1ra-676/2020 — art. 309/1 alin. 3 lit. c, e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 309/1 alin. 3 lit. c, e CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-676/2020 — art. 309/1 alin. 3 lit. c, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-676/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
03 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh,
Victor Boico,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile
ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,
Djulieta Devder, de partea vătămată Fedulov Vladimir, de avocatele Alla
Pelevaniuc și Aurelia Mîrzîncu, în numele inculpatului Ceban Veaceslav, de
avocatul Sergiu Brînză, în numele inculpatului Ionașcu Sergiu, de avocatul Roman
Plămădeală, în numele inculpaților Erjiu Alexandru, Coiman Vladislav, Epureanu
Mihail, Vatamaniuc Dumitru, de avocata Svetlana Moraru, în numele inculpatului
Bugaesco Serghei, de avocata Maria Antoci, în numele inculpatului Dabija
Eugeniu, de avocata Aurelia Mîrzîncu, în numele inculpatului Velcinschi Serghei,
de avocatul Andrei Dorogan, în numele inculpatului Cearca Timur, și de inculpatul
Cearca Timur, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
28 februarie 2019, în privința inculpaților
Ionașcu Sergiu XXXXXX;
Epureanu Mihail XXXXXX;
Ceban Veaceslav XXXXXX;
1
Bugaesco Serghei XXXXXX;
Coiman Vladislav XXXXXX;
Vatamaniuc Dumitru XXXXXX;
Cearca Timur XXXXXX;
Erjiu Alexandru XXXXXX;
Dabija Eugen XXXXXX;
Velcinschi Serghei XXXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 23.01.2013 – 20.06.2013,
instanța de apel: 04.07.2013 – 15.09.2014,
instanța de recurs: 03.12.2014 – 07.04.2015,
instanța de apel: 27.05.2015 – 28.02.2019,
instanța de recurs: 23.12.2019 – 03.03.2020.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,
2
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Militare din 20 iunie 2013, Ionașcu Sergiu,
Epureanu Mihail, Ceban Veaceslav, Bugaesco Serghei, Coiman Vladislav,
Vatamaniuc Dumitru, Cearca Timur, Erjiu Alexandru, Dabija Eugen și Velcinschi
Serghei au fost achitați de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art.
3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii.
Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Tacu V., Fedulov V., Eremenco
S., Vîșcu V., Băț T., Petrov A., Băjereanu I., Vîrlan A., Saratovchin M., Guliev B.,
Sinciuc A., Snigur A., Smirnov N., Răducan G., Gîrlean T., Silvestrov D., Jmurcu
I., Dumbravă S., Șumleanschi V., Vlaicu S., Puiu A., Botezat A., Cuprianov E.,
Isadcenco A., Curdoglo D. și Buga D. au fost respinse ca neîntemeiate.
Instanța de fond a constatat că inculpații Ionașcu S., Coiman V., Erjiu A.,
Ceban V., Epureanu M., Dabija E., Bugaesco S., Velcinschi S., Vatamaniuc D. și
Cearca T. se învinuiesc că la 12 aprilie 2011, având calitatea de persoană cu
funcție de răspundere, investită cu anumite drepturi și obligațiuni, în vederea
exercitării funcțiilor autorităților publice, au încălcat grav prevederile art. 3 din
CEDO, adoptată la Roma la 04.11.1950, la care Republica Moldova a aderat la
12.09.1997, art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, pct. 1), 2) al
Statutului disciplinar al colaboratorilor sistemului penitenciar al Ministerului
Justiției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 308 din 19.03.1998; art. 2 alin. (1)
lit. d), c), art. 20, pct. 1) lit. a) al Legii nr. 1036 din 17.12.1996 Cu privire la
sistemul penitenciar; pct. 6) al Statutului executării pedepsei de către condamnați,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006; pct. 46) alin. (1), (2),
(5) al Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de
trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 14.10.1997 și atribuțiilor
funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, ar fi comis infracțiune de
tortură în următoarele circumstanțe:
La 12 aprilie 2011, pe întreaga durată a zilei, aflându-se pe teritoriul
Penitenciarului nr. 11 din mun. Bălți str. Ștefan cel Mare 78A, Ionașcu S., fiind
detașat în calitate de ofițer superior al grupului nr. 2 constituit din 10 colaboratori
ai DDS „Pantera” iar Coiman V., Erjiu A., Ceban V., Epureanu M., Dabija E.,
Bugaesco S., Velcinschi S., Vatamaniuc D. și Cearca T. în calitate de membri a
acestui grup, contrar planului-misiune al detașării, aprobat la 04.04.2011 de către
Directorul General al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în baza căruia
urmau să asiste în timpul verificării prezenței deținuților, perchezițiilor,
controalelor tehnice, să participe la efectuarea măsurilor de regim (escortări în
interiorul penitenciarului, asigurarea condamnaților a securității personale etc.) și
numai în cazurile nerespectării regimului de detenție de către deținuți, nesupunerii
cerințelor legale ale colaboratorilor, să intervină în dependență de situație,
acționând în grup, cu titlu oficial, în virtutea motivelor bazate pe discriminare
3
socială, cu scopul determinării sentimentelor de intimidare, exprimându-și
consimțământul reciproc expres și tacit, fiind îmbrăcați în uniforme de culoare
neagră, având cagule și căști pe cap, ceea ce condiționa imposibilitatea de a fi
identificați, utilizând ilegal, contrar destinației stabilite prin art. 223 Cod de
executare, art. 9 (11) pct. 10) al Legii cu privire la sistemul penitenciar, Secțiunii
21-a a Statutului executării pedepsei de către condamnați, bastoanele de cauciuc,
pe care le-a folosit ca instrumente speciale de tortură și a intervenit ilegal în forță,
deși aplicarea acesteia nu era necesară și a provocat, în mod intenționat, dureri
fizice și suferințe psihice puternice deținuților din celulele nr. 48, 49, 58, 59, 60 ale
Penitenciarului nr. 11 din mun. Bălți, Tacu V., Fedulov V., Eremenco S., Vișcu V.,
Băț T., Petrov A., Băjerean I., Vîrlan A., Saratovchin M., Guliev B., Sinciuc A.,
Snigur A., Smirnov N., Răducan G., Gîrleanu T., Silvestrov D., Jmurcu I.,
Dumbravă S., Șumleanschi V., Vlaicu S., Puiu A., Botezat A., Cuprianov E.,
Isadcenco A., Curdoglo D. și Buga D.
Astfel, Ionașcu S., Coiman V., Erjiu A., Ceban V., Epureanu M., Dabija E.,
Bugaesco S., Velcinschi S., Vatamaniuc D. și Cearca T. la 12 aprilie 2011 în
perioada orelor 07.30-08.30, pe parcursul controlului de dimineață a deținuților în
celulele de detenție, contrar atribuțiilor de asistare a colaboratorilor ce efectuau
acest control, acționând cu scopul intimidării deținuților, fără a-i preîntâmpina
despre aplicarea forței fizice, pe rând intrau în celulele de detenție câte 3-7
colaboratori unde, fiecare dintre aceștia, personal sau/și cu consimțământul
reciproc expres și tacit, ilegal au aplicat multiple lovituri deținuților.
Respectiv, aflându-se în celula nr. 48, i-au îmbrâncit și i-au forțat de pe
paturile sale pe deținuții Tacu V., Fedulov V. și Vîșcu V., aceștia căzând la pământ
de la o înălțime de circa 1,5 m. Apoi, i-au aplicat lui Tacu V. două lovituri cu
bastonul de cauciuc în regiunea rinichiului drept, lui Fedulov V. două lovituri cu
bastonul de cauciuc în spate și o lovitură în regiunea coapsei stângi, iar lui Vîșcu
V. trei lovituri cu bastonul de cauciuc în regiunea gambei piciorului drept.
Ulterior, aflându-se în celula nr. 49 i-au aplicat deținutului Vîrlan A. o
lovitură cu bastonul de cauciuc în regiunea antebrațului mânii stângi, o lovitură cu
pumnul în regiunea rinichiului drept și câte o lovitură cu picioarele încălțate în
regiunea ambelor coapse, deținutului Saratovchin M. i-au aplicat 2 lovituri cu
bastonul de cauciuc peste spate.
