1ra-51/2021 — Art.217-1 al.4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 11 august 2017, Ungureanu (Țurcan) Cristina a fost achitată de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, în temeiul art.390 alin.(l) pct. l) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Verdeș Denis în baza art.art.42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani; Ungureanu Valentin în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. În temeiul art.90 Cod penal a suspenda executarea pedepsei cu închisoarea aplicată lui Ungureanu Valentin fixându-i un termen de probă de 4 ani; Țurcan Maxim în baza art.art.42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani; Popov Maxim în baza art.art.42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani; Gorgos Vitalii în baza art.art.42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani; Vîrlan Dumitru în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. În temeiul art.85 Cod penal, a-i adăuga parțial lui Vîrlan Dumitru la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință partea neexecutată a pedepsei de 4 ani de închisoare stabilită prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28.01.2015, în baza art.190 alin.(2) Cod penal. Potrivit art.85 alin.(3) Cod penal, a-i aplica lui Vîrlan Dumitru pedeapsa definitivă - 4 ani și 1 lună de închisoare în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Vasilachi Iulian (în privința căruia a fost încetată urmărirea penală în temeiul prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal), având intenția punerii în circulație a substanțelor narcotice și psihotrope, o perioadă nedeterminată de timp procura de la Ivasiv Vitalie substanțe narcotice și psihotrope, pe care până la 14.08.2016 le comercializa lui Ungureanu Valentin. În continuare, Ungureanu Valentin împreună cu Tertea Vadim s-au deplasat la domiciliul ultimului, iar Diaconu Petru a fost stopat de către reprezentanții organului de urmărire penală pe bd. Ștefan cel Mare, mun. Chișinău și fiind efectuată 2 percheziție în automobilul de model „BMW” cu n/î XXX, au fost depistate și ridicate șase pachețele din hârtie de culoare albă cu masă vegetală, care conform raportului de expertiză nr.5274 din 20.09.2016 constituie substanță narcotică - marijuana cu cantitatea totală de 0,64 g (0.03+0.20+0.13+0.07+0.12+0.09 g). Cantitatea substanței narcotice menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții mici. La 13.08.2016, ora 20:10, au fost reținuți Ungureanu Valentin și Tertea Vadim, iar fiind efectuată percheziția corporală a lui Ungureanu Valentin, au fost depistate obiecte și substanțe, care conform raportului de expertiză nr. 5338 din 23.09.2016, constituie substanță psihotropă amfetamină împachetată într-un pachețel din polimer cu cantitatea de 1,83 g și substanță narcotică marijuana împachetată într-un pachețel din polimer cu cantitatea de 0,09 g. Cantitatea substanței psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 13.08.2016, ora 23:00, fiind efectuată percheziția la domiciliul comun al lui Ungureanu Valentin și Țurcan Cristina amplasat în xxx a fost depistat și ridicat un pachețel din polimer în care se afla substanță cu aspect de praf și bulgări, care conform raportului de expertiză nr. 5245 din 19.09.2016 constituie amestec de substanțe psihotrope MDMA și amfetamină cu cantitatea de 2.75 g. Cantitatea substanțelor psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 13.08.2016, ora 21:30 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Tertea Vadim amplasat în xxx au fost depistate și ridicate un pachețel din polimer în care se afla substanță cu aspect de praf și bulgări, care conform raportului de expertiză nr. 5343 din 23.09.2016, constituie amestec de substanță MDMA și amfetamină cu cantitatea de 2,45g, substanță care era păstrată de către Tertea Vadim pentru consum personal. Cantitatea substanței psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.012006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 14.08.2016, ora 14:20, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Verdeș Denis amplasat în xxx, au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe, care conform Raportului de expertiză nr. 5342 din 23.09.2016 constituie substanță psihotropă - amfetamină împachetată în 4 pachețele de folie de staniol cu cantitatea de l,77g, amestec de substanțe psihotrope amfetamină și MDMA împachetate în 2 pachețele de folie de staniol cu cantitatea de 2,12 g, substanță narcotică marijuana împachetată într-un pachețel din hârtie cu cantitatea de 0,45 g, 2 aparate confecționate artizanal pentru consum de substanțe narcotice cu depuneri de substanță narcotică - rășină de cannabis cu cantitatea de 0,074 g, un flacon din polimer cu urme de substanță narcotică – PVP,, substanțe care erau păstrate de către Verdeș Denis cu scop de înstrăinare. Cantitatea substanțelor narcotice și psihotrope menționate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 14.08.2016, ora 20:15, în cadrul efectuării percheziției în automobilul de model „KIA” cu xxx aflat în posesia lui Vasilache Iulian au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe, care conform Raportului de expertiză nr.5242 din 21.09.2016, constituie substanță narcotică - marijuana cu cantitatea ce 0.48 g, substanță psihotropă - amfetamină cu cantitatea de 3,44 g. Inclusiv, la 14.08.2016 în cadrul efectuării percheziției în garajul nr. xxx, amplasat pe xxx. ce-i aparține lui Vasilache Iulian, au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe care conform Raportului de expertiză nr. 5341 din 23.09.2016 constituie rășină de cannabis cu cantitatea de 0.14 3 g, un cântar electronic de mici dimensiuni cu urme de substanță psihotropă - amfetamină și urme de substanță narcotică - cocaină. Cantitatea substanțelor narcotice și psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2016 reprezintă proporții deosebit de mari. Ulterior, Vasilache Iulian, dându-și acordul de a colabora cu organele de drept în vederea documentării acțiunilor infracționale ale altor persoane implicate în traficul ilicit de substanțe narcotice și psihotrope, a comunicat despre faptul că substanța psihotropă de tip amfetamină o primea de la Ivasiv Vitalii și conform înțelegerii prealabile reținerii, ultimul urma să-i comercializeze 250 g de amfetamină și 1 000 de pastile MDMA. În continuarea acțiunilor ilegale, Ivasiv Vitalii, împreună și de comun acord cu Țurcan Maxim, urma să transporte și să-i transmită lui Vasilache Iulian cantitatea de substanță psihotropă indicată mai sus. Totodată, la sfârșitul lunii august 2016, Țurcan Maxim, având scopul punerii în circulație a substanței narcotice, a primit de la Ivasiv Vitalii spre distribuire în continuare o cantitate nedeterminată de substanță narcotică heroină, pe care ulterior o transmitea în diferite cantități spre comercializare Natialiei Boț contra prețului de 2 000 lei pentru un gram, precum și altor persoane la moment neidentificate. Astfel, la 06.09.2016, ora 13:45, fiind efectuată percheziția la domiciliul Nataliei Boț amplasat pe xxx, au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe care conform Raportului de expertiză nr. 5538 din 04.10.2016 constituie substanță narcotică heroină împachetată în 27 pachețele din folie de staniol cu cantitatea totală 23,043 g, precum și 33 de fragmente de folie de staniol cu urme de substanță narcotică -heroină, substanță primită anterior pentru distribuirea în continuare de la Țurcan Maxim. Cantitatea substanțelor narcotice menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporție deosebit de mari. Inclusiv, la 06.09.2016, ora 13:45, fiind efectuată percheziția în automobilul de model „Mercedes” cu n/î xxx aflat în posesia lui Țurcan Maxim, au fost depistate și ridicate un pachețel din folie de staniol cu substanță narcotică și un pachet din polimer în care se afla substanță cu aspect de praf, care conform raportului de expertiză nr. 5445 din 28.09.2016 constituie substanță narcotică - heroină cu cantitatea de 3,127 g. Cantitatea substanțelor narcotice menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. Totodată, Țurcan Maxim, având înțelegere prealabilă cu Popov Maxim, a procurat de la acesta de nenumărate ori pastile cu conținut de substanță psihotropă buprenofrin. În așa mod, Popov Maxim, având intenția punerii în circulație a substanțelor psihotrope, la 09.09.2016, conform înțelegerii prealabile cu Gorgos Vitalii și o persoană neidentificată, i-a transmis lui Gorgos Vitalii patru pastile cu conținut de substanță psihotropă buprenofrin, care acesta urma să le transmită unei persoane neidentificate de organul de urmărire penală. La 09.09.2016. ora 17:00, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Gorgos Vitalii, amplasat pe xxx, au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe care conform raportului de expertiză nr. 5528 din 05.10.2016 constituie substanță narcotică marijuana cu cantitatea de 1,27 g, patru pastile ce conțin substanță psihotropă buprenofrin cu cantitatea de 1,61 g. La 09.09.2016, ora 16:20, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Popov Maxim amplasat pe xxx, au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe, care conform raportului de expertiză nr. 5612 din 07.10.2016 constituie substanță psihotropă burenofrin în 8 pastile cu cantitatea substanței de 0,064 g și cinci pastile ce conțin substanță psihotropă tramadol cu 4 cantitatea de 0,25 g. Inclusiv, la 09.09.2016, ora 18:12, fiind efectuată percheziția corporală a lui Popov Maxim în incinta IP Botanica amplasat pe bd. Cuza Vodă 9/3, mun. Chișinău, a fost depistat și ridicat un pachețel improvizat din blister cu inscripția „Subutex” în care se află fragmente de pastilă, care conform raportului de expertiză nr. 5421 din 28.09.2016 constituie substanță psihotropă buprenorfin cu cantitatea de 0,0034. Cantitatea substanțelor narcotice menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 11.09.2016, ora 19:30, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Vîrlan Dumitru pe adresa - or. Orhei, str. Codru 7, au fost depistate și ridicate obiecte și documente care conform raportului de expertiză nr. 5529 din 06.10.2016 constituie substanță narcotică hașiș cu cantitatea de 0,49 g, depuneri de substanță narcotică rășină de canabis pe un fragment de butelie cu cantitatea de 0,02 g, o comprimată cu conținut de substanță psihotropă buprenofrin cu cantitatea de 0,35 g, patru comprimate cu conținut de substanță psihotropă aprozolan cu cantitatea de 0,002 g. La 11.09.2016, ora 20:05, fiind efectuată percheziția la construcția nefinisată ce-i aparține lui Vîrlan Dumitru pe adresa - xxx, au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe ce conform raportului de expertiză nr. 5918 din 21.10.2016, depuneri de substanță narcotică rășină de canabis pe un fragment de butelie cu cantitatea de 0,095 g, 10 capsule cu conținut de substanță psihotropă tramadol cu cantitatea de 0,5 g. Cantitatea substanțelor narcotice menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 13.09.2016, ora 16:00, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Anghel Ion pe adresa - xxx, au fost depistate și ridicate 28 de blistere a câte o pastilă de „Subutex”, care conform raportului de expertiză nr. 5619 din 07.10.2016 constituie substanță psihotropă buprenorfin cu cantitatea de 0,224. Inclusiv, la 13.09.2016, ora 16:05, fiind efectuată percheziția corporală a lui Anghel Ion în incinta EP Botanica de pe adresa - mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă 9/3, au fost depistate și ridicate 10 blistere a câte o pastilă de „Subutex”, care conform raportului de expertiză nr. 5564 din 06.10.2016 constituie substanță psihotropă buprenorfin cu cantitatea de 0,08 g. Cantitatea substanțelor narcotice menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari.

Avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Popov Maxim a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat Popov Maxim, din motiv că în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.42, 2171 alin.(2) lit. b) Cod penal, sau remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță în temeiul art.415 alin.(l) pct.3) Cod de procedură penală. În motivarea apelului declarat a invocat următoarele motive: - nu s-a constatat înțelegerea prealabilă între inculpatul Popov Maxim și ceilalți inculpați la comiterea infracțiunii; - înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice etc., se consumă în momentul primiri: acestora de către o altă persoană, iar acuzarea nu a stabilit cine sunt aceste persoane; - apărarea a solicitat declararea nulității raportului de expertiză nr.34/12/lR- 5612 din 07.10.2016, din motiv că proba a fost administrată de către o persoană care 5 nu este competentă, or expertul Jalbu Diana este autorizată să efectueze doar expertiza substanțelor narcotice de origine vegetala și sintetica, nu și a celor psihotrope, dar instanța nu s-a pronunțat referitor la acest aspect; - interceptările telefonice ale discuțiilor inculpatului nu demonstrează implicarea acestuia la comiterea infracțiunii imputate; - instanța de judecată a examinat cauza în lipsa inculpatului, contrar prevederilor art.321 Cod de procedură penală, fiind dispusă examinarea cauzei în lipsa inculpatului în ședințele din 19.05.2017, 05.07.2017, 25.07.2017 și 21.07.2017, fapt care atrage nulitatea acțiunilor procesuale și ale ședințelor de judecată din zilele respective; - ședința de judecată din 17.07.2017 a avut loc în lipsa avocatului contractual al inculpatului Popov Maxim, iar ultimul a refuzat să fie asistat de un alt avocat. 3.1. Avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului Gorgos Vitalii, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat procesul penal intentat în privință lui Gorgos Vitalii în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, din motiv că nu se întrunesc elementele infracțiunii, cu recalificarea acțiunilor lui Gorgos Vitalii în baza art.217 alin.(4) Cod penal și să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei. În motivarea apelului declarat, au fost invocate următoarele motive: - acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate; - nu a fost demonstrat scopul de înstrăinare și intenția inculpatului de a face acest lucru, or nici un martor nu a declarat nimic în acest sens, iar acest fapt nu este menționat în nici o interceptare; - acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate, excluzând scopul de înstrăinare; - reeducarea inculpatului este posibilă fără ca acesta să execute real pedeapsa cu închisoarea. 3.2. Avocatul Bodnariuc Alexandru în numele inculpatului Vîrlan Dumitru, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Vîrlan Dumitru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă, cu executarea separată a sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28.01.2015. În motivarea apelului declarat, au fost invocate următoarele motive: - apelantul nu este parțial de acord cu sentința primei instanțe; - inculpatul a păstrat substanțele narcotice pentru consum propriu; - organul de urmărire penală greșit a calificat acțiunile inculpatului în baza art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal; - la urmărirea penală a recunoscut că îi transmitea substanțe narcotice lui Popov Maxim și acesta lui, dar aceste declarații le-a dat deoarece a fost influențat de către colaboratorii de urmărire penală, precum că îi vor schimba calificarea juridică mai ușoară pentru el, dar deoarece stă de mai mult timp închis, a hotărât ca în instanța de judecată să spună adevărul; - inculpatul Popov Maxim nu a arătat asupra lui Vîrlan Dumitru ca persoană căreia i-a transmis pentru înstrăinare careva substanțe narcotice și a declarat doar că 6 „nu au consumat nimic cu Vîrlan Dumitru, cu el doar se vedeau prin oraș, dar despre vândut nici nu poate fi vorba”; - nu au fost prezentate probe ce ar demonstra fără echivoc faptul înstrăinării de către Vîrlan Dumitru a substanțelor narcotice și intenția acestuia în acest sens; - apărarea consideră corectă reîncadrarea acțiunilor inculpatului Vîrlan Dumitru în art.217 Cod penal în baza alin.(2), dar nu în baza alin.(4); - la stabilirea pedepsei lui Vîrlan Dumitru solicită să fie luat în considerație faptul că acesta își recunoaște vina în privință comiterii infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal și se căiește sincer de cele comise, are la întreținere doi copii minori; - să-i fie stabilită pedeapsa principală sub formă de amendă. 3.3. Avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Verdeș Denis, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Gorgos Vitalii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei non-privative de libertate. În motivarea apelului declarat, au fost invocate următoarele motive: - nu au fost demonstrate legăturile dintre inculpați; - acuzarea nu a prezentat persoanele care să demonstreze existența persoanelor care să fi devenit posesori ai substanțelor narcotice; - instanța a dispus abuziv continuarea ședinței de judecată din 04.08.2017 în lipsa avocatului ales Sarsaman Grigore, numind un avocat din oficiu, deși inculpatul a fost împotrivă. 3.

Avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului Țurcan Maxim, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Țurcan Maxim să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei non-privative de libertate. În motivarea apelului declarat, au fost invocate următoarele motive: - informațiile conținute în actul de acuzare sunt insuficiente pentru a permite calificarea faptei inculpatului conform normei incriminate; - analizând probele, consideră că învinuirea înaintată lui Țurcan Maxim nu conține o faptă prejudiciabilă; - unele probe nu au fost prezentate de către acuzatorul de stat, acesta renunțând la ele, cum ar fi declarațiile martorilor Nazîru Victor, Diaconu Petru și Tertea Vadim; - instanța de judecată a admis audierea martorului Boț Natalia în lipsa inculpatului Țurcan Maxim, care a scris o cerere prin care a anunțat despre imposibilitatea de a se prezenta în ședința de judecată, în temeiul cererii scrise; - în lipsa confirmării de către apărător a refuzului inculpatului de a fi adus în instanța de judecată, instanța nu putea de a dispune examinarea cauzei; - s-a constatat că acțiunile de înstrăinare, precum și scopul de înstrăinare a drogurilor imputate inculpatului Țurcan Maxim nu sânt probate în modul corespunzător; - nu au fost fixate și probate fapte concrete de înstrăinare de către inculpat a cărorva substanțe narcotice sau psihotrope; - potrivit declarațiilor lui Boț Natalia, în luna august 2016 aceasta nu a primit 7 substanțe narcotice pentru a fi înstrăinate de la inculpatul Țurcan Maxim și a indicat cu claritate despre perioada martie 2016, iunie 2016; - se impune declararea inadmisibilității și excluderea din probatoriul acumulat a procesului-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 19.09.2016, la nr. de telefon 078980840; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 19.09.2016 a fost semnat de către OI al SPC IP Botanica mun. Chișinău, Sergiu Cobîlaș, dar acesta nu a fost indicat în ordonanța prin care s-a dispus efectuarea urmăririi penale; - în procesul-verbal de percheziție, Țurcan Maxim a declarat că pachețelele depistate nu-i aparțin și au fost plasate de către colaboratorii de poliție prealabil efectuării percheziției, dar a fost refuzată efectuarea expertizei dactiloscopice a respectivelor pachețele, fiind formulată o argumentare neîntemeiată; - cele două mase ridicate de la inculpat și de la Boț Natalia sunt diferite prin compoziția lor; - din cele declarate de către inculpat rezultă că drogurile i-au fost plasate prealabil efectuării percheziției, iar vocea din interceptările convorbirilor telefonice nu-i aparține; - interpretul Radu Șveț nu este inclus în Registrul de stat al interpreților și traducătorilor autorizați care este plasat pe pagina electronică a Ministerului Justiției; - deși a fost solicitată recuzarea interpretului numit, instanța a refuzat, fapt care lezează drepturile inculpatului; - probele nu demonstrează intenția unică a lui Țurcan Maxim și ceilalți complici privind procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. 3.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Ungureanu (Țurcan) Cristina să fie declarată vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu aplicarea pedepsei cu închisoarea pe termen de 8 ani în penitenciar de tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea și gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată, pe un termen de 5 ani; - Ungureanu Valentin să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 10 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea și gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată pe un termen de 5 ani; - Vîrlan Dumitru să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu aplicarea pedepsei cu închisoarea pe termen de 8 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea și gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată pe un termen de 5 ani. În motivarea apelului declarat, au fost invocate următoarele motive: - vinovăția inculpatului Ungureanu Valentin în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal este dovedită prin totalitatea mijloacelor de probă obținute în cadrul urmăririi penale și examinate în 8 instanța de judecată, care nu au fost apreciate corespunzător de către instanța de judecată, vina acestuia fiind probată prin procesul-verbal de percheziție din 14.08.2016, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4697 din 19.08.2016, procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016, procesul - verbal de percheziție corporală din 13.08.2016, ora 20.10, raportul de expertiză nr.34/12/1-R-5358 din 23.08.2016, procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016; - probele administrate denotă faptul că atât Ungureanu Valentin, cât și Ungureanu (Țurcan) Cristina, acționând împreună și de comun acord, printr-o înțelegere prealabilă, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare: - vinovăția inculpatului Vîrlan Dumitru în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal este dovedită prin totalitatea mijloacelor de probă obținute în cadrul urmăririi penale și examinate în instanța de judecată, care nu au fost apreciate corespunzător de către instanța de judecată: procesul - verbal de percheziții din 11.09.2016, ora 19.30, raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5529 din 06.10.2016, procesul - verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016, procesul-verbal de percheziție din 11.09.2016, ora 20.05, raportul de expertiză nr. 34/12/1 -R-5918 din 21.10.22016, procesul - verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2019, apelul avocatului Jereghi Anatolie în numele inculpatului Popov Maxim, apelul avocatului Arnaut Sorina în numele inculpatului Gorgos Vitalii, apelul avocatului Bodnariuc Alexandru în numele inculpatului Vîrlan Dumitru, apelul avocatului Sarsaman Grigore în numele inculpatului Verdeș Denis, apelul avocatului Bargan Iurie în numele inculpatului Turcan Maxim au fost respinse, iar apelul declarat de procuror a fost admis, casată parțial sentința, în partea care se referă la inculpații Ungureanu Valentin și Vîrlan Dumitru, și se pronunță în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță: - Ungureanu Valentin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Codul penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată pe un termen de 5 ani; - Vîrlan Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Codul penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executare în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată pe un termen de 5 (cinci) ani. În conformitate cu art.85 Cod penal, prin cumul parțial, se adaugă parțial la pedeapsa stabilită lui Vîrlan Dumitru, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28.01.2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani 6 (șase) luni cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată pe un termen de 5 (cinci) ani. 9 În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță, corect, a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că în temeiul art.390 alin.