat lui Cojocari Ivan și acesta pentru bani a perfectat

documentele. Aproximativ pentru documente îi dădeau 300 dolari, de persoană, acești

bani în dădea lui Cojoacri Ivan și el deja îi dădea lui Zabolotnîi V., Melnic Igor.. Zabolotnîi

V. i-a dat numărul de telefon și din banii care i-au fost dați au fost procurate fiecărei

persoane câte un telefon.

Instanța de apel nu a reținut argumentele avocatului V. Russu care a indicată că

declarațiile martorului Parhomenco Iurii urmează a fi apreciate critic, și anume că acesta

a comunicat că persoanele de origine ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova

spre Ucraina tot ilegal, or, reieșind din învinuirea adusă inculpaților pe acest capăt de

acuzație, acestora li s-a incriminat „…organizarea de mai multe ori a intrării și șederii

ilegale pe teritoriul RM a cetățenilor Ucrainei”.

Cu referire la argumentele părții apărării precum că condamnatul Parhomenco

Iurii în cadrul ședinței de judecată a menționat asupra faptului că din momentul preluării

a cet. Ucrainei de către Melnic Igor din or. Tarutino și până la hotarele frontierei de stat

din loc. Lesnoaia, ultimul nu a comunicat cu nici unul dintre ei, tot condamnatul

Parhomenco Iurii a menționat că Melnic Igor pe cet. Ucrainei, i-a văzut prima oară,

instanța de apel le apreciază ca fiind nefondate, deoarece în acest sens, instanța de apel a

reiterat faptul că declarațiile martorului Parhomenco Iurii precum că Melnic Igor nu

cunoșteau despre scopul persoanelor pe care le-au ajutat să treacă ilegal pe teritoriul

Republicii Moldova, s-au apreciat critic, deoarece acestea au fost combătute în totalitate

prin probele administrate de acuzatorul de stat, prin care s-a constatat că, inculpații în

cadrul grupului criminal, au organizat trecerea ilegală a persoanelor peste frontiera de

stat în afara punctelor de trecere a frontierei de stat, în vederea pregătirii atentatului de

omor al lui V. Plahotniuc.

La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Melnic Igor

referitor la faptul că dânsul a fost nevoit să traverseze ilegal frontiera cet. Ucrainei la

rugămintea lui Cojocari I., dat fiind faptul că ultimul avea o datorie nestinsă, or, în cadrul

cercetării judecătorești, prin probe pertinente și concludente s-a stabilit că inculpatul

Melnic Igor în componența grupului criminal, la indicația lui Zabolotnîi V. și

Parhomenco I., împreună cu Cojocari Ivan și Dragulea Vasile a organizat de mai multe

ori și a trecut ilegal cu numiții Adamovici Alexandr, Evtușenco Pavel, Mîțack Bogdan,

Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel peste frontiera de stat a R. Moldova din Ucraina prin

eludarea și sustragerea de la controlul efectuat la trecerea acesteia, fapte care au fost

confirmate prin declarațiile martorilor Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav, Korkișko

Pavel, declarațiile cărora coroborează cu rezultatele activității speciale de investigații -

urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, precum și

rezultatele obținute în rezultatul descifrării convorbirilor telefonice.

În cecea ce privește argumentele părții apărării precum că organul de urmărire

penală nu a administrat suficiente probe care nemijlocit pot fi tratate că ar persista un

grup criminal organizat, ceea ce denotă faptul că grupul organizat criminal nici nu a

existat, instanța de apel a constatat că infracțiunea de „organizarea migrației ilegale”, a

fost realizată de un grup criminal organizat, acest subiect a fost abordat la pct. 10.2-10.5.

din decizie.

Cu referire la apelul declarat de avocatul XXXXX Potlog în interesul inculpatului

Chirov Stepan împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie

60

2018, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina

inculpatului Chirov Stepan în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145

alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal se dovedește prin cumulul de probe

administrate și nominalizate la pct. 8.3. din decizie, și anume prin declarațiile martorilor

și a probelor scrise, cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele și

demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate lui.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantului referitor la faptul că

martorul Parhomenco Iurii a indicat că Chirov Stepan nu cunoștea și nu a putut să

cunoască despre discuțiile lui cu Valerian Zabolotnîi și cu persoanele din Ucraina despre

acțiunile de pregătire a omorului lui V. Plahotniuc, or, martorul Parhomenco Iurii a

indicat că anume Chirov Stepan a fost persoana care i-a făcut cunoștință cu Zabolotnîi

Valerian, persoana care a organizat întemeierea grupului criminal organizat, în vederea

executării omorului de afaceri Vladimir Plahotniuc.

De fapt martorul Parhomenco Iurii a indicat că cu Chirov Stepan nu a vorbit

despre infracțiunea dată și nu că Chirov Stepan nu cunoștea și nu a putut să cunoască

despre discuțiile lui cu Valerian Zabolotnîi și cu persoanele din Ucraina despre acțiunile

de pregătire a omorului lui V. Plahotniuc, fapte care însă nu-l dezvinovățesc pe inculpatul

Chirov Stepan.

În acest sens, instanța de apel a reținut că vina inculpatului Chirov Stepan în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit.

b) Cod Penal al RM a fost constatată prin declarațiile martorului Parhomenco Iurii, care

coroborează cu materialele privind efectuarea și rezultatele măsurii speciale de

investigații – interceptarea convorbirilor telefonice – efectuate de la numărul de telefon

de care se folosea Parhomenco Iuri, conform cărora au fost înregistrate discuții între

Parhomenco Iuri cu investigatorul sub acoperire privind pregătirea omorului, cu

premeditare, la comandă.

Din materialele privind dispunerea și rezultatele efectuării măsurii speciale de

investigații – ridicarea și descifrarea legăturilor telefonice între membrii grupului

criminal organizat s-a constatat că Chirov Stepan, care deținea nr. de telefon XXXXX, l-a

contactat de 52 de ori pe Zabolotnîi Valerian, care deținea nr. de telefon XXXXX.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel specialistul Zaharco

Eugeniu a clarificat următoarele aspecte - Parhomenco și Chirov, imaginea nr. 2, se

observă că Chirov conform ridicărilor convorbirilor telefonice pe perioada XXXXX-

XXXXX utiliza cartela sim XXXXX împreună cu Parhomenco la momentul convorbirilor

în număr de 392, utiliza cartela XXXXX - 392 de conexiuni conform comunicațiilor. Între

Zabolotnîi și Chirov, conform descifrărilor convorbirilor telefonice ridicate pe perioada

XXXXX-XXXXX Zabolotnîi Valerian în momentul convorbirilor cu Chirov utiliza nr.

XXXXX și XXXXX, ultimul utiliza cartela sim XXXXX au efectuat 233 de conexiuni

telefonice, adică apeluri și sms care au fost redate în aplicația analist notebook.

Astfel, argumentele avocatului V. Potlog precum că rezultatele efectuării măsurii

speciale de investigații - urmărirea vizuală, documentate cu ajutorul mijloacelor tehnice

speciale a lui Parhomenco Iurii din care se constată că Parhomenco Iurii niciodată nu a

comunicat în perioada vizată cu Chirov Stepan, la fel nici Zabolotnîi Valerian nu a

comunicat niciodată cu Chirov Stepan nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece se

combat prin probele notate supra.

Tot în acest context, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum

61

că și martorul Korkișko Pavel a indicat că nu-l cunoaște pe Chirov Stepan ca membru al

grupului criminal, or, această mențiune nu combate probatoriul administrat de

acuzatorul de stat și în baza căruia s-a constatat vinovăția inculpatului Chirov Stepan în

comiterea faptelor prejudiciabile incriminate.

Argumentele avocatului V. Potlog precum că martorii Celpan Vadim și Popovici

Iulian (martorii acuzării) la ședința de judecată au indicat faptul că nu-l cunosc pe Chirov

Stepan, nu l-au văzut niciodată și nu au auzit despre el de la persoane cărora a fost

transmis apartamentul în chirie pentru traiul temporar și de la persoana căreia a fost

vândut automobilului „BMW” cu care urma să se deplaseze membrii grupului criminal

la locul infracțiunii, instanța de apel le apreciază critic, or, după cum a fost reiterat,

infracțiunea de „pregătirea omorului” a fost comisă de un grup criminal organizat,

fiecărui membru revenindu-i un rol, anumite funcții, instanța de apel a delimitat faptul

că inculpatul Șevcenco Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii

prin camuflarea și punerea la dispoziție executorilor omorului a apartamentul închiriat

(fapt confirmat inclusiv și prin declarațiile martorului Celpan Vadim), a armamentului și

a automobilului (fapt confirmat și prin declarațiile martorului Popovici Iulian),

confirmare servind: - declarațiile lui Parhomenco Iurii, care a explicat că la indicația lui

Zabolotnîi Valerian s-a întâlnit personal, cât și presupușii executori - cu Șevcenco D., -

declarațiile martorilor Korkișko Pavel și Mișciuk Iaroslav confirmă implicarea lui

Șevcenco D. la comiterea pregătirii omorului lui Plahotniuc Vladimir, indicând că

armamentul depozitat în subsolul blocului alăturat celui în care locuiau, din str.

Sarmizegetusa a fost demonstrat de către Șevcenco Dmitrii.

Iar, inculpatul Chirov Stenan în interiorul grupului criminal organizat a avut rol

de complice la săvârșirea infracțiunii, fiind vechi prieten cu Grigore Caramalac (cunoscut

în lumea interlopă ca „Bulgaru”) i l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de

organizator al asasinatului, lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat și în punerea la

dispoziția eventualilor executori a armelor și a obiectelor care urmau a fi utilizate la

comiterea omorului, fapt demonstrat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii, urmărirea

vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale precum și studierea

informației privind descifrările convorbirilor telefonice.

Cu referire la argumentele avocatului V. Potlog precum că din procesul-verbal de

audierea martorilor Mîțac (f.d. 98-103, vol. VI) și Evtușenco (f.d. 109-115, vol. VI), ce nu

sunt indicate în rechizitoriu și care sunt agenții sub acoperire infiltrați în grupul criminal

de la începutul acțiunilor de pregătire a infracțiunii, prin care s-a documentat și s-a fixat

toate persoanele implicate și toate acțiunile întreprinse de aceste persoane în vederea

comiterii infracțiunilor imputate în opinia acuzării, prin care la fel se constată și faptul că

Chirov Stepan nu cunoștea despre grupul și acțiunile acestui grup în vederea pregătirii

infracțiunilor imputate, instanța de apel notează că în rechizitoriul cauzei penale se

expun informațiile despre fapta și persoanele în privința cărora s-a efectuat urmărirea

penală, inclusiv și analiza probelor care confirmă fapta, iar procesele-verbale de audiere

a martorilor Mîțac și Evtușenco au fost cercetate și în instanța de apel, acces la ele având

toate părțile în egală măsură.

Cu referire la argumentele avocatului V. Potlog precum că de către procuror a fost

anexat ca corp delict telefonul ce aparține lui Chirov Stepan cu nr. XXXXX și proba data

a demonstrat că în perioada vizată Chirov Stepan nu a avut convorbiri telefonice ori

legături prin rețeaua internet nici cu G. Caramalac, care după versiunea acuzării este

62

persoana care a comandat omorul lui V. Plahotniuc, nici cu martorii - agenții sub

acoperire Mîțac, Evtușenco, Korkișko, nici cu alți inculpați în afară de V. Zabolotnîi cu

care în mod natural are multe convorbiri, datorită faptului că ei sunt vecinii cu casele de

pe str. Dimineții, mun. Chișinău cu un gard comun despărțitor și aceste legături telefonice

vizau chestiunile de fiecare zi, instanța de apel notează că în cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit că inculpatul Chirov Stepan a avut 392 de conexiuni cu

Parhomenco Iurii și 233 de conexiuni telefonice, adică apeluri și sms cu Zabolotnîi

Valerian, care la fel sunt membrii grupului criminal organizat, care au avut ca obiectiv

omorul cet. V. Plahotniuc.

Cu referire la apelurile declarate de avocatul Ion Modval în interesul inculpatului

Cojocari Ivan și de inculpatul Cojocari Ivan împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 02 aprilie 2018, instanța de apel abordând argumentele de apel ale

avocatului Ion Modval și ale inculpatului Cojocari Ivan privind aplicarea unei pedepse

mai blânde, a considerat necesar de a indica faptul că, instanța de apel judecând apelurile

declarate de acuzatorii de stat a constatat vinovăția inculpatului Cojocari Ivan în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal.