De asemenea, în celula nr. 58 deținutului Guliev B. i-au aplicat două lovituri
cu bastonul de cauciuc în regiunea umărului stâng și deținutului Răducan G. o
lovitură cu bastonul de cauciuc peste spate.
În celula nr.59, i-au îmbrâncit de pe pat pe deținuții Jmurcu I. și Puiu A.,
aceștia căzând jos la pământ, deținutului Șumleanschi V. i-au aplicat o lovitură cu
bastonul de cauciuc în piept și deținutului Cuprianov E. - două lovituri cu pumnul
în regiunea abdominală.
Concomitent, pe întreg parcursul zilei de 12 aprilie 2011, între orele 09.00 -
17.00, în timpul perchezițiilor în celule și asupra deținuților, colaboratorii DDS
„Pantera” constituiți în componența grupului nr. 2, acționând în continuare în
scopul intimidării deținuților, sub pretextul asistării în timpul perchezițiilor și
asigurării escortării deținuților, s-au repartizat în câteva locuri de aflare, câte 3-4
colaboratori: în celula unde se efectua percheziția, în holul blocului dc detenție
până la boxele de plimbare și, nemijlocit, în boxele de plimbare și continuându-și
4
acțiunile ilegale prin aceeași modalitate, adică personal sau/și cu consimțământul
reciproc expres și tacit au acționat după cum urmează:
În celula nr. 48, în timpul alinierii deținuților pentru a fi escortați spre boxele
de plimbare, i-au aplicat deținutului Tacu V. două lovituri cu bastonul de cauciuc
în regiunea rinichiului drept, iar în timpul escortării deținuților prin holul blocului
spre boxele de plimbare, i-au aplicat deținutului Tacu V. două lovituri cu bastonul
de cauciuc în regiunea coapsei piciorului drept, două lovituri în regiunea umărului
drept și deținutului Vîșcu V. i-au aplicat două lovituri cu bastonul de cauciuc în
regiunea coapsei piciorului stâng și o lovitură peste spate.
Ulterior, aflându-se în boxele de plimbare, care în sine reprezintă niște
încăperi (spații izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 48 au
fost aliniați cu fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către
colaboratorii Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și
provocării acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii
DDS „Pantera”, incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să
ridice mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a
peretelui, cu palmele spre sine și picioarele depărtate unul de altul, la maximum
posibil. În continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
Astfel, deținutului Tacu V., trei dintre colaboratorii DDS „Pantera” incluși
în componența grupului nr. 2, i-au aplicat nu mai puțin de zece lovituri cu
bastoanele de cauciuc în spate din partea dreaptă și nu mai puțin de câte
cincisprezece lovituri cu picioarele încălțate în regiunea gambei și coapsei la
ambele picioare, în rezultatul cărora acesta a căzut la pământ. În continuare, în
poziția în care se afla, Tacu V. a fost maltratat de către aceeași colaboratori ai DDS
„Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, pe parcursul a 10 minute, fiindu-i
aplicate inclusiv șapte lovituri cu bastoanele de cauciuc peste spate. De asemenea,
deținutului Fedulov V., doi dintre colaboratorii DDS „Pantera” incluși în
componența grupului nr. 2, concomitent i-au aplicat lovituri cu picioarele încălțate
în regiunea ambelor gambe, și anume o lovitură în piciorul drept și două lovituri în
piciorul stâng, iar deținutului Eremenco S., i-au aplicat nu mai puțin de câte zece
lovituri cu picioarele încălțate, în regiunea ambelor gambe ale picioarelor și o
lovitură cu bastonul de cauciuc în regiunea coapsei piciorului drept, de la care
acesta a căzut la pământ, precum și deținutului Vîșcu V. i-au aplicat două lovituri
cu bastoanele de cauciuc în regiunea gambelor ambelor picioare.