(l) pct. l) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, inculpata Ungureanu (Țurcan) Cristina urmează a fi achitată de învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute ce art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal - conform semnelor calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, conform indicilor calificativi: acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari”. Instanța de apel a reținut că, prima instanță just a concluzionat că în temeiul art.390 alin.(l) pct. l) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, inculpata Ungureanu (Țurcan) Cristina urmează a fi achitată de învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Împrejurări constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. A menționat instanța de apel că, probele aduse în învinuirea inculpatei sunt prezentate împreună cu altele care se referă la ceilalți inculpații, fără a face o distincție clară referitor la inculpata Ungureanu (Țurcan) Cristina. În acest context, instanța de apel a fost nevoită să cerceteze și alte probe, care, se referă și la inculpata Ungureanu (Țurcan) Cristina, de rând cu ceilalți inculpații, dar care contrar celor invocate de către acuzare, nu demonstrează vinovăția acesteia. Suplimentar, instanța de apel a stabilit că inculpatul Ungureanu Valentin a declarat că Ungureanu Cristina este soția lui cu care până la reținere locuiau împreună la gazdă, ultima nu cunoștea că el consumă substanțe narcotice. În urma percheziției la domiciliul lor a fost depistat un pachețel în care era amfetamină, care îi aparținea lui, iar soția sa Ungureanu Cristina nu cunoștea despre acest pachețel. El a pus pachețelul de-asupra frigiderului pe o poliță în așa mod ca acesta să nu poată fi găsit de către Ungureanu Cristina. Instanța de apel a remarcat că, după cum s-a stabilit, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul inculpaților Ungureanu Cristina și Ungureanu Valentin au fost depistate substanțe narcotice care erau amplasate pe o poliță, de-asupra frigiderului, despre existența cărora inculpata nu cunoștea. Careva probe ce ar combate versiunea inculpatei Ungureanu Cristina nu au fost prezentate de către acuzatorul de stat. La fel, instanța de recurs a menționat că nici declarațiile martorului Vasilache Iulian nu demonstrează implicarea inculpatei Ungureanu Cristina în comiterea laturii obiective a infracțiunii și anume a unor acțiunii de procurare, expediere, transportare, distribuire și punere în circulație a substanțelor narcotice și psihotrope. De asemenea, a reținut că prin descifrările telefonice nu se confirmă faptul că Ungureanu Cristina ar fi avut discuții telefonice din care ar reieși că aceasta se ocupa de înstrăinarea substanțelor narcotice, iar faptul că în apartamentul unde locuia inculpata și soțul acesteia. Ungureanu Valentin, care a recunoscut că este consumator de droguri, au fost depistate substanțe narcotice, nu probează faptul că inculpata a comis acțiuni de procurare, expediere, transportare, distribuire și punere în circulație 10 a substanțelor narcotice și psihotrope. Instanța de apel a conchis că, prima instanță a concluzionat corect referitor la nevinovăția inculpatei Ungureanu Cristina în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, aceasta fiind corect achitată în temeiul art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În continuare, instanța de apel a relevat că în privința inculpatului Verdeș Denis, prima instanță a concluzionat corect că acesta este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, conform semnelor calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari”. Din probele cercetate, instanța de apel a stabilit că în perioada de timp 09.08.2016 – 13.08.2016, inculpatul Verdeș Denis a avut convorbiri telefonice cu conținut convențional cu diferite persoane neidentificate privind procurarea diferitor lucruri, în acest sens fiind apreciate critic declarațiile inculpatului Verdeș Denis, acestea fiind o modalitate aleasă de către inculpat de a se eschiva de la răspunderea penală. În ceea ce-1 privește pe inculpatul Țurcan Maxim, instanța de apel consideră că prima instanță a stabilit corect că acesta este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2) 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporție deosebit de mari”. Instanța de apel a notat că, inculpatul Țurcan Maxim fiind audiat a declarat că nu a fost audiat în prima instanță. Verificând aceste declarații. Instanța de apel a stabilit că inculpatul intenționat a evitat să dea declarați asupra învinuiri care i se aduce, din care motiv instanța de fond a trecut la dezbateri judiciare. Totodată, în instanță de apel, inculpatul a declarat că nu-i cunoaște pe inculpați, nu recunoaște învinuirea. A fost reținut de poliție și în mașină a fost găsit un pachet de țigări despre care el nu cunoaște nimic. Vocea din înregistrări nu-i aparține. Nu o cunoaște pe Boț Natalia. Instanța de apel a remarcat că, prima instanță, corect a concluzionat că inculpatul Popov Maxim este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari”. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Popov Maxim, fiind o modalitate de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele incriminate, or analizând ansamblul probelor enunțate, consideră că a fost dovedită integral vina inculpatului Popov Maxim în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. În ceea ce-1 privește pe inculpatul Gorgos Vitalii, instanța de apel consideră că prima instanță a stabilit corect că acesta este vinovat de comiterea infracțiunii 11 prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari”. În acest context, sunt apreciate critic declarațiile inculpatului Gorgos Vitalie, fiind o modalitate de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele incriminate, or negând că știa despre conținutul pachetului primit de la Popov Maxim, inculpatul Gorgos Vitalie urmărește să se eschiveze de la răspundere pentru înstrăinarea substanțelor narcotice atât de către el, cât și de către inculpatul Popov Maxim. Cu referire la inculpatul Ungureanu Valentin, instanța de apel a reținut că acțiunile lui Ungureanu Valentin au fost calificate în rechizitoriu în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari”. Totodată, prima instanță l-a recunoscut vinovat pe Ungureanu Valentin de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, transportarea, păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare”. Pentru a conchide că incubatul Ungureanu Valentin este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, dar nu de comiterea infracțiunii prevăzute art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, prima instanță a cercetat următoarele probe, care au fost verificate de către instanța de apel, și anume: declarațiile martorilor Vasilachi Iulian și Buduluța Ecaterina; procesul - verbal de percheziție din 13.06.2016, ora 18.00; raportul de expertiză nr.34/12/1-R-5 274 din 20.09.2016; procesul - verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016; ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 22.11.2016; procesul - verbal de percheziție din 14.08.2016, ora 23.00; raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4697 din 19.08.2016; procesul - verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016; ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 22.11.2016; procesul - verbal de percheziție corporală din 13.08.2016, ora 20.10; raportul de expertiză nr. 34.T2.T-R-5358 din 23.08.2016; procesul - verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016; ordonanța de recunoaștere si anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 22.11.2016; procesul - verbal de examinare a obiectului din 06.12.2016; ordonanța de recunoaștere si anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 06.12.2016; procesul - verbal de examinare a obiectului din 06.12.2016. Instanța de apel consideră că incubatul Ungureanu Valentin este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari”, în circumstanțele în care, acesta, acționând împreună și de comun acord cu Verdeș Denis, Boț Natalia, Țurcan Maxim, Vîrlan Dumitru, Popov Maxim, Gorgos Vitalii, Vasilache Iulian (în privința căruia a fost încetată urmărirea penală în temeiul prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal). Nazîru 12 Victor (în privința căruia a fost încetată urmărirea penală în temeiul prevederilor art.217 alin.(5) Cod penal). Ivasiv Vitalie (în privința căruia urmărirea penală a fost instrumentată de către Procuratura sectorului Ciocana, mun. Chișinău și a fost expediată pentru examinare în fond în instanța de judecată). Anghel Ion (în privința căruia urmărirea penală a fost disjunsă într-o cauză penală separată) și alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, printr-o înțelegere prealabilă, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform înțelegerii prealabile, Ungureanu Valentin, Verdeș Denis, Țurcan Maxim, Vîrlan Dumitru, Popov Maxim, Gorgos Vitalii, Boț Natalia, Vasilache Iulian, Nazîru Victor, Ivasiv Vitalie, Anghel Ion și alte persoane, într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțele psihotrope MDMA și amfetamina, buprinofrin, tramadol, aprozolan în proporții deosebit de mari, precum și substanțe narcotice heroina, hașiș, marijuana în proporții deosebit de mari, pe care până la 13.09.2016 o distribuiau, pentru comercializare și o comercializau diferitor persoane. Și anume, Vasilachi Iulian, având intenția punerii în circulație a substanțelor narcotice și psihotrope, o perioadă nedeterminată de timp procura de la Ivasiv Vitalie substanțe narcotice și psihotrope, pe care până la 14.08.2016 le comercializa lui Ungureanu Valentin, care la rândul său le comercializa diferitor persoane, inclusiv prin intermediul lui Verdeș Denis și alte persoane. În așa mod, la 13.08.2016, Ungureanu Valentin, având intenția punerii în circulație a substanțelor narcotice și psihotrope, s-a întâlnit cu Tertea Vadim și Diaconu Petru, împreună cu aceștia. Ungureanu Valentin s-a deplasat pe str. V. Alexandri, mun. Chișinău, unde a primit de la o persoană neidentificată 6 pachețele cu substanță narcotică marijuana, care le-a depozitat în automobilul lui Diaconu Petru de model „BMW” cu n/î XXX. În continuare, Ungureanu Valentin împreună cu Tertea Vadim s-au deplasat la domiciliul ultimului, iar Diaconu Petru a fost stopat de către reprezentanții organului de urmărire penală pe bd. Ștefan cel Mare, mun. Chișinău și fiind efectuată percheziție în automobilul de model „BMW” cu n/î XXX, au fost depistate și ridicate șase pachețele din hârtie de culoare albă cu masă vegetală care conform raportului de expertiză nr.5274 din 20.09.2016 constituie substanță narcotică - marijuana cu cantitatea totală de 0.64 g (0.03+0.20+0.13+0.07+0.12+0.09 g). Cantitatea substanței narcotice menționate. în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă proporții mici. La 13.08.2016, ora 20.10, au fost reținuți Ungureanu Valentin și Tertea Vadim, iar fiind efectuată percheziția corporală a lui Ungureanu Valentin au fost depistate obiecte și substanțe care conform raportului de expertiză nr. 5338 din 23.09.2016 constituie substanță psihotropă amfetamin împachetată într-un pachețel din polimer cu cantitatea de 1.83 g și substanță narcotică marijuana împachetată într-un pachețel din polimer cu cantitatea de 0.09 g. Cantitatea substanței psihotrope menționate. în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 13.08.2016, ora 23.00, fiind efectuată percheziția la domiciliul comun al lui Ungureanu Valentin și Țurcan Cristina, amplasat pe adresa - xxx a fost depistat și ridicat un pachețel din polimer în 13 care se afla substanță cu aspect de praf și bulgări care