Totodată, instanța de apel a recalificat acțiunile inculpatului Cojocari Ivan din

prevederile art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal în art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal,

așa cum s-a constat că infracțiunea a fost comisă de un grup criminal organizat.

Instanța de apel apreciind argumentele apelanților (că inculpatul și-a recunoscut

vina, a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, s-a căit sincer de cele

comise, are la întreținere doi copii minori, nu se află la evidența medicului narcolog sau

psihiatru, lipsa circumstanțelor agravante) a constatat că în speță față de inculpatul

Cojocari Ivan nu poate fi aplicată o pedeapsă mai blândă, de natura celeia solicitată prin

cererea de apel (amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei).

În acest sens, instanța de apel a indicat faptul că inculpatul Cojocari Ivan a comis

infracțiunea prevăzută de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal care se

califică „ca excepțional de gravă”, precum și infracțiunea prevăzută de art. art. 3621 alin.

(3), lit. a) Cod Penal, care se califică ca infracțiune „gravă”.

Instanța de apel conducându-se de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod Penal, la

stabilirea pedepsei inculpatului Cojocari Ivan a ținut cont de gradul prejudiciabil al

infracțiunilor săvârșite, de persoana acestuia, de lipsa circumstanțelor atenuante și

agravante, de comportamentul inculpatuilui după comiterea infracțiunii, prin urmare,

instanța de apel conchide că o pedeapsă mai blândă nu-și va atinge scopul, astfel

pedeapsa penală sub formă de închisoare cu executare este o pedeapsă echitabilă, legală

și individualizată în conformitate cu art. 7, 61, 75 Cod Penal.

Totodată, instanța de apel a stabilit pedeapsa pentru fiecare inculpat și infracțiune

separat ținând cont de rolul lor și acțiunile fiecăruia în parte, apoi pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate a stabilit în baza art. 84 alin. (1)

Cod Penal, pedeapsa definitivă.

Instanța de apel a relevat și prevederile art. 90 alin. (4) Cod Penal, potrivit cărora,

persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum

și în cazul recidivei periculoase sau deosebit de periculoase, condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se aplică.

În ceea ce privește dezacordul părții apărării cu soluția primei instanțe privind

63

încasarea în mod solidar de la inculpați, în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă

totală de 36990 lei, instanța de apel a indiat că din materialele cauzei penale rezultă că

acuzatorul de stat a solicitat încasarea în mod solidar de la inculpați a sumei de 43961,34

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Instanța de apel a apreciat că solicitarea acuzatorului de stat privitor la încasarea

în mod solidar, de la inculpați, a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor criminalistice

– 8190 lei și cheltuielile pentru traducerea scrisă a materialelor comisiei rogatorie – 28800

lei este întemeiată, acuzatorul de stat a prezentat actele ce confirmă suportarea acestor

cheltuieli.

În ceea ce privește solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea în mod solidar

din contul inculpaților a cheltuielilor pentru salariul procurorului – 5760 lei, salariul

consultantului procurorului – 680 lei, hârtia consumată – 531,34 lei, instanța de apel a

apreciat ca fiind corectă soluția primei instanțe de respingere a acestei solicitări,

cheltuielile solicitate de acuzatorul de stat reprezintă cheltuieli obișnuite, suportate în

cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru

demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nefiind

generate de comportamentul inculpatului pe durata urmăririi penale.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Ceban XXXXX în interesul inculpatului

Șevcenco Dmitrii împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie

2018, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpatului Șevcenco Dmitrii în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin.

(2), lit. b), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal, se dovedește prin cumulul de probe administrate

și nominalizate la pct. 8.3. din decizie, și anume prin declarațiile martorilor și a probelor

scrise, cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele și demonstrează

incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate lui.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele de apel invocate de avocatul Ceban

XXXXX referitor la faptul că declarațiile martorului Korkișko Pavel, nu sunt verosimile și

nici admisibile pentru că în cadrul cercetării judecătorești a tăinuit circumstanțele care au

importanță pentru constatarea adevărului, or, din declarațiile martorului Korkișko Pavel

rezultă cu certitudine faptul că Adamovici A. l-a telefonat și i-a cerut să ducă până la

capăt comanda de omor, deoarece Adamovici A. a fost rănit lângă scara casei sale. A

întrebat dacă persoana la care urma de atentat este o autoritate criminală sau un

politician, la ce i s-a comunicat că este un businessman contrabandist. Tot atunci i s-a

propus 30 000 dolari pentru executarea comenzii.

La fel, instanța de apel a atestat că partea apărării în mod intenționat a denaturat

declarațiile martorului Korkișko Pavel invocându-se în acest sens precum că martorul ar

fi indicat că el a intrat în Republica Moldova, fără intenția de a comite omorul, și în așa

mod, Korkișko Pavel a devenit agentul sub acoperire până la trecerea graniței, ceea ce

contravine depozițiilor inițiale ale lui Korkișko Pavel precum că el a refuzat de la

comiterea infracțiunii și a comunicat organelor de drept despre pregătirea omorului.

Instanța de apel apreciind declarațiile martorului Korkișko Pavel, audiat conform

prevederilor art. 110 Cod procedură penală, a constatat că martorul Korkișko Pavel a

venit în Republica Moldova anume pentru executarea omorului la comandă, cu

Parhomenco Iurii au discutat circumstanțele cauzei, ultimul comunicându-i că

Adamovici A. a luat foarte mulți bani, dar nu a făcut nimic concret pentru realizare

planului. Tot atunci, martorul Korkișko Pavel i-a comunicat lui Iurii că este necesar de

64

verificat și de analizat locul în care urmează a fi efectuată împușcătura.

Totodată, martorul Korkișko Pavel a indicat că prima împușcătură urma să

distrugă geamurile, iar a doua împușcătură urma să ajungă la țintă, împușcăturile 3 și 4

urmau a fi efectuate pentru control.

Martorul Korkișko Pavel a indicat că la întrebarea cine este ținta, Iurii i-a

comunicat că este Vladimir Plahotniuc și căutând pe internet numele „Vladimir

Plahotniuc” a înțeles că le-a fost întinsă o capcană și imediat au anunțat organele de drept

din Republica Moldova.

Argumentele avocatului Ceban Victor precum că contrar legislației în vigoare

statutul martorului Korkișko Pavel în calitate de agent sub acoperire nu a fost oformat

procesual din momentul când acesta de facto a devenit agentul sub acoperire, ci mult mai

târziu, deci Korkișko Pavel a acționat în calitate de agent de acoperire, deși nu a avut

dreptul să acționeze în asemenea calitate fără oformarea procesuală, instanța de apel lea

considerat nefondate, evenimentele care au avut loc până la data la care martorul

Korkișko Pavel a anunțat organele de drept despre pregătirea infracțiunii nu au fost

desfășurate sub autorizația efectuării măsurilor speciale de investigație, nefiind reținute

de către instanța de apel acțiuni de provocare din partea agenților statului, or, acțiuni de

provocare se prezumă când agentul provocator întreprinde nemijlocit acțiuni de atragere

a persoanei în activitatea infracțională.

Instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate argumentele avocatului Ceban

Victor precum că declarațiile martorului Popovici Iulian nu pot fi considerate ca sursă de

probă, pe motiv că acesta a declarat că nu a recunoscut pe nimeni din banca acuzaților,

deoarece, acest aspect nu poate răsturna veridicitatea declarațiilor acestui martor.

Martorul Popovici Iulian a indicat că persoana care l-a contactat în legătură cu

procurarea automobilului a venit să vadă automobilul cu încă o persoană de gen

masculin. Automobilul era de model „BMW”, seria 3, de culoare albastru închis, cu

numărul de înmatriculare XXXXX. Ambele persoane purtau barbă și aveau vârsta de

aproximativ 27 și 45 de ani. Una dintre persoane avea înălțimea de aproximativ 1.77 m,

iar alta 1.90 m și ambii vorbeau limba rusă. Identitatea nu a stabilit-o.

În acest sens, instanța de apel a notat că declarațiile martorului Popovici Iulian se

apreciază și coroborează cu rezultatele măsurilor speciale de investigații din XXXXX

potrivit cărora s-a stabilit: că de cet. Mișciuk Iaroslav s-a apropiat cet. Korkișko Pavel și

cet. Șevcenco Dmitri, dânșii s-au apropiat de automobilul „BMW”, cu n/î XXXXX pe care

l-au examinat (foto nr. 90). Ulteior, cei doi au urcat în automobil, la volan fiind cet.

Mișciuk Iaroslav și s-au deplasat prin sect. Botanica, la ora 21:25 au revenit în curtea

blocului locativ nr. 1, str. Sarmizegetusa, Coborând din automobil cei doi s-au despărțit:

cet, Mișciuk Iaroslav a intrat în scara 3, a blocului locativ nr. 1 de pe str. XXXXX, iar

Șevcenco Dmitrii, pe jos, la ora 21:30 a venit în adresa mun. Chișinău, str. XXXXX, ap. 17.

În ceea ce privește contestarea avocatului V. Ceban a declarațiilor martorului

Ceplan Vadim, precum că ultimul nu ar fi comunicat careva informații care

demonstrează că Șevcenco Dmitrii a întreprins careva acțiuni ilegale, declarațiile acestui

martor instanța de apel lea apreciat ca fiind pertinente și concludente, ultimul declarând

că, inclusiv și în instanța de apel, faptul că, dintre persoanele prezente îl cunoaște pe

Șevcenco Dmitrii, pe care l-a cunoscut în legătură cu anunțul pe care familia sa l-a plasat

pe site-ul „999.md” referitor la închirierea unui apartament. A fost contactat de Șevecenco

Dmitrii, care a fost de acord să închirieze apartamentul amplasat în mun. Chișinău, str.

65

XXXXX, ap. 44 pentru a fi închiriat pe o perioadă de o lună, însă apartamentul l-a închiriat

aproape un an de zile. Chiria a fost achitată la timp și nu a avut careva probleme. Pe

perioada cât a fost dat în chirie apartamentul mergea în vizită pentru a verifica bonurile

de plată și nu a observat nimic suspect. Din cuvintele lui Șevcenco a înțeles că

apartamentul era pentru el singur.

Declarațiile martorului Celpan Vadim coroborează cu declarațiile martorului

Parhomenco Iurii care a relatat că au fost cazați într-un apartament din sect. Botanica,

lângă Centrul Comercial „Varna”.

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele părții apărării precum că partea

acuzării nu a demonstrat faptul că Șevcenco Dmitrii a conștientizat că între lucrurile

transmise lui la păstrare au fost și armele anexate la materialele dosarului în calitate de

probă, or, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b)

Cod Penal, a fost constatată prin probele administrate de acuzatorul de stat, în acest

martorul Parhomenco Iurii confirmând faptul că inculpatul Șevcenco Dmitrii era

responsabil inclusiv și pentru păstrarea armamentului, în casa unde locuia el, pe adresa

mun. Chișinău, str. XXXXX.

Iar, declarațiile martorului Parhomenco Iurii coroborează cu materialele privind

dispunerea și efectuarea percheziției din XXXXX, potrivit cărora, în subsolul blocului

locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, de care se folosea Șevcenco Dmitrii au fost

depistate și ridicate 4 aruncătoare de grendare, 2 pistoale cu amortizor, muniții, stații

radio.

Cu referire la argumentele avocatului V. Ceban precum că prima instanță în mod

neîntemeiat a refuzat să admită demersurile înaintate de către partea apărării în interesul

inculpatului Șevcenco Dmitrii, și anume - nu a fost admis demersul de a prezenta

informații dacă în privința lui Pavel Korkișko a fost intentat dosarul penal; nu a fost

admis demersul părții apărării de interogarea martorului; - nu a fost examinat demersul

părții apărării cu privire la inadmisibilitatea probelor obținute de organele de urmărire

penale în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații în privința lui Șevceonco

Dmitrii, instanța de apel le va aprecia critic, or, acțiunile respective și anume respingerea

demersurilor au fost motivate de completul respectiv iar, judecătorii sunt independenți

și se supun numai legii, judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii și propriei

convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă în condiții care

exclud orice presiune asupra lor.

În acest sens, instanța de apel a reiterat că respingerea demersurilor de către un

complet de judecată format legal nu poate servi drept temei de casare a sentinței în

conformitate cu art. 415 Cod procedură penală.

Cu referire la apelurile declarate de avocații Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca în

interesul inculpatului Dragulea Vasile împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 02 aprilie 2018, instanța de apela a constatat cu certitudine că vina inculpatului

Dragulea Vasile în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit.

lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal se dovedește prin cumulul de probe administrate

și nominalizate la pct. 8.3. din decizie, și anume prin declarațiile martorilor și a probelor

scrise, cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele și demonstrează

incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate lui.

În susținerea poziției de apărare a inculpatului Dragulea Vasile, avocații Veaceslav

Țurcan, Georgeta Anușca au invocat că de fapt inculpatul Dragulea Vasile era angajat al

66

SRL „Baeș-Autotrans”, unde desfășura activitatea în cauză cu folosirea propriului

automobil, model „Dacia Logan”. Caracterul activității sale îl constituia preluarea

comenzilor de servicii de taxi prin intermediul dispeceratului firmei de transport sau la

solicitarea la telefon de către propria rețea de clienți, iar printre clienții lui Vasile Dragulea

era și Igor Melnic, care îi solicita serviciile de transport lui Vasile Dragulea.

Cu referire la poziția apărării referitor la faptul că inculpatul Vasile Dragulea, în

calitate de taxist, doar a preluat comenzi de la Igor Melnic pentru care a fost remunerat,

instanța de apel o va aprecia critic, deoarece în cadrul cercetării judecătorești, prin

probele administrate la materialele cauzei s-a constatat că rolul inculpatului Dragulea

Vasile în cadrul grupului criminal organizat și anume de rolul asigurării trecerii ilegale

peste frontiera Republicii Moldova cu Ucraina a executorilor omorului.

Circumstanțele stabilite de către instanța de apel au fost constatate în baza unor

probe pertinente și concludente, dintre care declarațiile martorilor Parhomenco Iurii,

Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel, declarațiile cărora coroborează cu rezultatele

activității speciale de investigații (urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul

mijloacelor tehnice speciale, precum și rezultatele obținute în rezultatul descifrărilor

convorbirilor telefonice).

Pe cale de consecință, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele părții

apărării referitor la faptul că implicarea lui Vasile Dragulea procesul de organizare a

migrației ilegale nu a fost stabilit, fapt ce rezultă inclusiv din declarațiile inculpaților Ivan

Cojocari, Igor Melnic, or, versiunea părții apărării este combătută în totalitate prin

probele administrate de acuzatorul de stat.

Cu referire la declarațiile martorului Serghei Baeș, care au fost invocate de către

avocați în calitate de probă ce ar demonstra nevinovăția inculpatului, instanța de apel

lea apreciat critic, martorul în cauză nu a relatat careva circumstanțe ce ar avea tangență

cu învinuirea incriminată inculpatului, martorul declarând că inculpatul este un

angajat al firmei sale, ultimul utiliza în calitate de taximetrist automobilul personal de

model „Dacia Logan”.

În susținerea poziției de apărare a inculpatului Dragulea Vasile, avocații

Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca susțin faptul că contrar prevederilor art. 1325 alin. (9)

Cod procedură penală au fost folosite materialele cauzei penale nr. XXXXX cu privire la

măsura specială de investigații de urmărire vizuală a lui I. Parhomenco, deoarece la data

autorizării folosirii acestor date, și anume XXXXX s-au scurs mai mult de 3 luni de la

momentul obținerii informației ce rezultă din măsura specială de investigații și anume 05

aprilie XXXXX.

În acest sens, instanța de apel notează că potrivit art. 1325 alin. (9) Cod procedură

penală, (9) Judecătorul de instrucție poate dispune, prin încheiere motivată, folosirea

datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală

în alta doar dacă infracțiunea săvîrșită este de același gen sau în privința infracțiunilor de

terorism, crimă organizată sau infracțiunilor ce atentează la securitatea statului, dar nu

mai tîrziu de 3 luni din momentul obținerii informației.

Prin ordonanța procurorului din XXXXX a fost dispusă folosirea datelor obținute

în urma efectuării măsurilor speciale de investigație din cauza penală nr. XXXXX în cauza

penală nr. XXXXX, și anume rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații,

urmărirea vizuală a lui Iurii Parhomenco, documentarea acțiunilor acestuia cu ajutorul

metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare

67

globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, înregistrarea de imagini a numitului – f.d. 34-

35, vol. I.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din XXXXX, s-a admis

demersul procurorului Denis Rotaru și s-a dispus folosirea datelor obținute în urma

efectuării măsurilor speciale de investigații din cauza penală nr. XXXXX în cauza penală

nr. XXXXX, și anume rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații, urmărirea

vizuală a lui Iurii Parhomenco, documentarea acțiunilor acestuia cu ajutorul metodelor

și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală

(GPS) ori prin alte mijloace tehnice, înregistrarea de imagini a numitului – f.d. 37, vol. I.

Prin ordonanța de ridicare din XXXXX și procesul-verbal de ridicare din

31.07.XXXXX a fost efectuată ridicarea din cauza penală nr. XXXXX a rezultatelor

efectuării măsurii speciale de investigații – urmărirea vizuală a cet. Parhomenco Iuri,

documentarea acțiunilor acestuia cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea

sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice,

înregistrarea de imagini a numitului – f.d. 38, 39, vol. I.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că rezultatele efectuării

măsurii speciale de investigații – urmărirea vizuală a cet. Parhomenco Iuri, documentarea

acțiunilor acestuia cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea

prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, înregistrarea de

imagini a numitului au fost obținute prin: procesul-verbal nr. 1 privind consemnarea

măsurilor speciale de investigații în privința cet. Parhomenco Iuri din 06 aprilie XXXXX

(f.d. 47-50, vol. I), procesul-verbal nr. 2 privind consemnarea măsurilor speciale de

investigații în privința cet. Parhomenco Iuri din XXXXX (f.d. 66-70, vol. I), procesul-verbal

nr. 3 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații în privința cet. Parhomenco

Iuri din XXXXX (f.d. 113-115, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 mai 2017, s-a constatat

faptul că la efectuarea de către organul de urmărire penală a urmăririi vizuale a cet.

Parhomenco Iuri, documentarea acțiunilor acestuia cu ajutorul metodelor și mijloacelor

tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte

mijloace tehnice, înregistrarea de imagini a numitului, precum și identificarea

persoanelor ce intră în contact cu el, au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul

de procedură penală.

În conformitate cu art. 251 alin. (2), (4) Cod procedură penală, (2) Încălcarea

prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei,

la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la

participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă

sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. (4) Încălcarea oricărei

alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost

invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de

judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul

în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Instanța de apel a relevat că prin procesul-verbal de informare despre terminarea

urmăririi penale din 25 septembrie 2017 se atestă că atât inculpatul, cât și apărătorul

acestuia au fost informați despre terminarea urmăririi penale și despre posibilitatea de a

lua cunoștință cu materialele urmăririi penale.

68

În contextul normei procesual-penale reglementate la art. 251 alin. (2), (4) Cod

procedură penală, instanța de apel a constatat că în speța dată nu se regăsesc temeiurile

de declarare absolută a actelor procesuale, a căror nulitate se solicită de către parte

apărării, în conformitate cu alin. (2) al articolului pre citat, deoarece acestea nu se referă

la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la

compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în

cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit

legii.

Iar, în sensul alin. (4) art. 251 Cod procedură penală, partea apărării nu a invocat

la faza terminării urmăririi penale despre nulitatea actelor procedurale.

Instanța de apel a notat în acest sens că Curtea Europeană a Drepturilor Omului

nu exclude admisibilitatea unei probe administrate cu nerespectarea reglementărilor

dreptului național.

Astfel, CtEDO a precizat în cauza Schenk c. Elveției (hotărârea din 12 iulie 1988)

că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din motiv că nu a fost

ordonată de către judecătorul de instrucție nu este o încălcare a unui proces echitabil,

deoarece apărarea a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea înregistrărilor în

termenii și modul stabilit prin lege.

În acest context, instanța de apel a precizat că prin prisma art. 251 alin. (4) Cod

procedură penală, inculpatul poate invoca nulitatea relativă a actelor procedurale, dacă

a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului sau în instanța de

judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul

în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

La caz, a constatat că atât inculpatul, cât și apărătorii acestuia, considerând că

acțiunile procesuale care au fost efectuate cu încălcarea prevederilor legale, nu le-au

contestat în modul și termenul stabilit de lege la etapa corespunzătoare de desfășurare a

procedurilor.

Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că este inadmisibilă ca

probă stenograma comunicărilor din 06 aprilie 2017, ca fiind obținute în lipsa autorizării

judecătorului de instrucție, instanța de apel lea respins ca fiind nefondate, or, la

materialele cauzei penale se regăsește încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

06 aprilie 2017 prin care s-a autorizat măsura specială de investigații – interceptarea și

înregistrarea comunicărilor investigatorului sub acoperire Mișciuk Iaroslav și cet.

Parhomenco Iurii, Zabolotnîi Valerian, Melnic Igor, cât și a altor persoane implicate la

săvârșirea infracțiunii, cu înregistrarea de imagini, pe un termen de 30 zile, începând cu

data autorizării – f.d. 201-202, vol. I.

La fel, instanța de apel a respins ca fiind nefondate argumentele părții apărării

referitor la faptul că instanța, în mod ilegal a admis ca probe declarațiile unor persoane

(Adamovici Valerian, Korkișko Pavel) care au fost transmise în cadrul unei comisii

rogatorii efectuate fără a exista ordonanța de dispunere a comisiei rogatorii și indicarea

actelor procedurale care vor fi efectuate în mod expres în cadrul comisiei rogatorii.

În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit at. 536 alin. (1) Cod procedură

penală, (1) Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, în cazul în care consideră

necesară efectuarea unei acțiuni procesuale pe teritoriul unui stat străin, se adresează prin

comisie rogatorie organului de urmărire penală sau instanței de judecată din statul

69

respectiv, sau către o instanță penală internațională conform tratatului internațional la

care Republica Moldova este parte sau pe cale diplomatică, în condiții de reciprocitate.

În contextul argumentelor părții apărării precum că comisia rogatorie a fost

efectuată fără a exista ordonanța de dispunere a comisiei rogatorii, instanța de apel lea

apreciat ca nefondate, partea apărării nefăcând trimitere la norma juridică care

reglementează faptul că comisia rogatorie se efectuează în baza ordonanței de dispunere

a comisiei rogatorii.

Din materialele cauzei penale rezultă că prin cererea din 08.06.2017 a Procurorului

în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale s-a

solicitat organelor competente din Ucraina acordarea asistenței juridice în materie penală

– f.d. 1-3, vol. VI.

Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că nu au fost indicate

actele procedurale care vor fi efectuate în mod expres în cadrul comisiei rogatorii,

instanța de apel a atestat că aceste aspecte nu servesc temei de nulitate a actelor obținute

prin comisie de rogatorie, or, la caz, cererea de comisie rogatorie cuprinde în totalitate

criteriile reglementate la alin. (1) art. 537 alin. (1) Cod procedură penală.

Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că prima instanță, în

mod ilegal a admis ca probe declarațiile unor persoane (Adamovici, Korkișko Pavel),

instanța de apel a apreciat că declarațiile lui Adamovici nu au fost reținute în calitate de

probe de către instanța de fond și nici nu au fost menționate în actul de acuzație, iar cu

referire la declarațiile martorului Korkișko Pavel, instanța de apel a stabilit pertinența și

concludența acestor declarații la pct. 8.3. din decizie, în contextul aprecierii probelor

administrate la materialele cauzei.

Cu referire la argumentele părții apărării referitor la contestarea valabilității

declarațiilor martorului Korkișko Pavel (vol. XI; f.d. 243-249) care au fost date în fața

instanței, fără depunerea jurământului, contrar art. 108 Cod Penal, fapt ce se

demonstrează prin înregistrarea audio a ședinței, instanța de apel lea apreciat ca

nefondate, din materialele cauzei în acest sens se atestă că martorul a semnat în dreptul

jurământului în conformitate cu art. 108 Cod procedură penală.