conform raportului de expertiză nr. 5245 din 19.09.2016 constituie amestec de substanțe psihotrope MDMA și amfetamin cu cantitatea de 2.75 g. Cantitatea substanțelor psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari și erau procurate, păstrate, transportare, distribuite, cu scop de înstrăinare și erau înstrăinate de către Ungureanu Valentin conform înțelegerii prealabile între toți participanții la infracțiune. La 13.08.2016, ora 21.30, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Tertea Vadim amplasat pe adresa - mun. Chișinău, str. Piața Veche 10, ap. 10 au fost depistate și ridicate un pachețel din polimer în care se află substanță cu aspect de praf și bulgări care conform raportului de expertiză nr. 5343 din 23.09.2016 constituie amestec de substanță MDMA și amfetamin cu cantitatea de 2.45g, substanță care era păstrată de către Tertea Vadim pentru consum personal și care a fost procurată de către acesta de la Ungureanu Valentin. Cantitatea substanței psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 14.08.2016, ora 14.20 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Verdeș Denis amplasat pe adresa - mun. Chișinău, str. Al. Hașdeu 54 au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe, care conform raportului de expertiză nr. 5342 din 23.09.2016 constituie substanță psihotropă - amfetamin împachetată în 4 pachețele de folie de staniol cu cantitatea de 1.77 g. amestec de substanțe psihotrope amfetamin și MDMA împachetate în 2 pachețele de folie de staniol cu cantitatea de 2.12 g, substanța narcotică marijuana împachetată într-un pachețel din hârtie cu cantitatea de 0.45 g, 2 aparate confecționate artizanal pentru consum de substanțe narcotice cu depuneri de substanță narcotică - rășină de cannabis cu cantitatea de 0.074 g, un flacon din polimer cu urme de substanță narcotică – PVP, substanțe care erau păstrate de către Verdeș Denis cu scop de înstrăinare și care au fost primite pentru distribuire în continuare de către acesta de la Ungureanu Valentin, pe care le înstrăina inclusiv prin intermediul lui Nazîru Victor și altor persoane neidentificate de către organul de urmărire penală. Cantitatea substanțelor narcotice și psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2016, reprezintă proporții deosebit de mari. La 14.08.2016 ora 14.20, în cadrul efectuării perchiziției la domiciliul lui Verdeș Denis amplasat pe adresa - mun. Chișinău, str. Al. Hașdeu 54, au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe, care conform raportului de expertiză nr. 5342 din 23.09.2016 constituie substanță psihotropă - amfetamin împachetată în 4 pachețele de folie de staniol cu cantitatea de 1.77 g, amestec de substanțe psihotrope amfetamin și MDMA împachetate în 2 pachețele de folie de staniol cu cantitatea de 2.12 g, substanță narcotică marijuana împachetată într-un pachețel din hârtie cu cantitatea de 0.45 g, 2 aparate confecționate artizanal pentru consum de substanțe narcotice cu depuneri de substanță narcotică - rășină de cannabis cu cantitatea de 0.074 g, un flacon din polimer cu urme de substanță narcotică – PVP, substanțe care erau păstrate de către Verdeș Denis cu scop de înstrăinare și care au fost primite pentru distribuire în continuare de către acesta de la Ungureanu Valentin, pe care le înstrăina inclusiv prin intermediul lui Nazîru Victor și altor persoane neidentificate de către organul de urmărire penală. Cantitatea substanțelor narcotice și psihotrope menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. Instanța de apel consideră că, prima instanța a conchis eronat că acuzatorul de 14 stat nu a prezentat alte probe ce ar demonstra scopul de înstrăinare și faptul de înstrăinare a substanțelor narcotice de către inculpatul Ungureanu Valentin. În acest context, instanța de apel consideră că prima instanță a concluzionat în mod pripit că incubatul Ungureanu Valentin este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, dar nu de comiterea infracțiunii prevăzute art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Cu referire la prezența scopului de înstrăinare, instanța de apel reține că deși martorul Vasilache Iulian a declarat că i-a vândut substanțe narcotice inculpatului Ungureanu Valentin pentru consum propriu, totuși acestea erau împachetate în pachețele de câte un gram fiecare, în total fiind 10 g. Totodată, din declarațiile acestuia rezultă că o doză este echivalentă cu 0.05 g, iar cantitatea de câte 1 g era utilizată anume la vânzarea - cumpărarea substanțelor narcotice, 1 g având și un preț dinainte stabilit. Instanța de apel a notat că din conținutul stenogramelor interceptărilor convorbirilor telefonice dintre Ungureanu Valentin și Vasilachi Iulian, rezultă că Vasileachi Iulian i-a spus lui Ungureanu Valentin că ”acela a zis ca să aducă 1 000 (o mie) de ștuși de odată se poate de cumpărat de la dânsul mai mult”, la care Ungureanu Valentin i-a comunicat că ”eu o să iau prima dată 100 (o sută) și o să văd șto-po-ciom și pe urmă o să ne ducem să vedem să le cumpărăm pe toate odată, că mie o să-mi vie niște bani mulți”. De asemenea, din discuția din 13.08.2017, rezultă că Ungureanu Valentin a discutat cu o persoană necunoscută, care l-a întrebat ”da tu ai de aeste rotunde”, iar ulterior din textul sms-ului ”ești pi dvijenii”. Ungureanu Valentin a scris că „da”. În ceea ce privește inculpatul Vîrlan Dumitru, în rechizitoriu, acțiunile lui Vîrlan Dumitru au fost încadrate în baza art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari”. Totodată, prima instanță l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare”. Pentru a conchide că inculpatul Vîrlan Dumitru este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, dar nu de cea prevăzută de art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, prima instanță a cercetat următoarele probe, care au fost verificate de către instanța de apel: - procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016; - ordonanța de recunoaștere si anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 22.11.2016; raportul de expertiză nr. 34/12/1 -R-5529 din 06.10.2016; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016; ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 22.11.2016; - procesul-verbal de percheziție din 11.09.2016, ora 20.05; - raportul de expertiză nr.34.12 l-R-5918 din 21.10.2016; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.11.2016; - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 22.11.2016; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 06.12.2016; - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 06.12.2016; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale 15 de investigații din 03.10.2016. Instanța de apel a concluzionat că inculpatul Vîrlan Dumitru este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după semnele calificative „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari”, în circumstanțele în care, acesta, acționând împreună și de comun acord cu Ungureanu Valentin, Boț Natalia, Țurcan Maxim, Verdeș Denis, Popov Maxim, Gorgos Vitalii, Vasilache Iulian (în privința căruia a fost încetată urmărirea penală în temeiul prevederilor art.217 alin.(5) din Codul penal), Nazîru Victor (în privința căruia a fost încetată urmărirea penală în temeiul prevederilor art.217 alin.(5) din Codul penal), Ivasiv Vitalie (în privința căruia urmărirea penală a fost instrumentată de către Procuratura sectorului Ciocana, mun. Chișinău și a fost expediată pentru examinare în fond în instanța de judecată). Anghel Ion (în privința căruia urmărirea penală a fost disjunsă într-o cauză penală separată) și alte persoane, inclusiv, neidentificate de către organul de urmărire penală, printr-o înțelegere prealabilă, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel, conform înțelegerii prealabile Ungureanu Valentin, Verdeș Denis, Țurcan Maxim, Vîrlan Dumitru, Popov Maxim, Gorgos Vitalii, Boț Natalia, Vasilache Iulian, Nazîru Victor, Ivasiv Vitalie, Anghel Ion și alte persoane, într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal au dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțele psihotrope MDMA și amfetamin, buprenofrin, tramadol, aprozolan în proporții deosebit de mari, precum și substanțe narcotice heroina, hașiș, marijuana în proporții deosebit de mari, pe care până la 13.09.2016, o distribuiau, pentru comercializare și o comercializau diferitor persoane. La 11.09.2016, ora 20.05, fiind efectuată percheziția la construcția nefinisată ce aparține cet. Vîrlan Dumitru pe adresa - or. Orhei, str. Codru 9, au fost depistate și ridicate obiecte și substanțe ce conform raportului de expertiză nr.5918 din 21.10.2016, depuneri de substanță narcotică rășină de canabis pe un fragment de butelie cu cantitatea de 0.095 g, 10 capsule cu conținut de substanță psihotropă, tramadol cu cantitatea de 0.5 g, substanțe primite anterior de acesta pentru distribuirea în continuare de la Anghel Ion. Cantitatea substanțelor narcotice menționate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă proporții deosebit de mari. Astfel, instanța de apel consideră că prima instanță a conchis eronat că acțiunile inculpatului Vîrlan Dumitru urmează a fi reîncadrate în baza art.217 alin.(4) Cod penal. În acest context, instanța de apel a reținut că fiind audiat în calitate de învinuit, Vîrlan Dumitru a declarat că în total a procurat de la Anghel Ion în jur de 50 pastile, însă numărul precis nu poate să-l comunice. Pe Popov Maxim îl cunoaște de mai mulți ani și acesta la fel este consumator de substanțe narcotice și din câte cunoaște consuma Subutex. De câteva ori el i-a transmis lui Maxim pastile de tip Subutex, însă nu cu scopul de comercializare, dar mai mult ca un fel de ajutor. Când Maxim nu avea pastile și se simțea rău, venea la el și îi dădea, iar uneori el lua de la Maxim, 16 când nu avea. Totodată, în ședința de judecată inculpatul a declarat că nu susține declarațiile date în calitate de învinuit, invocând că a fost indus în eroare de către colaboratorii organului de urmărire penală. În acest context, instanța de apel consideră că această poziție reprezintă o metodă de apărare a inculpatului pentru a se eschiva de la răspunderea penală, or la inculpat au fost găsite substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, care depășesc cu mult doza posibilă de a fi consumată de către o persoană. Mai mult, inculpatul nu era încadrat în câmpul muncii, fapt ce denotă imposibilitatea financiară a acestuia de a procura substanțe narcotice în așa cantități doar din plăcere, acesta fiind unicul întreținător al familiei, având doi copii minori. Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocat în interesele inculpatului Popov Maxim precum că nu s-a constatat înțelegerea prealabilă între inculpatul Popov Maxim și ceilalți inculpați la comiterea infracțiunii și că înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice etc., se consumă în momentul primirii acestora de către o altă persoană, iar acuzarea nu a stabilit cine sunt aceste persoane. Instanța de apel a stabilit din descifrările convorbirilor telefonice că Popov Maxim a avut cu Gorgos Vitalie o convorbire telefonică prin care acesta îi declară lui Gorgos Vitalie că o să-i lase niște „cuvânt necenzurat” de care Gorgos Vitalie ar fi știut, și o să vie o „cuvânt necenzurat” să le ia; o să dea ruble și ulterior se vor vedea. Din conversația respectivă se deduce faptul că Gorgos Vitalie urma să transmită substanțele narcotice primite de la Popov Maxim unei alte persoane contra unei plăți - „ruble”, iar după acea urma să se întâlnească cu Popov Maxim. Însuși inculpatul Gorgos Vitalie a declarat în cadrul ședinței de judecată că înainte de a fi reținut a fost telefonat de către Popov Maxim, s-a întâlnit cu acesta și ultimul i-a transmis un pachet. La data de 09.09.2016, Popov Maxim a avut o discuție telefonică cu inculpatul Gorgos Vitalie, conform căreia, Popov Maxim l-a întrebat pe Gorgos Vitalie dacă „acelea” îs cu el, la ce Gorgos Vitalie i-a răspuns „sânt acasă”. Din conținutul discuției reiese că, Gorgos Vitalie urma să se întâlnească la stație cu o persoană cu automobil de model „Toyota” de culoare gri să-i transmită „una” și să primească 1 000 „o ștucă”. Totodată, urma să se întâlnească cu o altă persoană „cuvânt necenzurat” care urmează să-i transmită ”trei” și să primească 3 000 ”trei ștuci”. Cu referire la cerința de declarare a nulității raportului de expertiză nr.34/12/1R-5612 din 07.10.2016, din motiv că proba a fost administrată de către o persoană care nu este competentă, or expertul Jalbu Diana este autorizată să efectueze doar expertiza substanțelor narcotice de origine vegetală și sintetică, nu și a celor psihotrope. Instanța de apel a reținut că, atribuțiile expertului se determină de originea substanțelor narcotice - vegetală și sintetică, dar nu de efectul acestora - psihotrop. Cu referire la argumentul precum că instanța de judecată a examinat cauza în lipsa inculpatului în ședințele din 19.05.2017, 05.07.2017, 25.07.2017 și 21.07.2017, acest fapt nu atrage nulitatea acțiunilor procesuale și ale ședințelor de judecată din zilele respective, or inculpatul a fost audiat în alte ședințe de judecată, acestuia i-a fost adusă la cunoștință învinuirea înaintată și i s-a acordat posibilitatea de a pune întrebări martorilor. Faptul că ședința de judecată din 17.07.2017 a avut loc în lipsa avocatului contractual al inculpatului Popov Maxim, iar ultimul a refuzat să fie asistat de un alt 17 avocat, nu generează nici un efect negativ pentru inculpat, atâta timp cât în acea zi în privința sa nu au fost efectuate acțiuni procesuale. Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocat în interesele inculpatului Gorgos Vitalii, și anume că nu a fost demonstrat scopul de înstrăinare și intenția inculpatului de a face acest lucru. Instanța de apel a stabilit din interceptările convorbirilor telefonice că la data de 09.09.2016, Gorgos Vitalie a avut cu Popov Maxim o convorbire telefonică, din care se deduce că Gorgos Vitalie urma să transmită substanțele narcotice primite de la Popov Maxim unei alte persoane contra unei plăți - "ruble”, iar după aceea urma să se întâlnească cu Popov Maxim. Însuși, inculpatul Popov Maxim a declarat în cadrul ședinței de judecată că l-a telefonat pe Gorgos Vitalie și i-a transmis ultimului un pachet. La data de 09.09.2016, Gorgos Vitalie a avut o discuție telefonică cu Popov Maxim, conform căreia, Popov Maxim l-a întrebat pe Gorgos Vitalie dacă "acelea” îs cu el, la ce Gorgos Vitalie i-a răspuns ”sânt acasă”. Din conținutul discuției reiese că Gorgos Vitalie urma să se întâlnească la stație cu o persoană cu automobil de model „Toyota” de culoare gri, să- i transmită ”una” și să primească 1 000 ”o ștucă”. Totodată, urma să se întâlnească cu o altă persoană "cuvânt necenzurat”, care urmează să-i transmită "trei” și să primească 3 000 "trei ștuci”. În acest context, negând că știa despre conținutul pachetului primit de la Popov Maxim, inculpatul Gorgos Vitalie urmărește să se eschiveze de la răspundere pentru înstrăinarea substanțelor narcotice atât de către el, cât și de către inculpatul Popov Maxim. Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocat în interesele inculpatului Vîrlan Dumitru, și anume că inculpatul a păstrat substanțele narcotice pentru consum propriu. Instanța de apel a menționat că, fiind audiat în calitate de învinuit. Vîrlan Dumitru a declarat că în total a procurat de la Anghel Ion în jur de 50 pastile, însă numărul precis nu poate să-l comunice. Pe Popov Maxim îl cunoaște de mai mulți ani și acesta la fel este consumator de substanțe narcotice și din câte cunoaște consuma Subutex. De câteva ori, el i-a transmis lui Maxim pastile de tip Subutex, însă nu cu scopul de comercializare, dar mai mult ca un fel de ajutor. Când Maxim nu avea pastile și se simțea rău, venea la el și îi dădea, iar uneori el lua de la Maxim, când nu avea. În acest context, instanța de apel reamintește că la inculpat au fost găsite substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, care depășesc doza posibilă de a fi consumată de către o persoană. Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocat în interesele inculpatului Verdeș Denis, și anume că acuzarea nu a prezentat probe care să demonstreze existența persoanelor care să fi devenit posesori ai substanțelor narcotice, instanța de apel a menționat că inculpatului Verdeș Denis nu i s-a imputat „comercializarea” substanțelor narcotice pentru a fi stabilite persoanele care să fi devenit posesori ai substanțelor narcotice – cumpărătorii. Referitor la argumentele invocate în apel de către avocat în interesele inculpatului Țurcan Maxim precum că nu este probat scopul de înstrăinare a drogurilor. Instanța de apel a reitera declarațiile martorului Boț Natalia, potrivit cărora, s-a înțeles cu inculpatul Țurcan Maxim că acesta îi va transmite substanțe narcotice cu scop de înstrăinare - distribuire. A primit de la Țurcan Maxim de trei ori substanțe narcotice. De două ori câte 10 g, iar a treia oară 50 g, în luna martie 2016 a 18 fost prima dată când Țurcan Maxim i-a transmis substanțe narcotice, ulterior peste 2- 3 săptămâni i-a transmis a doua oară și a treia oară a fost la sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie 2016. După ce a primit substanțele narcotice, i-a transmis lui Țurcan Maxim 20 000 de lei, iar altă dată 16 000 de lei. Ea trebuia să îi întoarcă lui Țurcan Maxim pentru un gram de heroină 2 000 de lei. Declarațiile respective sunt confirmate prin procesul - verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 19.09.2016, material nr.34/12/1/1/1-18421 din 26.08.2016. În ceea ce privește argumentul precum că procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 19.09.2016 a fost semnat de către OI al SPC IP Botanica mun. Chișinău, Sergiu Cobîlaș, dar acesta nu a fost indicat în ordonanța prin care s-a dispus efectuarea urmăririi penale, instanța de apel a menționat că acest fapt nu constituie temei de anulare a actului respectiv, or modul de stabilire a membrilor grupului de efectuare a urmăririi penale este determinat de conducătorul organului de urmărire penală, nu de instanța de judecată. Cu referire la alegațiile apărării precum că pachețelele depistate au fost plasate de către colaboratorii de poliție înainte de efectuarea perchiziției. Instanța de apel a indicat că acestea sunt declarative și nu sunt susținute de probe. În ceea ce privește cererea de efectuare a expertizei dactiloscopice, de rând cu lipsa dovezilor plasării drogurilor. Instanța de apel a stabilit și lipsa vreunei plângeri a inculpatului în legătură cu pretinsele acțiuni ilegale ale colaboratorilor poliției. În ceea ce privește argumentele privind faptul că interpretul Radu Șveț nu este inclus în Registrul de stat al interpreților și traducătorilor autorizați, instanța de apel a menționat că a fost solicitată recuzarea interpretului respectiv, cererea fiind respinsă, motiv pentru care aceste alegații nu mai sunt relevante. 4.2. În ceea ce privește pedeapsa care le-a fost aplicată inculpaților Verdeș Denis, Țurcan Maxim, Popov Maxim, Gorgos Vitalii, instanța de apel a evidențiat că prima instanță a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate la art.75 Cod penal - de limitele speciale ale pedepsei prevăzute, gravitatea infracțiunilor săvârșite, toți fiind vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.2 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal - aceasta fiind o infracțiune deosebit de gravă, de persoana celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea. Astfel, circumstanțe atenuante și/sau agravante în privința inculpaților Verdeș Denis, Țurcan Maxim, Popov Maxim, Gorgos Vitalii nu au fost stabilite. Prin urmare, dat fiind că inculpatul Verdeș Denis a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, ținând cont de faptul că acesta nu și-a recunoscut vina, este necăsătorit, persoane la întreținere nu are, are studii medii, este supus militar, este neangajat în câmpul muncii, în privința acestuia au fost trimise în instanța de judecată cauzele penale nr.2008010463 și nr.2009010291, însă rezultatul examinării acestora nu este cunoscut, prima instanță a conchis corect că în privința acestuia este rezonabilă aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 10 ani în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. De asemenea, dat fiind că inculpatul Țurcan Maxim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, ținând cont de faptul că acesta nu și-a recunoscut vina, este necăsătorit, 19 persoane la întreținere nu are, are studii medii, este supus militar, nu este angajat în câmpul muncii, nu are antecedente penale, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a conchis corect că în privința acestuia este rezonabilă aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 10 ani în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. Cu referire la inculpatul Popov Maxim, dat fiind că acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, ținând cont de faptul că acesta nu și-a recunoscut vina, este necăsătorit, persoane la întreținere nu are, are studii medii, este nesupus militar, nu este angajat în câmpul muncii, prima instanță a conchis corect că în privința acestuia este rezonabilă aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 9 ani în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. În ceea ce-1 privește pe inculpatul Gorgos Vitalii, dat fiind că acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, ținând cont de faptul că acesta nu și-a recunoscut vina, este necăsătorit, persoane la întreținere nu are, are studii medii, este supus militar, are antecedentele penale stinse, prima instanță a conchis corect că în privința acestuia este rezonabilă aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 8 ani în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau a exercita activități în domeniul circuitului legal al substanțelor narcotice pe un termen de 4 ani. Cu referire la inculpații Ungureanu Valentin și Vîrlan Dumitru, în privința acestora instanța de apel circumstanțe atenuante și/sau agravante nu a stabilit. Instanța de apel a reținut că, inculpatul Vîrlan Dumitru a fost condamnat anterior prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28.01.2015, în baza art.190 alin.(2) Cod penal, la 4 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei pe un termen de probă de 2 ani, în baza art.90 Cod penal. În continuare instanța de apel a stabilit că, inculpatul Ungureanu Valentin nu și-a recunoscut vina, este căsătorit, are un copil minor la întreținere, are studii medii, este supus militar, nu este angajat în câmpul muncii, anterior a fost condamnat, dar antecedentele penale sunt stinse. Astfel, instanța de apel a conchis de a-i aplica inculpatului Ungureanu Valentin o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată pe un termen de 5 ani, această pedeapsă fiind în măsură să restabilească echilibrul social perturbat și să corecteze comportamentul inculpatului. Cu referire la inculpatul Vîrlan Dumitru, instanța de apel a stabilit că acesta nu și-a recunoscut vina, este căsătorit, are 2 copii minori la întreținere, are studii medii, este nesupus militar, nu este angajat în câmpul muncii, are antecedente penale nestinse, anterior fiind condamnat. Astfel, instanța de apel a conchis de de a-i aplica inculpatului Vîrlan Dumitru o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu executare în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată pe un termen de 5 ani. Totodată, în conformitate cu art.85 Codul penal, prin cumul parțial, se adaugă parțial la pedeapsa stabilită lui Vîrlan Dumitru, partea neexecutată a pedepsei stabilite 20 prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28.01.2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 8 ani și 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de gestionarea substanțelor a căror circulație este limitată pe un termen de 5 ani. 4.3. În ceea ce privește corpurile delicte, instanța de apel a menționat că soarta acestora a fost corect determinată de către prima instanță, soluția acesteia urmând a fi menținută fără modificări. Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate de a fi încasate. 5. Procurorul, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea parțială a acesteia, în privința inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că, hotărârea instanței de apel este considerată neîntemeiată și urmează a fi casată doar în partea menținerii soluției de achitare a inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina. În opinia acuzării, la adoptarea soluției instanța de apel, nu a respectat regimul motivării soluției, or motivarea soluției, contrazice dispozitivului hotărârii, în cazul din speță acesta fiind expus neclar, termen ce se încadrează în prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. Acuzare a indicat că, deși în ședința de judecată inculpata Ungureanu (Țurcan) Cristina nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate, vina acesteia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, este dovedită prin totalitatea mijloacelor de probă obținute în cadrul urmăririi penale și examinate în instanța de judecată, care nu au fost apreciate corespunzător de către instanța de apel. Acuzarea a relevat referitor la motivarea precum că substanțele narcotice au fost depistate, fiind amplasate pe o poliță, deasupra frigiderului, despre existența cărora inculpata nu cunoștea și la care nici nu avea acces în virtutea staturii mici a acesteia, reprezintă doar o modalitate de apărare a inculpatei, iar Ungureanu (Țurcan) Cristina acționa conform indicațiilor soțului său, iar acesta, în vederea menținerii poziției de apărare a sa și a soției sale a confirmat cele relatate de către inculpată. Consideră că, statura joasă nu reprezintă un motiv plauzibil pentru faptul că Ungureanu (Țurcan) Cristina nu cunoaște despre lucrurile care se aflau în casa sa. De asemenea, acuzarea a reținut că declarațiile precum că aceasta nu cunoaște despre faptul că soțul său este consumator de substanțe narcotice, se combate prin conținutul stenogramelor interceptărilor convorbirilor telefonice, prin care aceasta îl întrebă pe Ungureanu Valentin, după afirmația acestuia ”ți-am zis să-i dai”, ”a tău, da?”. A mai explicat că, declarațiile inculpaților Ungureanu Valentin și Ungureanu Cristina sunt dezbătute de declarațiile cet. Tertea Vadim, care a recunoscut că a procurat substanțe narcotice de la Ungureanu Valentin. Totodată, afirmațiile precum că Ungureanu Valentin comercializa țuică, produsă de bunica inculpatei Ungureanu Cristina, intenționa să se ocupe de comercializarea parfumurilor, precum și a altor obiecte, nu reprezintă decât o modalitate de apărare a sa și a soției sale, Ungureanu Cristina, or afirmațiile acestora nu pot fi confirmate de către alte persoane, care nu ar fi interesate în rezultatul examinării cauzei. Analizând probele pe dosar, acuzarea consideră că în acest caz, instanța de apel, le-a dat o apreciere greșită, în derogare de la prevederile art.101 Cod de procedură penală, axând-se în exclusivitate doar pe depozițiile și versiunea inculpatei 21 Ungureanu (Țurcan) Cristina, care a negat faptele încriminate. Acuzarea a conchis că, instanța de apel nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce dovedesc vinovăția lui Ungureanu (Țurcan) Cristina, care au fost considerate ca admisibile, iar ulterior apreciate în mod superficial, fără a fi evidențiate acele derogări evidente, prin care s-a tins și chiar s-a reușit a induce în eroare instanțele de judecată. În opinia acuzării vinovăția lui Ungureanu (Țurcan) Cristina în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, este dovedită pe deplin, iar instanța de fond și apel, eronat și tendențios, au statuat asupra oportunității achitării inculpatei. 5.1. Avocatul Andrușciac Victor în numele inculpatului Țurcan Maxim, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că, consideră decizia instanței de apel vădit ilegală, pronunțată cu grave abateri de la procedura stabilită, cu admiterea erorilor de drept, fiind afectată de un viciu fundamental. A remarcat că, a fost judecată cauza fără a înmâna rechizitoriu inculpatului în limba pe care o cunoaște. Suplimentar, la caz a menționat că rechizitoriu a fost înmânat inculpatului numai la finisarea cercetării judecătorești, "tradus" în limba rusă, posibil, prin programul de traducere automată, cu mai multe greșeli, ce nu a permis inculpatului să înțeleagă învinuirea adusă și probele la care se referă partea acuzării. Apărarea a relevat că, a fost audiat martorul principal Boț Natalia fără participarea inculpatului Țurcan Maxim. Iar, la cererile repetate a inculpatului Țurcan Maxim ca martorul Boț Natalia să se prezinte în ședința de judecată, martorul Boț Natalia nu s-a prezentat invocând motive de sănătate. A mai specificat că, au fost respinse demersurile privind numirea expertizelor fonoscopice și dactiloscopice. Consideră că, aceste încălcări constituie o violare flagrantă a prevederilor art.6 § 1 al CEDO care prevede că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege. A evidențiat că, art. 6 al Convenției, analizat în întregime, garantează dreptului învinuitului să participe efectiv la examinarea procesului său penal. Acest lucru include, printre altele, dreptul nu numai de a fi prezent, dar și de a urma toate procedurile în fața instanței Totodată, consideră că nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate. 5.2. Avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Vîrlan Dumitru, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a argumentat la general faptul că probele confirmă vinovăția inculpatului Vîrlan Dumitru, fără să aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art.101 alin.(1) Cod de procedură penală care stipulează că, fiecare probă urmează să fie apreciată din 22 punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel urma să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate și să-și argumenteze corespunzător concluziile trasate pe marginea alegațiilor expuse de părți. De asemenea, apărarea a remarcat că în cazul inculpatului Vîrlan Dumitru se constată încălcarea condițiilor de detenție ale inculpatului, astfel că prin prisma rapoartelor Comitetului European pentru prevenirea torturii și tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante, care efectuează periodic vizite de documentare în centrele de detenție din Republica Moldova, pe marginea fiecărei vizite se întocmește un raport cu descrierea celor constatate și a recomandărilor, fi astfel că faptele invocate, privind celulele supra aglomerate, durata detenției preventive, condițiile anti sanitare, și conduc la remediul național prin reducerea pedepsei inculpatului Vîrlan Dumitru. Astfel se constată că inculpatul Vîrlan Dumitru, s-a aflat sub măsura preventivă pe o perioadă de 989 zile (din data de 14.09.2016 până pe 30.05.2019), or prin sentința din 11 august 2017 a fost aplicată și menținută măsura preventivă arestul. Partea apărării, în conformitate cu prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, a solicitat constatarea încălcării drepturilor privind condițiile de detenție ale lui Vîrlan Dumitru, prevăzute de art.3 CEDO cu reducerea pedepsei cu 1 978 de zile după cum urmează 2 zile de închisoare pentru o zi de arest. Apărarea a reținut că, din textul instanței de apel rezultă că instanța nu s-a expus asupra cererii unui participant la proces, ignorând această cerere, ceea ce se echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei. 5.3. Avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Ungureanu Valentin, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a susținut poziția greșită a acuzatorului de stat în ce privește aprecierea probelor în raport cu încadrarea juridică a faptei, acceptând niște concluzii nefondate, de ordin general, fără a le da o apreciere prin prisma art.101 alin.(1) Cod de procedură penală. Discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii greșite și nemotivate. A mai remarcat că, instanța de apel s-a bazat pe aceleași stenograme cercetate în prima instanță, care nu erau suficiente și convingătoare pentru a-l acuza pe Ungureanu Valentin conform art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Or, în ședința instanței de apel prin conținutul stenogramelor interceptărilor convorbirilor telefonice dintre Ungureanu Valentin și Vasilachi Iulian, precum și o persoană necunoscută, puse la baza soluției instanței de apel, nu s-a furnizat careva informații noi și, respectiv instanța de apel n-a respins constatările din sentință, dar nici nu a constatat o stare nouă de fapt. De asemenea, a notat că declarația lui Ungureanu Valentin pusă la baza deciziei recurate a instanței de apel ”eu o să iau prima data 100 și o să văd șto-po- ciom și pe urmă o să ne ducem să vedem să le cumpărăm pe toate odată, că mie o să- mi vie niște bani mulți” nu constată un scop de înstrăinare din partea lui Ungureanu Valentin, după cum nu o constată și răspunsul scris prin sms de către Ungureanu 23 Valentin și anume ”da” la întrebarea necunoscutului ”ești pe dvijenii”. 5.4. Avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Popov Maxim, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) și 15) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat argumente similare celor invocate în apel, suplimentar a remarcat că instanța de apel la judecarea cauzei a admis o eroare gravă de fapt, prin aceea că a pus la baza condamnării lui Popov Maxim raportul de expertiză nr. 34/12/1 R-5612 din 7 octombrie 2016, efectuat de către expertul Jalbu Diana. Care după cum a menționat și în apel a fost efectuat de către un expert ce nu avea competența necesară de a efectua expertiza substanțelor narcotice psihotrope. Consideră că, instanța de apel a admis și a pus la baza unei decizii de condamnare o probă care a fost administrată cu încălcarea legii procesual penale, iar în consecință constată că la cază nu exista obiectul infracțiunii. Or, în situația în care expertul care s-a expus referitor la substanța ridicată de la Popov Maxim, nu era competent de a efectua asemenea expertiză, la moment nu este constat cu certitudine dacă pastilele ce au fost ridicate de la Popov Maxim, reprezintă substanțe interzise de lege și care pot face obiectul infracțiunii prevăzute de art.2171 Cod penal, deținerea substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare. Totodată, a remarcat că potrivit Hotărârii de Guvern Nr. 79 din 23.01.2006, cantități în proporții mici a substanței psihotrope "Tramadol" constituie 0.25 g, cantități în proporții mari constituie proporții de la 0.25g - 4.0g, astfel cantitatea de substanță psihotropă "Tramadol" depistată la Popov Maxim constituie cantități mici și nu cantități deosebit de mari așa cum se invocă în rechizitoriu și deciziile instanțelor de judecată. De asemenea, a notat că apărarea în cadrul examinării apelului a depus cererea prin care a solicitat, aplicarea prevederilor art.385 alin.(5) Cod penal. Consideră că, condițiile de deținere a lui Popov Maxim din Penitenciarul Nr. 13 Chișinău, au fost inumane și degradante, astfel fiindu-i încălcate grav drepturile garantate de art.3 CEDO, care prevede că nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. În același context, a reținut că potrivit răspunsului penitenciarei Nr. 13 mun. Chișinău din 14.05.2019, Popov Maxim pe prezenta cauză penală, a fost deținut în următoarea perioadă de timp și celule: - de la 14.09.2017 până la 21.09.2016, în celula nr.17, 16 paturi, 31.86 m2; - de la 21.09.2016 până în prezent, în celula nr. 05, 6 paturi, 8.8. m2. A conchis că, inculpatul Popov Maxim s-a deținut în condiții contrare prevederilor art.225 alin.