În ceea ce privește argumentele părții apărării referitor la faptul că inculpatul

Dragulea Vasile a contestat încălcarea drepturilor sale fundamentale, dreptul la

respectarea prezumției nevinovăției de către reprezentanții autorităților publice, și, în

deosebi, a dreptului de a nu fi supus torturii prin menținerea ilegală în arest pentru o

perioadă de 12 luni, în lipsa unui probatoriu care să justifice aplicarea arestului sau a

prezentei unor riscuri care să permită prelungirea arestului, în condițiile lipsei de

asistență medicală adecvată în Penitenciarul-13 pentru maladiile de care suferă

hipertensiune și diabet zaharat, gr. 2, insulino-dependent, instanța de apel a notat că

persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât

vinovăția nu-i va fi dovedită în modul prevăzut de Codul de procedură penală într-un

proces de judecată public, instanța de apel reținând că în cadrul procesului penal acestuia

fiind asigurate garanțiile apărării sale. Totodată, prin deciziile Colegiului Penal al Curții

de Apel Chișinău, la examinarea în ordine de recurs a legalității aplicării măsurii

preventive nu s-au stabilit că arestul preventiv a fost aplicat nejustificativ.

Cu referire la solicitarea părții apărării referitor la respingerea cererii acuzării

privind încasarea cheltuielilor judiciare de la Dragulea Vasile ca neîntemeiată, instanța

de apel a notat că chestiunea referitor la cheltuielile de judecată a fost examinată la pct.

70

17.3. din decizie, în contextul aprecierii argumentelor invocate în cererea de apel

declarată de avocatul Ion Modval în interesul inculpatului Cojocari Ivan, iar o abordare

suplimentară nu este necesară.

Cu referire la apelurile declarate de avocatul Curmeli Vladimir în interesul inculpatului

Zabolotnîi Valerian și de inculpatul Zabolotnîi Valerian împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018, instanța de apel a constatat cu certitudine că

vina inculpatului Zabolotnîi Valerian în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26,

46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal se dovedește

prin cumulul de probe administrate și nominalizate la pct. 8.3. din decizie, și anume prin

declarațiile martorilor și a probelor scrise, cercetate din materialele dosarului, care

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea

infracțiunilor incriminate lui.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Zabolotnîi Valerian

precum că dânsul nu a întreprins nici o acțiune de pregătire a atentatului asupra vieții lui

V. Plahotniuc și că totul a fost o înscenare a serviciilor de securitate a businessmanului și

a slujbelor speciale ale Ucrainei și Moldovei din 2017, afirmațiile inculpatului sunt pur

declarative, nu sunt susținute prin careva probe pertinente și concludente, urmăresc

scopul eschivării de răspundere penală, declarațiile acestuia fiind combătute în totalitate

prin probele administrate la materialele cauzei penale.

Cu referire la argumentele avocatului V. Curmeli precum că prima instanță a

transcris rechizitoriul întocmit de acuzatorul de stat, nefiind clar la care persoană se referă

atunci când indică „o persoană în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură

aparte în cadrul urmăririi penale și alte persoane neidentificate la moment de organul de

urmărire penală”, inițial în ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuiți figurau

Caramalac Grigorii, Șevcenco Igor, Șațchii Eduard, instanța de apel lea considerat

nefondate, legea procesual penală (art. 2791 Cod procedură penală) reglementează

posibilitatea disjungerii unei cauze privitoare la participanții la una sau la mai multe

infracțiuni în cazul în care împrejurările cauzei o cer și această disjungere nu se va

răsfrânge negativ asupra efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării

judecătorești.

Astfel, prin ordonanța privind disjungerea cauzelor penale din 21 septembrie 2017

s-a dispus disjungerea într-o procedură separată a cauzei penale în privința lui Zabolotnîi

Valerian, Parhomenco Iurii, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Melnic Igor, Dragulea

Vasilii, Cojocari Ivan în baza art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b),

362 alin. (1), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 noiembrie 2017, s-a

dispus disjungerea cauzei penale nr. XXXXX, XXXXX privind învinuirea lui Parhomenco

Iuri XXXXX în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a),

p), 290 alin. (2), lit. b) și alin. (3), lit. a) Cod Penal al RM de cauza penală de învinuire a

lui Zabolotnîi Valerian XXXXX în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46,

145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal, a lui Șevcenco

Dmitrii XXXXX în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit.

lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal, a lui Cojocari Ivan XXXXX în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a)

Cod Penal, a lui Dragulea Vasile XXXXX în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.

26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal, a lui Melnic Igor XXXXX

71

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 362 alin.

(1), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal și a lui Chirov Stepan XXXXX în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal, cu

formarea unui dosar separat și transmiterea acestuia pentru a fi repartizat prin

intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Instanța de apel a respins argumentele avocatului V. Curmeli precum că

inculpatul Zabolotnîi Valerian a devenit o jertfă din partea lui Parhomenco Iuri, care

executa comanda îndreptată spre înscenarea omorului omului de afaceri Vladimir

Plahotniuc, fapt care în viziunea apărării se confirmă prin declarațiile martorilor

Korkișko Pavel, Evtușenco Pavel, Mișciuk Iaroslav.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel apreciind în conformitate cu

prevederile art. 101 alin. (1) Cod procedură penală probele administrate la materialele

cauzei a constatat că declarațiile martorilor Korkișko Pavel, Mișciuk Iaroslav apreciate în

coroborare cu declarațiile martorului Parhomenco Iurii și cu materialele scrise

administrate la faza urmăririi penale dovedesc vinovăția inculpatului Zabolotnîi

Valerian în comiterea infracțiunilor incriminate prin actul de acuzație.

Tot în acest context, s-a respins ca nefondate argumentele avocatului V. Curmeli

precum că declarațiile martorului Parhomenco Iurii urmează a fi apreciate critic, dat fiind

faptul că el îl calomniază pe Zabolotnîi Valerian, care are o reputație ireproșabilă, este

sportiv de performanță, se ocupă cu afacerile în domeniul sportului, instanța de apel a

notat că prin declarațiile martorului Parhomenco Iurii s-a confirmat faptul că inculpatul

Zabolotnîi Valerian, în interiorul grupului criminal avea rolul de organizator.

Cu referire la argumentele avocatului V. Curmeli precum că la materialele cauzei

lipsesc careva probe pertinente care ar demonstra participarea inculpatului la păstrarea

armelor și munițiilor, din contra potrivit probelor prezentate de procuror și anume

declarațiile inculpatului Șevcenco D. rezultă ca armele se depozitau și se păstrau în genți

ce au fost ridicate din apartamentul închiriat de cetățenii ucraineni în decembrie 2017, iar

cheile la apartament se găseau doar la Parhomenco Iurii, care avea accesul în el, instanța

de apel lea respins ca fiind nefondate.

Instanța de apel a indicat că în interiorul grupului criminal inculpatul Zabolotnîi

Valerian avea rolul de organizator, astfel, la indicația acestuia, inculpatul Șevcenco

Dmitri a păstrat și a pus la dispoziția eventualilor executori – armele și obiectele care

urmau a fi utilizate la săvârșirea omorului, fapt care s-a dovedit prin datele de fapt

dobândite prin activitatea operativă de investigații – urmărirea vizuală, documentarea

cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile avocatului V. Curmeli precum că la

examinarea cauzei în prima instanță asupra avocaților inculpaților au fost făcute presiuni

psihologice de către instanță prin aplicarea amenzilor judiciare și respingerea

demersurilor înaintate, care până în prezent nu au fost expediate instanței de recurs

pentru examinare, instanța de apel nu examinează temeinicia și legalitatea încheierilor

de aplicare a amenzilor judiciare avocaților, în acest sens, urmându-se a se pronunța

instanța de recurs care a fost sesizată în acest sens.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel avocatul V. Curmeli a solicitat

anexarea la materialele cauzei a declarațiilor martorului Adamovici Alexandr, audiat de

către autoritățile din Ucraina.

Cu referire la declarațiile martorului Adamovici Alexandr, instanța de apel a notat

72

că acestea nu vor fi supuse aprecierii în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod

procedură penală, pe motiv că dobândirea acestei probe a avut loc dintr-o sursă care este

imposibil de a o verifica în ședința de judecată, iar în conformitate cu prevederile art. 94

alin. (1) Cod procedură penală, nu poate fi pusă la baza deciziei.

Instanța de apel asigură participanților la proces respectarea dreptului la un proces

contradictoriu, în conformitate cu art. 24 alin. (3) Cod procedură penală, potrivit căruia,

părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea

procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de

judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut

acces în egală măsură.

Instanța de apel a respins alegația apărării precum că cauza penală a fost reținută

cu încălcarea competenței, în conformitate cu art.40 alin.(1) Cod procedură penală, cauza

penală se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracțiunea. Dacă

infracțiunea este continuă sau prelungită, cauza se judecă de instanța în raza teritorială a

căreia s-a consumat ori a fost curmată infracțiunea.

Potrivit art.40 alin. (2) Cod procedură penală, dacă este imposibil de a constata

locul unde a fost săvârșită infracțiunea, cauza se judecă de instanța în raza teritorială a

căreia a fost terminată urmărirea penală.

Instanța de apel a reținut că datorită specificului infracțiunilor comise de inculpați

este imposibil de a constata locul concret al săvârșirii acestora.

Reieșind din cele menționate, datorită faptului că este imposibil de a stabili locul

concret al săvârșirii infracțiunilor incriminate inculpaților, instanța de judecată ajunge la

concluzia că la stabilirea competenței urmează a fi aplicate prevederile art.40 alin.(2) din

Codul de procedură penală, potrivit cărora, competentă să judece cauza este instanța în

raza teritorială a căreia a fost terminată urmărirea penală.

Potrivit datelor din dosar urmărirea penală a fost finalizată de Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, cu sediul, pe adresa mun.

Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt 73, care se află în raza teritorială a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel a reținut că potrivit Legii nr.76 din 21.04.2016 „cu privire la

reorganizarea instanțelor judecătorești”, începând cu data de 01 ianuarie 2017, în

municipiul Chișinău, funcționează o singură instanță de judecată – Judecătoria Chișinău.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat că argumentul părții apărării este unul nefondat.

Instanța de apel a respins și alegația părții apărării referitor la faptul că instanța de

fond incorect a admis demersul avocatului inculpatului Parhomenco Iurii privind

examinarea cauzei în privința ultimului în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură

penală, instanța de apel nu examinează legalitatea și temeinicia actelor instanței de

judecată care a examinat fondul cauzei penale în privința lui Parhomenco Iurii, în

privința căruia cauza penală a fost disjunsă.

Totodată, instanța de apel a notat că în situația în care, în cauză sunt mai mulți

inculpați și numai unul/unii dintre aceștia recunosc toate faptele reținute în sarcina lor

prin rechizitoriu, instanța va proceda potrivit regulilor procedurii simplificate pentru

aceștia, dispunând, după admiterea cererii, prin încheiere, disjungerea cauzei pentru

ceilalți inculpați, în cazul în care disjungerea este posibilă.

La fel, instanța de apel a notat că examinarea cauzei penale este un drept al

inculpatului, care solicitând examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641

73

Cod procedură penală urmează să beneficieze de reducerea pedepsei, în conformitate cu

alin. (8) al articolului menționat.

Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că pe cauza dată

lipsește calitatea de parte vătămată, or, Plahotniuc Vladimir a fost audiat în cadrul

urmăririi penale în calitate de martor, refuzând a fi recunoscut în calitate de parte

vătămată și că nici un prejudiciu nu i-a fost cauzat, instanța de apel le apreciază ca fiind

nefondate, totodată, ca fiind irelevante sub aspectul întrunirii elementelor constitutive

ale infracțiunilor imputate inculpatului Zabolotnîi Valerian.

În acest sens, instanța de apel a preciat că la faza urmăririi penale, Plahotniuc

Vladimir a fost audiat în calitate de martor, declarând că prin săvârșirea infracțiunii nu

i-au fost cauzate daune și nu dorește să fie recunoscut în calitate de parte vătămată.

Iar, în conformitate cu art. 59 alin. (1) Cod procedură penală, (1) Parte vătămată

este considerată persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracțiune un

prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu

acordul victimei.

Tot în acest context, instanța de apel notează că în speța dată lipsește semnul

calificativ al laturii obiective – urmările prejudiciabile, sub formă de moarte a victimei,

ceea ce rezultă că infracțiunea de „omor” nu a fost consumată, ci a fost întreruptă la etapa

de pregătire, respectiv, calificarea infracțiunii a avut loc și prin prisma art. 26 Cod Penal

„Pregătirea de infracțiune”.

Astfel, instanța de apel a constatat prezența calificativului „pregătire de

infracțiune”, făptuitorii au întreprins toate eforturile în vederea săvârșirii omorului

(înțelegerea prealabilă, formarea grupului infracțional, crearea condițiilor de traversare

ilegală a frontierei de stat, procurarea armamentului și munițiilor, care urma a fi utilizat

la lichidarea cet. Plahotniuc Vladimir, procurarea automobilului „BMW E36”, cu n/î

XXXXX, cu care executorii omorului urmau să părăsească țara, asigurarea executorilor

omorului cu condiții de trai, prin închirierea ap. 44 amplasat în mun. Chișinău, str.

XXXXX, însă, din cauze independente de voința acestora (a avut loc reținerea), aceste

eforturi nu și-au produs efectul.

În ceea ce privește argumentele de apel invocate de către inculpatul Zabolotnîi

Valerian precum că până în prezent nu i-a fost expediată de prima instanță sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28.06.2017, motivată, și nu cunoaște

argumentele invocate, fiind astfel încălcate prevederile art. 405 alin.(2) CPP, motiv pentru

care consideră că prin aceste acțiuni i-au fost încălcate drepturile procedurale, consideră

că intenționat se tergiversează examinarea cauzei în instanța de apel în „termeni

rezonabili”, Colegiul Penal le-a apreciat ca fiind nefondate.

Din materialele cauzei penale rezultă că prima instanță a pronunțat dispozitivul

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la data de 02 aprilie 2018, iar pronunțarea

sentinței redactate integral a avut loc la data de 11 mai 2018.

În procedura de judecare a apelurilor, instanța de apel a expediat în adresa

inculpaților câte o copie a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie

2018, tradusă în limba rusă, iar prin recipisa din 08.11.2018 se atestă că inculpatul

Zabolotnîi Valerian a recepționat copia sentinței tradusă în limba rusă.

Instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate alegațiile inculpatului Zabolotnîi

Valerian precum că au fost încălcate prevederile art. 405 alin. (2) Cod procedură penală,

inculpatul după ce a luat cunoștință cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

74

02 aprilie 2018, tradusă în limba rusă, era în drept în conformitate cu prevederile art. 402

Cod procedură penală să depună o cerere de apel suplimentară care să întrunească întru

totul cerințele stabilite la art. 405 alin. (2) Cod procedură penală.

În ceea ce privește argumentele inculpatului Zabolotnîi Valerian referitor la

tergiversarea în mod intenționat a examinării cauzei penale, instanța de apel a notat că

prezenta cauza penală a parvenit în adresa Curții de Apel Chișinău la data de 22 august

2018.

Din materialele cauzei penale rezultă că judecătorul raportor S. Teleucă a declarat

abținere de la examinarea cauzei penale, care prin încheierea Colegiului Penal al Curții

de Apel Chișinău din 05 octombrie 2018 a fost admisă, ulterior, judecătorul raportor S.

Vrabii a declarat abținere de la examinarea cauzei penale, care prin încheierea Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2018, la fel, a fost admisă.

La data de 17 octombrie 2018 prin cancelaria Curții de Apel Chișinău a parvenit

cererea procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, Tatiana Vidrașco s-a solicitat accelerarea judecării cauzei, având în

vedere că în decursul a două luni de la remiterea cauzei penale pentru examinare în

ordine de apel nu a avut loc nici o ședință lucrativă.

Prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2018

s-a admis cererea înaintată de procurorul în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Tatiana Vidrașco privind accelerarea

procedurii de judecare a apelurilor declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 02 aprilie 2018, fiind fixată ședința de judecată pentru data de 01

noiembrie 2018.

Instanța de apel a relevat că potrivit informației din Programul Integrat de

Gestionarea Dosarelor (fișei de repartizare) – gradul de complexitate a cauzei este de

39.38.

Totodată, instanța de apel a menționat că cauza penală vizează învinuirea a 6

inculpați, cărora fiecăruia i s-a incriminat comiterea a două sau mai multe infracțiuni,

care se califică ca infracțiuni „excepțional de grave”, „mai puțin grave”, comise de un

grup criminal organizat.

Împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018 au fost

declarate 10 cereri de apel.

În acest context, instanța de apel a menționat că ședințele de judecată fixate pentru

data de 01 noiembrie 2018, 09 noiembrie 2018 au fost amânate din motivul lipsei

prezentării inculpaților și avocaților aleși, dar și la cererea unor avocați de a face

cunoștință cu materialele cauzei penale.

Instanța de apel având în vedere gradul de complexitate a cauzei penale, de

numărul participanților la proces, implicit de comportamentul acestora și în conformitate

cu art. 20 Cod procedură penală, a apreciat că în speță nu a fost încălcat dreptul

inculpatului de examinare a cauzei penale în termen rezonabil.

februarie 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- avocatul Russu Vitalie cu inculpatul Melnic Igor, la 15 februarie 2019, prin care a

solicitat casarea sentinței și deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare;

- avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov Stepan, la 22 februarie 2019,

prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1) pct. 6), 8)

75

Cod de procedură penală, a solicitat anularea deciziei și sentinței și emiterea unei hotărîri

noi de achitare a lui Chirov Stepan sau remiterea cauzei la rejudecare;

- avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Melnic Igor, la 25 februarie 2019,

prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1) pct. 6), 8),

12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a sentinței, casarea deciziei cu

remiterea cauzei la rejudecare;

- inculpatul Zabolotnîi Valerian, la 26 februarie 2019, prin care invocând ca temei

pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1) pct. 4), 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare;

- de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului Cojocari Ivan, la 01 martie

2019, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1), pct.

6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a sentinței, casarea integrală

a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotăriri prin care al recunoaște

vinovat pe Cojocari Ivan de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin.(2) lit. b),

c) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de 850 u.c., cu privarea de dreptul de a

exercita activități în domeniul turismului pe un tewrmen de 1 an;

- inculpatul Cojocari Ivan la 01 martie 2019, prin care a solicitat casarea parțială a

deciziei cu pronunțarea unei noi soluții în baza art. 435 Cod de procedură penală;

- avocatul Ceban Victor în numele inculpatului Șevcenco Dumitru, la 04 martie

2019, prin care a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi decizii prin

care Șevcenco Dmitrii să fie achitat;

- avocatul Căpățînă Ion în interesele inculpatului Dragulea Vasile, la 05 martie

2019, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct. 2), 4), 6),

8), 11) Cod de procedură penală, a solictat casarea parțială a sentinței, casarea deciziei, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Dragulea Vasile;

- avocatul Țurcan Veaceslav în numele inculpatului Dragulea Vasile, la 06 martie

2019, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1) pct.

6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri prin care Dragulea Vasile să fie achitat, deaorece fapta sa

nu întrunește elementele infracțiunii și respingerea cheltuielilor judiciare înaintate de

acuzare, ca fiind neîntemeiate;

- avocatul Dumitru Pavel în numele inculpatului Zabolotnîi Valerian, la 24

ianuarie 2020, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.

1) pct. 4), 5), 6), 8), 9), 12), 15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu

remuiterea cauzei la rejudecare.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Russu Vitalie cu inculpatul Melnic

Igor au menționat că:

- instanțele nu au examinat obiectiv și nu au elucidat pe deplin toate probele

pertinente și concludente care au importanță nemijlocită pentru examinarea obiectivă a

litigiului, nu au studiat profund esența problemei, aplicând eronat normele materiale și

procedurale și internaționale;

- atât prima instanță cât și instanța de apel au dat o interpretare greșită la

depozițiile martorilor fiind selectate numai care au considerat de cuviință, ne fiind

examinate în ansamblu toate probele, care dovedesc faptul că Melnic Igor nu are nici o

tangență cu pregătirea de omor, nu a întreprins nici o acțiune care ar prejudicia interesele

societății;

76

- partea acuzării atât în prima instanță cât și în cadrul instanței de apel, nu a

prezentat nici o probă pertinent și concludentă care dovedește cu certitudine implicarea

lui Melnic Igor la comiterea infracțiunii, considerând că sau limitat doar la o descriere a

unor evenimente grozare, astfel ducând în eroare instanța de judecată, ceea ce a dus la o

condamnarea lui Melnic Igor, în lipsa probelor, ceea ce consideră o încălcare

fundamentală de la normele procesuale și internaționale;

- la emiterea decizi au plagiat rechizitoriul fără a intra în esența învinuirii;

- martorul acuzării audiat sub nume secretizat a menționat că, Melnic Igor, nu

cunoștea care este scopul intrării cetățenilor Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova,

considerând astfel că se dovedește indiscutabil faptul că, Melnic Igor, nu are nici o

tangență cu pregătirea omorului, astfel, consideră că ultimului nici nu-i poate fi

incriminată grupul organizat criminal, dat fiind faptul că, nu întrunește elementele

constitutive;

- în cadrul ședinței de judecată a fost constatat că Melnic, Cojocaru și Dragulea nu

cunoșteau nici pe unul din participanții la proces. Melnic Igor, la văzut prima oară pe

Parhomenco Iurii, în biroul procurorului, astfel consideră că aceste acțiuni demonstrează

cu exactitate că, Melnic Igor, nu făcea parte din organizația grupului criminal;

- a mai invocat că, declarațiile condamnatului Parhomenco Iurii se contrazic cu

declarațiile persoanei audiate în condiții speciale. Condamnatul Parhomenco Iurii în

cadrul audierii a menționat asupra faptului că, persoanele de origine Ucraineană care

veneau pe teritoriul Republicii Moldova treceau frontierei de fiecare dată pe la or.

Lesnoaia din Ucraina, iar martorul audiat în condiții speciale a menționat că, persoanele

de origine Ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova pe la altă frontieră prin sat.

Tarutino, în astfel de circumstanță constată o divergență totală;

- condamnatul Parhomenco Iurii în cadrul ședinței de judecată a menționat asupra

faptului că, din momentul preluării cetățenilor Ucrainei de către Melnic Igor din or.

Tarutino or. Ucraina, și până la hotarele frontierei de stat din loc. Lesnoaia, nu a

comunicat cu nici unul dintre ei și că Melnic Igor, i-a văzut de prima oară, astfel,

consideră că în acțiunile cet. Melnic Igor lipsesc componentele de infracțiune prevăzute

de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. a), p, 362/1Cod penal;

- nu este clară concluzia instanței precum că, Melnic Igor , intenționat a traversat

teritoriul Moldovei pentru a obține foloase financiare, însă astfel de circumstanțe nu au

fost dovedite în cadrul cercetării judecătorești;

- declarațiile condamnatului Parhomenco Iurii se contrazic cu declarațiile

persoanei audiate în condiții speciale;

5.2. În motivarea recursului ordinar avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului

Chirov Stepan a menționat că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- a invocat încălcarea prevederilor art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală prin

faptul că învinuirea înaintată contravine normei acestui articol, întrucât este incompletă,

nemotivată, neîntemeiată;

- învinuirea s-a construit în exclusivitate pe declarațiile martorului Parhomenco

Iuri însă consideră că acestea nu demonstrează vinovăția lui Chirov Stepan;

- probele menționate în decizia instanței de apel nu pot servi temei de condamnare

pentru că se bazează pe presupuneri privind învinuirea lui Chirov Stepan;

- instanța și-a motivat hotărârea prin faptul că anume Chirov i-a făcut cunoștință

77

lui Iu. Parhomenco cu V. Zabolotnîi, iar ultimul este organizatorul grupului și ei,

„eventual” au discutat despre procurarea armei. Instanța a indicat de asemenea că V.