(4) Cod de executare, care prevede că, norma de spațiu locativ, stabilit pentru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2. A mai relevat că, decizia atacată prezintă și deficiențe sub aspectul motivării, deoarece instanța nepronunțându-se sau pronunțându-se superficial asupra motivelor invocate în apel, a făcut o motivare haotică, contradictorie, bazată pe teorie, fără o argumentare concretă. Astfel, partea apărării a constatat că instanța de apel la examinarea cauzei a comis erori de drept, pronunțând soluția sa fără respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței CEDO, precum și a practicii judiciare stabilite. 5.5. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Gorgos Vitalii, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, rejudecare cauzei cu 24 pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia acțiunile inculpatului Gorgos Vitalii să fie reîncadrate pe art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, sau, după caz, de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului apărarea a invocat că, instanța de apel a făcut referire la faptul că, probe examinate ar dovedi vinovăția inculpatului pe deplin în cele incriminate, dar constată în fapt și drept că aceste probe nu dovedesc vinovăția inculpatului Gorgos Vitalii ce ține de acțiunile de înstrăinarea, comercializarea substanțelor narcotice. Consideră că, prin intermediul acestor probe se constată doar păstrarea acestor substanțe narcotice în domiciliul inculpatului. Astfel, conchide că tot probatoriul acumulat în mod obiectiv demonstrează vinovăția inculpatului Gorgos Vitali în păstrarea fără scop de înstrăinare a substanțelor narcotice. În același context, a remarcat că, în prezenta cauză penală lipsesc careva probe pertinente, obiective, concludente cum ar fi livrarea controlată, urmăririle vizuale, declarațiile martorilor, etc., care prin coroborarea ar dovedi elementul laturii obiective ce ține de înstrăinarea substanțelor narcotice. Consideră că, prima instanță si instanța de apel interpretează eronat si contrar prevederilor legale argumentul precum vinovăția inculpatului se dovedește prin descifrările telefonice dintre inculpații Popov Maxim și Gorgos Vitalii din data de 09.09.2016. De asemenea, a reiterat poziția contradictorie a instanței de apel în decizia sa referitor la apelurile părții apărării și anume, în partea motivată a deciziei cât și în dispozitivul deciziei nu se indică și nu se motivează care sunt temeiurile de admitere a apelului procurorului și care sunt temeiurile de respingere a apelurilor părții apărării în conformitate cu prevederile art.art.413, 414 Cod de procedură penală, și conform explicațiilor Hotărârii Plenului CSJ nr.22 din 12.12.2005 „ Cu privire la practica examinării cauzelor penale în ordine de apel ”. A mai notat că, instanța de apel nu s-a expus în soluția sa, la argumentul părții apărării ce ține de lipsa constatării a înțelegerii prealabile dintre inculpatul Gorgos Vitalii și alți inculpați în vederea înstrăinării, sau punerii în circulație a substanțelor narcotice. Consideră că, în lipsa acestui argument nu pot fi calificate acțiunile prin prisma „procurarea, transportarea, păstrarea sau alte operațiuni ilegale cu droguri și cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, acțiuni săvârșite de mai multe persoane și în proporții deosebit de mari". A atras atenția instanței de apel la următorul fapt, prin sentință prima instanță a constatat că în privința inculpatului Vîrlan Dumitru care a avut la fel o discuție telefonică cu inculpatul Popov Maxim nu rezultă în mod cert faptul intenției lui de a înstrăina substanțe narcotice. În acest context, consideră că apare o neclaritate cum prima instanță și instanța de apel având aceleași circumstanțe de fapt și de drept, interpretează diferit, discriminatoriu și contrar prevederilor legale acțiunile inculpaților. Or, argumentul de ducere reprezintă o presupunere și nu poate servi o probă de acuzare, deoarece din prevederile art.art.8, 389 Cod de procedură penală, toate dubiile, presupunerile, contrazicerile se interpretează doar în favoarea inculpatului și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. La caz, a mai statuat că hotărârea de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe probele obținute în 25 urma efectuării măsurilor speciale de investigație. A mai reținut că, instanța de apel nu s-a expus la argumentul ce ține de declararea nulității raportului de expertiză nr.34/12/lR-5612 din 07.10.2016 din motiv că proba a fost administrată de către o persoană care nu este competentă. Or, expertul Jalbu Diana este autorizată să efectueze doar expertiza substanțelor narcotice de origine vegetală, nu și a celor psihotrope sau sintetice. Suplimentar, a mai indicat că instanța de apel nu s-a expus la motivele apelului ce țin de acțiunile de provocare din partea statului prin intermediul colaboratorilor de poliție care au aruncat substanțele narcotice în domiciliul inculpatului. A constatat că acuzatorul de stat în actul de acuzare și ulterior instanțele în soluțiile sale nu au invocat semnele calificative ale laturii obiective ale infracțiunii imputate făptuitorului, astfel înaintându-i făptuitorului o învinuire neclară care împiedică realizarea dreptului la apărare, fiind doar referire generală la art.art.42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Apărarea a subliniat că, fapta imputată inculpatului Gorgos Vitalii a fost comisă pe teritoriul or. Orhei, str. Unirii nr. 130, ap. 1, reieșind din percheziția la domiciliul inculpatului Gorgos Vitalii unde au fost depistate substanțele narcotice. Prin urmare, organul de urmărire penală conform art.art.266, 270 Cod de procedură penală, și ulterior instanța de judecată competentă de a examina cauza în fond este Judecătoria Orhei conform art.40 Cod de procedură penală, și nici de cum judecătoria Chișinău, sediul Central. Iar, conform prevederilor art.art.94, 268, 270 Cod de procedură penală, prin coroborare cu art.251 al aceluiași Cod, actele procesuale întocmite duc la nulitatea lor. Din cele expuse, apărarea a conchis că instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictorialității judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei. 5.

Avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Verdeș Denis, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că, nu au fost prezentate în prima instanță probe pertinente și concludente care ar demonstra înțelegerea prealabilă între inculpați, or potrivit declarațiilor lui Vasilache Iulian depuse în cadrul cercetării judecătorești și reținute de instanță ultimul a comunicat că îl cunoaște pe Verdeș Denis dar careva substanțe narcotice sau psihotrope nu a procurat de la el. Consideră că, este eronată concluzia primei instanțe, pusă la baza sentinței de condamnare, precum că în perioada de timp 09.08.2016 - 13.08.2016 inculpatul Verdeș Denis a avut cu diferite persoane neidentificate convorbiri telefonice cu conținut convențional privind procurarea - neprocurarea diferitor lucruri dat fiind faptul că asemenea discuții nici pe deplin nu confirmă vinovăția lui Verdeș Denis în comiterea infracțiunii încriminate. A remarcat că, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță a fost admis în mod abuziv continuarea ședinței de judecată pentru data de 04.08.2017 în lipsa avocatului ales Grigore Sarsaman, numind un avocat din oficiu, necătînd la faptul că inculpatul Verdeș Denis a fost categoric împotriva apărării drepturilor și intereselor sale de către un alt apărător, prin urmare i-a fost încălcat dreptul la apărare prevăzut 26 de art.17, 69, 70 Cod de procedură penală, însă instanța de apel nici nu s-a expus asupra acestui motiv invocat în apel. A mai indicat că, în cazul de față de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate careva persoane care ar fi primit și ar fi devenit posesori ale substanțelor narcotice, înstrăinate de către inculpatul Verdeș Denis, în acest sens nefiind efectuate careva achiziții de control sau transmiterea sub supraveghere a substanțelor narcotice. În final, a conchis că totalitatea probelor administrate atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești nu demonstrează faptul că în acțiunile lui Verdeș Denis există elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art.art.42, 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. 6. Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. 6.1. Cu privire la recursul declarat de procuror. Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Colegiul penal lărgit reține că, acuzarea invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii. În esență, procurorul critică decizia instanței de apel din motiv că aceasta nu a dat apreciere corespunzătoare probelor cercetate, pe când în opinia sa ele demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Raportând materialele dosarului la criticele recurentului, Colegiul penal lărgit conchide că eroarea semnalată nu este prezentă la caz și este invocată neîntemeiat de titular, iar pentru a statua astfel s-a rezultat din raționamentele ce urmează. În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, or aceasta fiind sarcina primordială al acestor instanțe. Deci, Colegiul nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea soluției de achitare de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 27 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal adoptată în privința inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina. Or, pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Mai mult, raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de instanța de apel, Colegiul penal lărgit specifică că instanța de apel corect a ajuns la concluzia menținerii sentinței în partea achitării inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, respectând prevederile legale și adoptând o soluție corectă și întemeiată. În atare circumstanțe, nu pot fi considerate admisibile argumentele recurentului privitor la faptul că din probele cercetate de instanța de apel se dovedește indubitabil vinovăția inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina de săvârșirea infracțiunii incriminate. Or, atunci când unei persoane i se incriminează săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Pe de altă parte, urmează a se consemna că procurorul, în virtutea atribuțiilor sale funcționale stipulate în art.art.5-6 a Legii cu privire la Procuratură din 25 februarie 2016, de unde rezultă că dânsul, reprezentând învinuirea în instanța de judecată, are un rol activ de a contribui la aflarea adevărului în cadrul procesului penal, precum și cele expres prevăzute în Codul de procedură penală la art.53, din care deducem că elementele procesului de tip advers indică la faptul că procurorul, în calitatea sa de titular al acțiunii penale, trebuie să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă acuzarea, fapta și vinovăția la care face referire prin actul de sesizare, întrucât instanța, la rândul ei, nu are sarcina probei, aceasta din urmă revenindu-i procurorului. În același context, amintim că, în conformitate cu art.19 alin.(3) coroborat cu art.254 alin.