Zabolotnîi și Iu. Parhomenco au fost declarați vinovați în temeiul art. 290 alin. 2 Cod

penal, adică săvârșită de două și mai multe persoane, de aceea și acțiunile lui S. Chirov

trebuie încadrate în acest articol, însă consideră că este imposibil de acceptat acest

argument, pentru că acuzarea nu a prezentat în instanță niciun fel de probe asupra acestui

fapt;

- Iu. Parhomenco, fiind audiat în instanța de judecată, a declarat că S. Chirov doar

i-a făcut cunoștință cu V. Zabolotnîi, el nu a purtat niciun fel de discuții despre armă (f.d.

212-226, vol.7);

- la data de 04.12.2018 Chirov Stepan a depus cerere de examinare în ordinea art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală însă în decizie nu este nici o informație că ar fost

examinată sau i s-a dat o careva apreciere;

- consideră că în acțiunile lui S. Chirov lipsesc elementele vreunei infracțiuni, iar

în materialele cauzei penale - probe care să confirme vinovăția acestuia de săvârșirea

infracțiunilor care i se impută, iar argumentele apărării au fost expuse în apel (22 de

puncte), care confirmă nevinovăția lui S. Chirov.

5.3. În motivarea recursului ordinar avocatul Popescu Ion în numele inculpatului

Melnic Igor a menționat că:

- instanța de apel nu a apreciat corect circumstanțele de fapt și fără a respecta

prevederile art. 419 Cod de procedură penală;

- învinuirea înaintată și starea de fapt și de drept constată de prima instanță și

instanța de apel nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar

probele administrate au fost apreciate în mod greșit, existând probe suficiente care

stabilesc lipsa în acțiunile lui Melnic Igor a elementelor infracțiunilor incriminate;

- instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod

convingător de ce respinge probele prezentate de inculpat, ceea ce în viziunea apărării

denotă imparțialitatea judecătorului și manifestarea în favoarea acuzării în detrimentul

apărării, prin ce a fost încălcat principiul contradictorialității în procesul penal;

- instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar fără a cerceta

minuțios probele acumulate, dând prioritate unora și excluzându-le pe altele ;

- instanța de apel, la faza examinării probelor acuzării, participanților la proces li

s-a adus la cunoștință doar cu numirea unor file de dosar, fără a fi examinate conform

modului stabilit pentru prima instanță. Consideră că instanța de apel nu este în drept să-

și întemeieze concluziile numai pe probele cercetate de către prima instanță, dacă ele nu

au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel;

- instanța de apel în motivarea soluției sale, în partea descriptivă a decizi nu a

indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul apărării contrat

dispozițiilor art. 349 Cod de procedură penală;

5.4. În motivarea recursului ordinar inculpatul Zabolotnîi Valerian a menționat că:

- examinarea cauzei a avut loc de prima instanță cu încălcarea competenței

teritoriale;

- neîntemeiat prima instanță a admis și examinat cauzei în privința lui Parhomenco

Iurii în baza art. 3641Cod de procedură penală;

- nu a fost audiată în cadrul cauzei penale presupusa victimă;

- motivele expuse în sentința primei instanțe cuprinde textul expus în rechizitoriu;

78

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- învinuirea înaintată nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești fiind lipsită de probe și nu s-a constatat în acțiunile lui Zabolotnîi Valerian

a elementelor infracțiunilor incriminate;

- nu au fost admise și nu au fost examinate demersurile pentru prezentarea de

probe în apărarea sa;

- nu au fost examinate probele sub toate aspectele obiectiv , fără a le da o

importanță și celor care vin în apărarea sa;

5.5. În motivarea recursului ordinar avocatul Modval Ion în numele inculpatului

Cojocari Ivan a menționat că:

- instanța de apel, nu a cercetat cazul sub toate aspectele, nu a făcut o analiză

detaliată și obiectivă a probelor și contrar prevederilor legale a încadrat juridic incorect

acțiunile inculpatului Cojocari Ivan;

- la baza deciziei au fost puse declarațiile martorul Korkisco Pavel, audiat in prima

instanța in condiții speciale (art. 110 Cod de procedură penală) și verificate în instanța de

apel în baza art.414 alin(1) și (2) Cod de procedură penală însă consideră ca instanța de

apel contrar prevederilor art.415 alin.(2/1) Cod de procedură penală, a pus la baza

deciziei de condamnare declarațiile acestuia fără a fi audiat din nou, și fără ca declarațiile

acestuia să constituie o mărturie acuzatoare. Acesta fiind audiat în prima instanță în

condiții speciale a declarat că dintre inculpați îi cunoaște doar pe Dmitrii Sevcenco si Igor

Malnic. Ultimul l-a ajutat sa treacă frontiera intre Ucraina și Republica Moldova.

Persoanele care l-au ajutat sa treacă ilegal, pe teritoriul Republicii Moldova, nu cunoșteau

scopul aflării lui aici, el nediscutând cu ei despre activitatea și planurile lor. Mai mult, ei

nu au fost prezenți la discuțiile cu Parhomenco Iurie;

- referitor la declarațiile martorului Misciuk Iaroslav, pe care instanța de apel lea

pus la baza condamnării inculpaților, a remarcat că acesta nu a fost audiat ca martor în

cadrul examinării cauzei nici în prima instanță, nici în instanța de apel, acuzatorul de stat

Vidrașco Tatiana renunțând la audierea acestuia în calitate de martor în prima instanță

(a se vedea procesul verbal al ședinței de judecata). Astfel, consideră că declarațiile acestuia

nu au putut fi verificate in cadrul examinării cauzei, făcând trimitere la dispozițiile art.

art.94 alin.(1) pct.9) Cod de procedură penală;

- instanța de apel, fără audierea unor martori a acuzării, fără ca din declarațiile

martorilor audiați să rezulte o mărturie acuzatoare susceptibilă să întemeieze într-un

mod substanțial condamnarea inculpatului a modificat sentința primei instanțe ți a

pronunțat o nouă hotărâre contrat dispozițiilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură

penală;

- nu este clar de unde instanța de apel a dedus că inculpații Cojocari Ivan, Melnic

Igor și Dragulea Vasile le-a asigurat trecerea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova

a cetățenilor Ucrainei, Adamovici Alexandr, Evtusenco Pavel și Mitak Bogdan. Aceste

persoane nefiind audiate în cadrul procesului penal pentru a confirma faptul dat;

- atât prima instanță cât și instanța de apel contrat prevederilor legale au dispus

încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor de judecată pentru traducerea actelor de

comisie rogatorie și efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară, acestea constituind

cheltuieli judiciare care sunt achitate din bugetul de stat;

5.6. În motivarea recursului ordinar inculpatul Cojocari Ivan a menționat că:

- nu a comis infracțiunea incriminată în baza art. 3621 alin. (3), lit. a), art. art. art.

79

26, 46, 145 alin.(2), lit. a), p),Cod penal, nu au fost prezentate probe ce ar demonstra

vinovăția sa.

5.7. În motivarea recursului ordinar avocatul Ceban Victor în numele inculpatului

Șevcenco Dumitru a menționat că:

- nu pot fi considerate ca probe depozițiile martorului Popovici Iulian pentru că

acesta a declarat instanței că nu are recunoscut pe nimeni din banca acuzaților. Martorul

Ceplan Vadim nu a comunicat instanță de judecată careva informații care demonstrează

că Șevcenco Dumitru a întreprins careva acțiuni ilegale. Depozițiile martorului Corchișco

Pavel nu pot fi puse la baza sentinței de acuzare deoarece a acționat în calitate de agent

de acoperire deși nu a avut dreptul să acționeze fără o formarea procesuală;

- circumstanțele de fapt invocate de prima instanță ca fiind constatate în realitate

nu au fost confirmate în instanța de judecată prin probe admisibile;

- argumentele apărării au fost examinate superficial și formal ceea ce a provocat

pronunțarea unei decizii ilegale și neîntemeiate;

- nu a fost admis demersul apărării de a prezenta informații dacă în privința lui

Corchișco Pavel a fost intentat doar penal;

- nu a fost admis demersul apărării de audiere a martorului;

- nu a fost examinat demersul apărării cu privire la inadmisibilitatea probelor

obținute de organul de urmărire penală în cadrul efectuării măsurilor speciale de

investigații în privința lui Șevcenco Dumitru.

5.8. În motivarea recursului ordinar avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului

Dragulea Vasile a menționat că:

- învinuirea înaintată lui Dragulea Vasile și starea de fapt constatată de instanțele

de judecată nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar

probele administrate au fost apreciate de instanță în mod greșit, existând probe suficiente

care stabilesc că inculpatul Dragulea Vasile nu a comis infracțiunea incriminată, că nu se

întrunesc elementele infracțiunii incriminate;

- Dragulea Vasile nu a beneficiat de un proces echitabil conform art. 6 CtEDO, în

privința administrării probatoriului de către instanța de judecată fiind efectuată cu

încălcarea normelor procesuale relevante, inclusiv dreptului la egalitatea armelor în

cadrul procesului;

- nu a fost examinat demersul apărării cu privire la inadmisibilitatea unor probe

administrate în cauza penală deși acestea au o importanță determinantă în soluționarea

cauzei;

- cheltuielile de judecată pentru traducerea actelor de comisie rogatorie și

efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nu demonstrează vinovăția inculpatului

Dragulea Vasile și nu au relevanță pentru faptele incriminate acestuia;

- atât prima instanță cât și instanța de apel au adoptat o decizie neîntemeiată prin

calificarea acțiunilor de prestări servicii de transport de deplină legalitate de către

Dragulea Vasile, ca fiind organizarea migrației ilegale, în contradicție cu circumstanțele

pe deplin demonstrate în prima instanță;

- cererea de comisie rogatorie nu a fost prezentată instanței, nefiind clar care acte

procedurale urmează a fi considerate obiectul comisiei rogatorii;

- consideră că este nul procesul verbal de ridicare a materialelor dosarului din 31

iulie XXXXX, deoarece a fost efectuat cu încălcarea termenului de 3 luni de la data

obținerii informației prevăzut de art. 1325 alin. (9) Cod de procedură penală;

80

- consideră că neîntemeiat au fost încasate cheltuielile în mod solidar de la

inculpați întrucât procurorul nu a prezentat probe ce ar confirma suportarea acestor

cheltuieli.

5.9. În motivarea recursului ordinar avocatul Țurcan Veaceslav în numele

inculpatului Dragulea Vasile a menționat că:

- fapta inculpatului Dragulea Vasile nu întrunește elementele infracțiunilor pentru

care a fost condamnat;

- prima instanță a făcut o analiză obiectivă și imparțială mult mai detaliată cu

privire la vinovăția lui Dragulea Vasile (f.d.37).

- prima instanță a constatat în mod întemeiat inexistența elementelor constitutive

ale infracțiunii imputate în acțiunile lui Dragulea Vasile;

- nu este clar prin prisma căror probe și recalificări juridice instanța de apel a ajuns

la concluzia contrară celei ce aparține primei instanțe;

- condamnarea lui Dragulea Vasile o consideră arbitrară în raport cu

circumstanțele de fapt ale cauzei, din care rezultă că acesta activa în calitate de șofer de

taxi autorizat și a executat la solicitare o comandă pe teritoriul Ucrainei. Niciunul dintre

figuranții pe acest dosar nu a declarat că ar fi comunicat lui Vasile Dragulea care era

scopul venirii pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor transportate. Nu a fost

demonstrată nicio legătura între Vasile Dragulea și alți membri ai grupului inculpat, iar

includerea lui în calitate de membru al grupului organizat este o interpretare abuzivă

care nu are niciun suport factual în circumstanțele prezentei spețe;

- instanța de apel a adoptat o sentință ilegală prin calificarea acțiunilor de prestare

a serviciilor de transport în deplină legalitate de către Dragulea Vasile ca fiind

organizarea migrației ilegale în contradicție cu circumstanțele pe deplin demonstrate în

prima instanță;

- instanța de apel a recalificat în mod neîntemeiat și abuziv fapta ca fiind comisă

de un grup criminal organizat, deși această calificare este contrazisă de relațiile existente

între Dragulea Vasile și ceilalți inculpați;

- instanța de apel a respins neîntemeiat examinarea temeiurilor de nulitate a

probelor colectate prin intermediul măsurilor speciale de investigații cu încălcarea

procedurii penale;

- cheltuielile de judecată pentru traducerea actelor de comisie rogatorie și

efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nu demonstrează vinovăția inculpatului

Dragulea Vasile și nu au relevanță pentru faptele incriminate acestuia;

5.10. În motivarea recursului ordinar suplimentar, avocatul Țurcan Veaceslav în

numele inculpatului Zabolotnîi Valerian a menționat că.

- judecarea cauzei în privința lui Zabolotnîi Valerian a avut loc fără participarea

apărătorului;

- judecarea cauzei în prima instanță și instanța de apel a fost judecată fără

participarea unei părți;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- învinuirea înaintată nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești lipsa în acțiunile lui Zabolotnîi Valerian a elementelor infracțiunilor

incriminate;

- martorii acuzării au avut un caracter formal, fiind prezenți doar pentru a simul

apariția martorilor ce susțin afirmațiile absurde și inconsistente ale acuzării;

81

- martorul acuzării care deținea calitatea de victimă și anume Plahotniuc Vladimir,

nu a mai fost audiat în ședința de judecată, fiind respinse cererile apărării de a-l audia pe

acesta asupra circumstanțelor importante ale cauzei;

- martorii apărării nu au fost amdiși spre audiere, nefiind admise nici declarațiile

scrise depuse de acești martori prin semnătură olografă, autentificată în condițiile legii

de către avocat;

- se atestă o insinuare de apartenență a lui Zabolotnîi Valerian la un grup „grup

criminal”;

- acuzarea a demonstrat o vînzoială a lui Parhomenco I. care încerca să creeze iluzia

pregătirii unui atentat asupra lui Plahotniuc Vladimir, la indicațiile acestuia, în schimbul

unor remunerații de bani primite de la persoane din anturajul lui Plahotniuc Vladimir;

lărgit concluzionează că recursurile ordinare declarate de către avocatul Russu Vitalie cu

inculpatul Melnic Igor, de către avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov

Stepan, de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Melnic Igor, de către

inculpatul Zabolotnîi Valerian, de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului

Cojocari Ivan, de către inculpatul Cojocari Ivan, de către avocatul Ceban Victor în numele

inculpatului Șevcenco Dumitru, de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului

Dragulea Vasile, de către avocatul Țurcan Veaceslav în numele inculpatului Dragulea

Vasile urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea

rejudecării cauzei de aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, iar recursul

declarat de către avocatul Dumitru Pavel în numele inculpatului Zabolotnîi Valerian

urmează a fi respins ca inadmisibil din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

7.1. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Russu Vitalie cu

inculpatul Melnic Igor, de către avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov Stepan, de

către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Melnic Igor, de către inculpatul Zabolotnîi

Valerian, de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului Cojocari Ivan, de către inculpatul

Cojocari Ivan, de către avocatul Ceban Victor în numele inculpatului Șevcenco Dumitru, de către

avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Dragulea Vasile, de către avocatul Țurcan

Veaceslav în numele inculpatului Dragulea Vasile, soluția instanței de recurs în drept, se

fundamentează pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a

hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a

procedurilor.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze

echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri

contradictorii și nemotivate.

82

Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază și prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează

să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

De fapt, urmează a fi elucidate următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost

comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de

apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată nerespectarea prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în conformitate

cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe

baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator,

privitor la vinovăția inculpaților și să se expună la principalele motive invocate în

apelurile declarate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea

în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea

în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

La caz, autorii recursurilor își întemeiază solicitările de achitare a inculpaților sau

de remitere a cauzei la rejudecare, pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6), 8), 11), 12)

Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: instanța nu a fost

compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33; judecata a avut loc

fără participarea apărătorului; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apeluri și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; persoana condamnată a fost judecată

anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a

răspunderii penale; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de apel nu a

ținut cont în deplină măsură de rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală,

nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspunsuri complete la toate motivele

esențiale invocate în apelurile declarate.

83

În esență, inculpații și apărătorii acestora menționează în recursurile depuse

precum că, instanța de apel nu a procedat la o examinare proprie a circumstanțelor acestei

cauze și nu a respins motivat fiecare argument invocat de partea apărării.

De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO rezultă

că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, înglobează,

inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru

cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor

drepturi concrete și efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotararea din 13 mai 1980). Or,

acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr

„ascultate”, adică analizate temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6

implică, în special, în sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a

mijloacelor, argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva

Franței [MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie

1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.

Desfășurând ideea că, observațiile părții apărării nu au fost dezbătute de instanța

de apel, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, instanța de apel la emiterea deciziei

atacate s-a limitat exclusiv la redarea argumentelor invocate în apelurile declarate de

către procurorii în Procuratura Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

speciale, cât și a reluat parțial argumentele expuse în sentința primei instanțe.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a apreciat fiecare

probă separat, dar s-a expus în mod general asupra cumulului de probe.

Astfel, se constată că, de către instanța de apel au fost interpretate greșit

depozițiilor martorilor, fiind selectate numai faptele care au considerat de cuviință,

nefiind examinate în ansamblu toate probele care în mod evident dovedesc cu certitudine

faptul că inculpații au tangență cu săvîrșirea infracțiunilor imputate.

Reieșind din conținutul hotărârilor instanțelor inferioare, Colegiul penal lărgit

scoate în evidență faptul că, nu au fost apreciate argumentele prin care s-a invocat

contradictorialitatea declarațiilor martorilor date pe parcursul urmăriri penale și în

instanța de judecată, precum nu au fost apreciate nici argumentele apărării referitor la

acțiunile și rolul organului de urmărire penală, care în viziunea apărării a fost unul activ

și contravine jurisprudenței CtEDO.

De asemenea nu a fost combătută critica invocată de apărare, cu referire la

aprecierea dată de către instanțele de judecată declarațiilor martorilor, ca fiind o metodă

de apărare, lipsind argumentarea și analiză amplă a acestora, în coroborare cu probele

administrate în ansamblu. O astfel de constatare a instanțelor, care a-r fi una motivată și

argumentată prin raportarea la careva probe ce o combat, nu se regăsește în motivarea

soluției.

În acest context, Colegiul consideră, că simpla catalogare a declarațiilor martorilor

ca fiind doar o metodă de apărare, simpla afirmare privind aprecierea critică a acestor

declarații fără argumentarea de ce se impune o astfel de concluzie, fără aprecierea

versiunilor acestora și divergențelor apărute în raport cu probele acuzării nu poate

genera concluzii definitive pe marginea învinuiri aduse.

Este de menționat că, deciziile emise pe cauză, de fapt nici nu conțin analiza

probelor, motivarea concluziilor și soluțiilor, instanțele limitându-se la expunerea faptei

ca fiind constatată, trecerea în revistă a probelor administrare cu mențiunea simplă că

vinovăție este dovedită.

84

Instanța de apel, făcând eronat trimitere la faptul că, instanța de fond corect a

concluzionat confirmarea vinovăției inculpaților, precum motivarea și stabilirea

pedepsei, acordând apreciere unilaterală și parțială cumulului de probe administrat în

speță, fiind acceptate în mod prioritar probele acuzării, ne fiind combătute argumentat

probele apărării prin care este pusă la îndoială vinovăția inculpaților în comiterea

faptelor imputate, astfel, nerespectându-se în consecință cerințele art. 389 alin. (2) Cod de

procedură penală, conform cărora sentința de condamnare se adoptă numai în condițiile

în care, în urma cercetări judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a

fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, ori sentința de

condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe

declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și criticile în instanța de judecată

în absența lor.

În acest context, instanța de apel în mod doar declarativ s-a pronunțat referitor la

respingerea argumentelor și versiunilor părții apărării, neluarea în considerare a

argumentelor ca fiind nefondate, aprecierea critică a declarațiilor inculpaților, martorilor,

evitând expunerea argumentată a unor asemenea deducții.

Prin urmare, la baza deciziei de condamnare, instanța de apel a pus declarațiile

martorilor Parhomenco Iurii, Korkișco Pavel, Mișciuk Iaroslav, declarațiile specialistului

Zaharenco Eugeniu, materialele privind efectuarea unor măsurie speciale de investigații

cât și concluziile rapoartelor de expertiză criminalistică.

Astfel, instanța de apel a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile

martorului Korkișco Pavel, acesta ne fiind audiat, și fără a argumenta concret în ce

măsură declarațiile acestuia date la urmărirea penală constituie o mărturie acuzatoare

incontestabilă. Astfel, acesta fiind audiat în prima instanța în condiții speciale a declarat

că dintre inculpați îi cunoaște doar pe Dmitrii Șevcenco și Igor Melnic. Ultimul l-a ajutat să

treacă frontiera între Ucraina și Republica Moldova. Persoanele care l-au ajutat să treacă ilegal,

pe teritoriul Republicii Moldova, nu cunoșteau scopul aflării lui aici, el nu a discutat cu ei despre

activitatea și planurile lor. Mai mult, ei nu au fost prezenți la discuțiile cu Parhomenco Iurie.

Totodată, Colegiul reține că, instanța de apel a pus la baza condamnării

inculpaților și declarațiile martorului Mișciuk Iaroslav, care însă nu a fost audiat ca martor

în cadrul examinării cauzei nici în instanța de fond, nici în cea de apel, acuzatorul de stat

Vidrașco Tatiana renunțând la audierea acestuia în calitate de martor în prima instanță

(a se vedea procesul verbal al ședinței de judecată). Astfel, declarațiile acestuia nu puteau fi

verificate în cadrul examinării cauzei, iar potrivit art.94 alin.(1) pct.9) Cod de procedură

penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe, și prin urmare, se exclud din dosar

și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotariri judecătorești, datele care au fost

obținute fără a fi cercetate, în modul stabilit în ședința de judecată. Astfel, contrar

prevederilor legale, instanța de apel pune la baza motivării sentinței declarațiile

martorului respectiv.

De menționat că, declarațiile martorului Parhomenco Iurii se contrazic cu

declarațiile martorului audiat în condiții speciale Korkișco Pavel, or, Parhomenco Iurii în

cadrul audierii în ședința de judecată a invocat că persoanele de origine ucraineană care

veneau pe teritoriul Republicii Moldova treceau de fiecare dată frontiera pe la or.

Lesnoaia din Ucraina, iar martorul Korkișko Pavel audiat în condiții speciale a declarat

că persoanele de origine ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova pe la altă

85

frontieră prin satul Tarutino, astfel evidențiindu-se o divergență pe care instanța de apel

nu a clarificato.

De asemenea, instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor contradictorii date

de către martorul Parhomenco Iurii care inițial a menționat asupra faptului că, din

momentul preluării cetățenilor ucrainei de către Melnic Igor din orașul Tarutino și până

la hotarele frontierei de stat din localitatea Lesnoaia, ultimul nu a comunicat cu nici unul

dintre ei, iar mai apoi a declarat că Melnic Igor i-a văzut pentru prima oară pe cetățenii

ucraineni.

Colegiul penal lărgit reține că din declarațiile martorului Parhomenco Iurii reiese

că inculpatul Melnic Iurie nu are nici o tangență cu pregătirea omorului la comandă așa

cum a fost calificat de către instanța de apel.

Nu este clar cum instanța de apel a dedus că inculpații Cojocari Ivan, Melnic Igor

și Dragulea Vasile le-a asigurat trecerea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a

cetățenilor ucraineni, or, aceste persoane nu au fost audiate în cadrul procesului penal

pentru a confirma faptul dat iar alte careva probe care ar confirma cele menționate nu au

fost prezentate.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs ordinar evidențiază că instanța de apel

nu a indicat în baza căror criterii a constatat că inculpații fac parte dintr-un grup criminal

organizat, or, materialele cauzei nu atestă legătura strînsă permanentă între inculpați,

precum și gradul înalt de organizare, de unde rezultă că nu orice grup de persoane care

au comis în comun o infracțiune poate fi considerat un grup criminal organziat.

Din declarațiile martorilor date în cadrul urmrării penale și în instanțele de

judecată, reiese că inculpații nici nu se cunosc bine între ei, sau au făcut cunoștință cu

puțin timp înainte să fie învinuiți în comiterea infracțiunilor imputate.

Mai mult, din materialele cauzei se constată că Melnic Igor, Cojocaru Ivan și

Dragulea Vasile nu cunoșteau nici pe unul din participanții la prezenta cauză, în situația

în care, învinuitul Melnic Igor a declarat că l-a văzut pentru prima oară pe Parhomenco

Iurii în cadrul urmăririi penale, în biroul procurorului.