(1) Cod de procedură penală, organul de urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea. În cauza deferită judecății instanța de recurs constată că procurorul nu a prezentat probe suficiente care ar contribui la aflarea adevărului. Respectiv, instanța de apel corect a statuat cu trimitere la prevederile art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, că doar faptul că în cadrul percheziției efectuate la domiciliul inculpaților Ungureanu Cristina și Ungureanu Valentin au fost depistate substanțe narcotice care erau amplasate pe o poliță, deasupra frigiderului, despre existența cărora inculpata nu cunoștea, precum și procesul verbal de consemnare a 28 măsurilor speciale de investigație din 12.09.2016, care nici nu coroborează cu celelalte probe, nu pot fi suficiente pentru a convinge un observator obiectiv că bănuiala este rezonabilă, iar pentru a susține o bănuială rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune este necesar de probe convingătoare, însă la materialele cauzei nu există probe care ar confirma concluziile procurorului. Colegiul penal lărgit apreciază drept întemeiate argumentele instanței de apel și anume că, ,,...prin descifrările telefonice nu se confirmă faptul că Ungureanu Cristina ar fi avut discuții telefonice din care ar reieși că aceasta se ocupa de înstrăinarea substanțelor narcotice, iar faptul că în apartamentul unde locuia inculpata și soțul acesteia. Ungureanu Valentin, care a recunoscut că este consumator de droguri, au fost depistate substanțe narcotice, nu probează faptul că inculpata a comis acțiuni de procurare, expediere, transportare, distribuire și punere în circulație a substanțelor narcotice și psihotrope”. Astfel, deși recurentul a susținut că, instanța de apel a ajuns la concluzia menținerii sentinței de achitare a inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, prin ignorarea mai multor probe administrate în cursul urmăririi penale și cercetate de instanță, totuși considerăm oportun de a consemna că, dimpotrivă, instanța de apel a făcut o analiză minuțioasă a tuturor probelor administrate pe parcursul procesului penal, ajungând la concluzia corectă că cumulul acestor probe nu dovedesc vinovăția inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina în comiterea infracțiunilor incriminate. Totodată, art.6 din CțEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art.6 § 1 din CțEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârile CtEDO, pct. 80-81 Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). În legea procesuală penală, prezumția de nevinovăție este înscrisă între regulile de bază ale procesului penal, în art.8 statuându-se că persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atât timp cât vinovăția sa nu îi va fi dovedită în modul prevăzut de lege, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanțiile necesare apărării sale și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului. Astfel, având în vedere că, la formularea concluziei despre vinovăția inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea asupra vinovăției pe baza unor probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatei, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia orice îndoială este apreciată în favoarea ultimului. Regula in dubio pro reo presupune că, chiar dacă în speță au fost administrate probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și simplu nu există, și 29 totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție și ca urmare inculpatul trebuie achitat. Concomitent, instanța de recurs menționează că instanța de apel corect a conchis că învinuirea adusă inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina în baza art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, nu este bazată pe probe directe ce ar confirma vinovăția acesteia. Subsidiar, instanța de recurs consideră relevant de a remarca despre faptul că reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat de procuror, se constată că acesta este pur formal, întrucât titularul face trimitere în cererea sa preponderent la chestiunea de apreciere a probelor, ceea ce nu constituie obiect de cercetare și verificare la etapa judecării cauzei penale în procedura de recurs, aceasta fiind sarcina exclusivă a instanțelor de fond, despre care fapt recurentul cunoaște. Pentru toate considerentele ce preced, Colegiul penal lărgit subliniază că soluția instanței de apel privitor la achitarea inculpatei Ungureanu (Țurcan) Cristina de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii incriminate, este corectă. În fapt, decizia instanței de apel corespunde, în această parte, tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și motivată, mai mult, instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de apelanți, a apreciat just probatoriul administrat, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția, iar criticele din recursul declarat, sunt vădit neîntemeiate. În sensul dat, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar. În consecință, Colegiul penal lărgit statuează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală, astfel că nu există careva temeiuri pentru admiterea recursului ordinar declarat de acuzare. 6.2. Cu privire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Vîrlan Dumitru, de către avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Ungureanu Valentin, de către avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Popov Maxim, precum și de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Verdeș Denis. Lecturând recursurile declarate de către avocați în numele inculpaților, Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt bazate pe aceleași temeiuri, fiind invocate aceleași argumente, solicitându-se rejudecarea cauzei de către instanța de apel, astfel că instanța de recurs se va expune asupra lor concomitent. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit constată că titularii acestora invocă temeiul pentru recurs pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. 30 Colegiul penal lărgit reține că, recurenții în esență critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, invocând că probele administrate la cauza penală nu demonstrează indubitabil vinovăția inculpaților de cele incriminate. Colegiul penal lărgit menționează că, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei. Mai mult, Colegiul penal lărgit subliniază că motivele invocate de recurenți în recursuri au constituit subiect de examinare de către instanța de apel. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. În cazul din speță, este relevant de a specifica că, raționamentele pe care se fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentelor recursuri, se bazează pe aceea că, Colegiul penal lărgit consideră inacceptabil faptul ca pe calea recursului ordinar, să se opereze la modul practic o nouă analiză a circumstanțelor de fapt din sentința primei instanțe și din decizia instanței de apel, nu pentru a fi corectată vreo eroare judiciară, ci doar în vederea reaprecierii probatoriului. În acest sens, instanța de recurs ordinar nu poate fi împuternicită cu prerogativele unei instanțe de apel. De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurenții. Motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Totodată, pornind de la relevanțele art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. 31 Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură. Având în vedere cele expuse, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că argumentele invocate de către recurenți sunt neîntemeiate, iar din acest considerent recursurile urmează a fi respinse ca inadmisibile. Suplimentar, Colegiul penal lărgit apreciază drept neîntemeiate alegațiile avocaților cu referire la faptul că, ,, expertul judiciar Jalbu Diana nu avea competența necesară de a efectua expertiza substanțelor narcotice”. Or, expertul judiciar Jalbu Diana se regăsește în Registrul de stat al experților judiciari, iar la categoria specialității pentru care a primit calificarea de expert judiciar se evidențiază - examinarea substanțelor narcotice (drogurilor) și psihotrope de origine vegetală, sintetică, a formelor medicamentoase și a produselor farmaceutice. Mai mult ca atât, instanța de recurs ține să menționeze că aceste argumente urmau a fi invocate în cadrul urmăririi penale, când au luat cunoștință cu raportul de expertiză sau la terminarea urmăririi penale, când a luat cunoștință de materialele dosarului. 6.3. Cu privire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Andrușciac Victor în numele inculpatului Țurcan Maxim, precum și de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Gorgos Vitalii. Lecturând recursurile declarate de către avocați în numele inculpaților, Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt bazate pe aceleași temeiuri, fiind invocate aceleași argumente, solicitându-se rejudecarea cauzei de către instanța de apel, astfel că instanța de recurs se va expune asupra lor concomitent. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit constată că titularii acestora invocă temeiurile pentru recurs pct.4) și 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când judecata a avut loc fără participarea interpretului iar participarea era obligatorie potrivit legii, precum și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății. În primul rând, cu privire la temeiul prevăzut de pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, instanța de recurs ține să menționeze că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpaților, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel 32 pronunțându-se argumentat asupra motivelor pentru care a respins versiunile părții apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(2), 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Referitor la argumentele avocatului Ceachir Anatolie în numele inculpatului Gorgos Vitalii că, probele prezente la materialele cauzei nu dovedesc vinovăția inculpatului ce ține de acțiunile de înstrăinare, comercializarea substanțelor narcotice, instanța de recurs ține să menționeze acestea au constituit obiect de examinarea în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct.4, concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin și astfel nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO. Totodată, Colegiul penal lărgit respinge alegațiile avocatului Ceachir Anatolie precum că, prima instanță și instanța de apel având aceleași circumstanțe de fapt și de drept, interpretează diferit, discriminatoriu și contrar prevederilor legale acțiunile inculpaților. La caz, instanța de recurs subliniază prevederile art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Așadar, în speță este inoportună aprecierea primei instanțe în această parte. În al doilea rând, cu privire la temeiul prevăzut de pct.4) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit ține să menționeze că, recurentul nu au motivat recursul sub acest aspect, or instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale părții apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Pe de altă parte, instanța de recurs reține referitor la argumentele avocaților în privința prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, că în situația în care instanța de apel nu s-a expus asupra chestiunii în cauză, ultimii sunt în drept a înainta o astfel de cerere în temeiul art.art.469 alin.(1) pct.171, 4734 alin.(6) Cod de procedură penală, așadar, la caz argumentele apărării nu sunt plauzibile pentru a răsturna decizia instanței de apel. Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.98-113 Vol. XVI) în coraport cu motivele invocate de recurenți, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie. Instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată 33 conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că fapta întrunește elementele infracțiunii și că recursurile ordinare sunt neîntemeiate. Prin urmare, recursurile de pe rol fiind neîntemeiate, urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, d e c i d e : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, de către avocatul Andrușciac Victor în numele inculpatului Țurcan Maxim, de către avocatul Bodnariuc Alexandr în numele inculpatului Vîrlan Dumitru, de către avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Ungureanu Valentin, de către avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Popov Maxim, de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Gorgos Vitalii, de către avocatul Sarsaman Grigore în numele inculpatului Verdeș Denis, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2019, în cauza penală în privința inculpaților Verdeș Denis xxx, Ungureanu Valentin xxx, Ungureanu (Țurcan) Cristina xxx, Țurcan Maxim xxx, Popov Maxim xxx, Gorgos Vitalii xxx și Vîrlan Dumitru xxx, cu menținerea hotărârii contestate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 mai 2021. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Toma Nadejda Cobzac Elena Boico Victor 34