În continuare, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel fără a lua în

considerare că inculpații vor să fie apărați anume de avocații aleși de către ei cu care au

încheiat contracte, a petrecut ședințe de judecată fără participarea avocaților aleși,

invitând alți avocați din oficiu, în acest sens încălcând rigorile prevăzute de art. 6 CEDO,

precum și prevederile art. 68 Cod de procedură penală.

Conform procesului verbal al ședinței de judecată din 18.12.2018 (f.d.52-58, vol.

XVIII), se constată că apărătorul inculpatului Zabolotnîi Valerian nu a fost prezent la

judecarea cauzei.

Deși conform certificatului eliberat de administrația Spitalului Clinic de

Traumatologie și Ortopedie (f.d.44, vol.XIX), rezultă că avocatul inculpatului Zabolotnîi

Valerian în perioada 17.12.2018-26.12.2018 a fost internat în Spitalului Clinic de

Traumatologie și Ortopedie, însă instanța de apel a invitat avocat din oficiu pentru

inculpatul Zabolotnîi Valerian și a dispus examinarea cauzei în ordine de apel la data de

18.12.2018, în lipsa avocatului ales de acesta și cu care a încheiat contract, fără a verifica

motivul neprezentei avocatului la ședința de judecată stabilită, fiind încălcat astfel

dreptul la apărare.

Prin urmare, din materialele cauzei se atestă că avocatul Curmeli Vladmir a fost în

imposibilitate de a se prezența la ședința de judecată stabilită la 18.12.2018, or, acesta nu

86

s-a prezentat la examinarea cauzei în ordine de apel, în perioada respectivă fiind internat

la Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie, iar instanța de apel neîntemeiat a

considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa acestuia fără a clarifica motivul

neprezentei acestuia la ședința de judecată stabilită.

De asemenea, Colegiul penal lărgit accentuează că instanța de apel în ședința din

18.12.2018, nu și-a motivat soluția privind posibilitatea judecării cauzei în lipsa

avocatului ales de către inculpat, deși inculpatul participant a considerat imposibilă

examinarea, ne fiind întreprinse toate măsurile procesuale, instanța de apel rezumându-

se doar la invocarea că dreptul la apărare a inculpatului Zabolotnîi Valerian nu este

încălcat, acest drept fiind apărat de către avocatul desemnat din oficiu teritorial, avocatul

Lunca Ion și respectiv a respins cererea avocatului Curmeli Vladimir privind amânarea

judecării cauzei.

Instanța de apel nu a luat în considerare faptul că inculpatul Zabolotnîi Valerian a

refuzat a fi reprezentat de avocatul din oficiu, solicitând amânarea ședinței de judecată

pentru a fi reprezentat de avocatul ales, cu care a încheiat contract de asistență juridică.

Totodată, instanța de apel nu a oferit termen inculpaților Cojocari Ivan și Chirov

Stepan pentru a-și angaja un avocat, chiar dacă aceștia au făcut o solicitare în acest sens.

Instanța de apel nu a motivat desfășurat și suficient că probele administrate la

materialele cauzei dovedesc indubitabil că în acțiunile inculpaților se întrunesc

elementele infracțiunilor ce li se imputată, or, în corelație cu principiul prezumției

nevinovăției, este ilegal de a pune în sarcina învinuitului obligațiunea de a-și dovedi

nevinovăția și lucrul acesta este imposibil, dat fiind că învinuitul se consideră nevinovat

atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită în conformitate cu legea.

În opinia Colegiului penal lărgit, problema de drept rămasă nesoluționată în

această cauză, rămâne a fi încadrarea juridică a faptei imputabile inculpaților care are

importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare

a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul

legal al infracțiunilor și conținutul constitutiv al acestora.

În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește

cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul

acesteia. Vorbind despre importanța încadrării juridice a unei fapte, Colegiul face

trimitere la dispozițiile art. 6§3 lit. a) din Convenție, care exprimă necesitatea acordării

unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei deferite judecății.

Principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția

sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale imputate

acesteia prin rechizitoriu.

Prin „încadrarea juridică” a acțiunilor inculpatului se are în vedere determinarea,

constatarea juridică și motivarea convingătoare a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală, după cum se menționează în art. 113 din Codul penal.

Descrierea laconică a încadrării juridice a faptelor imputabile inculpaților nu poate

satisface cerințele despre claritatea și previzibilitatea învinuirii aduse acestora. De altfel,

prin rechizitoriu persoana trimisă în judecată este oficial înștiințată, în scris, cu privire la

temeiul legal și faptic al acuzațiilor care i se incriminează. Mai mult, sub același aspect,

art. 6§3 lit. a) din Convenția Europeană îi recunoaște acuzatului dreptul de a fi informat

cu privire la încadrarea juridică a faptelor, dar și cu privire la cauza acuzației, adică

87

privitor la expunerea detaliată a faptelor materiale pentru care este acuzat și pe care se

bazează acuzația (cauza Pelissier și Sassi contra Franței nr. 2544/94 pct. 52-54, CEDO 1999-

II). Sfera de aplicare a acestei dispoziții trebuie apreciată, în special, în lumina celui mai

general drept la un proces echitabil garantat de art. 6§1 din Convenție.

În materia penală, o informare precisă și completă cu privire la acuzațiile aduse

unei persoane constituie o condiție esențială a echității procedurii. Dreptul de a fi

informat cu privire la natura și cauza acuzației trebuie analizat în lumina dreptului

inculpatului de a-și pregăti o apărare eficientă pentru a răspunde coerent, prompt și

adecvat acuzației înaintate.

La caz, instanța de apel nu a cercetat cazul dedus judecății sub toate aspectele, nu

a făcut o analiză detaliată și obiectivă a probelor și contrar prevederilor legale, nu s-a axat

pe o motivare complexă cu privire la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților.

În opinia recurenților, prin omiterea instanței de apel de a se expune asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, instanța a pronunțat o hotărâre

nemotivată și neargumentată, prin ce le-a încălcat flagrant dreptul inculpaților la un

proces echitabil, garantat de art.6 CEDO.

Este de menționat faptul că instanța de apel, nu a acordat o atenție sporită celor

consemnate de inculpați pe parcursul instrumentării acestei cauze penale.

Colegiul penal precizeză, că instanței de apel soluționând în fond cauza, este

obligată să asigure părților garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul

constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru instanța

respectivă.

De regulă, fiecare dintre părțile care se confruntă într-un proces penal, (acuzarea

și apărarea) este deținătoarea propriului adevăr, pe care încearcă să-l impună în urma

unei confruntări corecte. De aici decurge importanța deosebită pe care sistemul adversial

o acordă procedurii, care trebuie să fie corectă, echitabilă, să asigure egalitatea armelor și

să contribuie la aflarea adevărului.

Potrivit cererilor de recurs depuse de apărătorii inculpaților, alegațiile lor nu au

nu au fost auzite și apreciate de către instanța de apel, care s-a focusat doar pe poziția

acuzatorului de stat preluând-o integral și menținând condamnarea în privința

inculpaților pe capetele de acuzare incriminate acestora, stabilind inculpaților chiar și

pedepse mai aspre, fapt care nu și-a găsut motivarea corespunzătoare.

În asemenea circumstanțe, decizia instanței de apel, care urma a fi pronunțată în

cadrul continuării procesului de judecată în condițiile art.413, 414 din Codul de

procedură penală, este una incompletă sub aspectul motivării.

În contextul rigorilor prevăzute de art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

instanța de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or, se atestă utilizarea

formulărilor generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei și a oferi

aprecierea concretă a fiecărei probe în parte conform art. art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele,

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date, de fiind respectate în deplină măsură

aceste prevederi legale.

88

Aici, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod

de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că

verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei

sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea

sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost

obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de

prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, pentru a evita în final concluzii defectuoase, în prezența

căror se conturează erorile de drept .

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența

și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea

acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt

examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele

în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată în partea motivării soluției adoptate și prezintă deficiențe

majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate

în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a

judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu șia motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat

răspuns alegațiilor de bază invocate de către părți în ordine de apel, care în opinia

acestora au importanță în cauză, admițând astfel eroarea de drept prevăzută de pct. 6),

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel

în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise nu pot fi reparate de

către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe

fond și substitui instanța ce a judecat apelurile declarate la caz, cu încălcarea prevederilor

procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel și recurs,

nominalizate și în prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate,

89

să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul

cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate inculpatului, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și stabilirii

pedepsei, în caz de adoptare sau menținere a unei soluției de condamnare, ținând cont

de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, subsidiar pronunțându-se și asupra argumentelor

acuzatorului de stat, pentru a pronunța o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate

cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către către avocatul Dumitru Pavel în

numele inculpatului Zabolotnîi Valerian, Colegiul penal lărgit menționează următoarele:

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine

de apel cu participarea inculpatului Zabolotnîi Valerian și a avocatului acestuia,

dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 18.12.2018, în ședința de judecată în care

participanții la proces au fost înștiințați despre faptul că decizia motivată va fi pronunțată

la 18.01.2019, ora 14.00 (f.d. 52-58, vol. XVIII).

Potrivit procesului-verbal al instanței de apel din 18.12.2018, inculpatul Zabolotnîi

Valerian și apărătorul acestuia au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului (f.d. 52-58,

vol. XVIII).

Totodată, inculpatul Zabolotnîi Valerian și apărătorul acestuia, avocatul Curmeli

Vladimir au fost prezenți la ședința de judecată din 18.01.2019, prin care instanța de apel

a informat participanții la proces că în legătură cu complexitatea cauzei, pronunțarea

deciziei redactate integral, se amână pemtru data de 01.02.2019, ora, 14:00 (f.d. 58, vol.

XVIII).

La pronunțarea deciziei integrale din 01.02.2019, inculpatul Zabolotnîi Valerian nu

a fost prezent, fiind prezent apărătorul acestuia – avocatul Curmeli Vladimir, fapt

dovedit prin semnătura acestuia pe recipisă (f.d.179, vol. XVIII).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 01 februarie 2019,

ședință despre care inculpatul Zabolotnîi Valerian și avocatul acestuia au cunoscut,

fiindu-le cunoscută și soluția pe caz.

Colegiul menționează că, avocatul Dumitru Pavel a declarat recurs ordinar

împotriva hotărârii judecătorești adoptate la caz, la data de 24 ianuarie 2020, fapt

confirmat prin data înregistrării la Curtea Supremă de Justiție, adică peste termenul

prevăzut de lege.

Colegiul atestă că una din cerințele obligatorii, la depunerea recursului, se referă

la respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective.

În corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

declarare a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel.

Ca atare, termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui

atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după

expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut

90

un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen”.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că,

în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către

recurent, respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate

pentru examinare, partea fiind decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității raporturilor

juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza Ghirea contra

Moldovei, unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care reprezintă unul din

elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil – presupune că fiecare parte

beneficiară de o posibilitate rezonabilă de ași prezenta cazul în condițiile, că nu ar puneo

într-un dezavantaj substanțial în raport cu cealaltă parte.”

Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor referitoare la termenele limită este de natură

să aducă atingere principiului egalității armelor în cazul în care părțile nu beneficiază de

aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele în față instanței.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră că, recursul ordinar

declarat de avocatul Dumitru Pavel în numele inculpatului Zabolotnîi Valerian, urmează

a fi respins ca fiind inadmisibil.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Russu Vitalie cu

inculpatul Melnic Igor, de către avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov

Stepan, de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Melnic Igor, de către

inculpatul Zabolotnîi Valerian, de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului

Cojocari Ivan, de către inculpatul Cojocari Ivan, de către avocatul Ceban Victor în numele

inculpatului Șevcenco Dumitru, de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului

Dragulea Vasile și de către avocatul Țurcan Veaceslav în numele inculpatului Dragulea

Vasile, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie

2018, în cauza penală în privința lui Zabolotnîi Valerian XXXXX, Șevcenco Dmitrii

XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX, Melnic Igor XXXXX, Chirov

Stepan XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Dumitru Pavel

în numele inculpatului Zabolotnîi Valerian.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

91

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

92