În timpul escortării deținuților din celula nr. 48 prin holul blocului, din
boxele de plimbare spre celula de detenție, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în
componența grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Tacu V. două lovituri cu
bastonul de cauciuc peste spate și două lovituri în regiunea coapsei piciorului
drept, iar deținutului Fedulov V. i-au aplicat două lovituri cu bastonul de cauciuc
peste spate, din partea stângă.
De asemenea, aflându-se în boxele de plimbare, care reprezintă niște
încăperi (spații izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 49 au
fost aliniați cu fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către
colaboratorii Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și
provocării acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii
5
DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să
ridice mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a
peretelui, cu palmele spre sine și picioarele depărtate unul de altul, la maximum
posibil. În continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
Astfel, acționând ilegal, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența
grupului nr. 2, l-au îmbrâncit cu bastonul de cauciuc peste spate pe deținutul Băț T.
și i-au aplicat o lovitură cu cotul în regiunea ochiului stâng. Apoi, pentru a-l
determina să depărteze și mai tare picioarele unul de altul, l-au lovit de mai multe
ori cu picioarele încălțate în regiunea gambelor ambelor picioare, de la care ultimul
a căzut jos la pământ. În continuare, în poziția în care se afla, i-au aplicat o lovitură
cu piciorul încălțat în regiunea antebrațului mânii stângi și nu mai puțin de opt
lovituri cu bastoanele de cauciuc peste spate. După ce s-a ridicat în picioare, i-au
aplicat încă nu mai puțin de patru lovituri cu bastonul de cauciuc în regiunea
gambelor ambelor picioare. Concomitent, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în
componența grupului nr. 2, i-au aplicat nu mai puțin de zece lovituri în spate cu
bastoanele de cauciuc deținutului Petrov A., precum și nu mai puțin de șapte
lovituri în regiunea gambelor ambelor picioare și o lovitură cu piciorul încălțat în
regiunea coapsei piciorului stâng, deținutului Bajereanu I. i-au aplicat câte două –
trei lovituri în regiunea gambelor ambelor picioare, deținutul Vîrlan A. a fost lovit
de două ori cu picioarele încălțate în regiunea gambei piciorului drept din motivul
că n-a îndepărtat picioarele unul de altul, așa cum au cerut ei, iar deținutului
Saratovchin M., în timp ce stătea cu fața la perete, cu mâinile la spate, i-au aplicat
trei lovituri cu bastonul de cauciuc peste degetele ambelor mâini.
În continuare, în timpul escortării deținuților din celula nr. 49 prin holul
blocului, din boxele de plimbare spre celula de detenție, mai mulți dintre
colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, concomitent i-
au aplicat deținutului Băț T. trei lovituri cu bastoanele de cauciuc peste spate și
deținutului Saratovchin M. două lovituri cu pumnul în mandibulă, două lovituri cu
capul de perete și o lovitură cu pumnul în regiunea rinichiului drept.
La fel, în timpul escortării deținuților din celula nr. 58 prin holul blocului
spre boxele de plimbare, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența
grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Guliev B. trei lovituri cu bastonul de cauciuc
peste spate.
Ulterior, aflându-se în boxele de plimbare, care reprezintă niște încăperi
(spații izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 58 au fost
aliniați cu fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către colaboratorii
Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și provocării
acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii DDS
„Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să ridice
mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a peretelui, cu
palmele spre sine și picioarele depărtate unul de altul, la maximum posibil. În
continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
6
Astfel, deținutului Guliev B. i-au indicat să facă așezări și, din motivul că a
refuzat să îndeplinească aceste cerințe ilegale, i-au aplicat două lovituri cu bastonul
de cauciuc în regiunea rinichiului stâng, iar apoi, din motivul că nu putea să
îndepărteze picioarele unul de altul mai tare, în timp ce stătea cu mâinile deasupra
capului alipite de suprafața neregulată a peretelui, l-au apăsat cu bastonul de
cauciuc în palme și i-au aplicat multiple lovituri cu picioarele încălțate în ambele
picioare, astfel provocându-i dureri și suferințe fizice insuportabile. Acționând în
continuare ilegal, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr.
2, au aplicat deținutului Sinciuc A. două lovituri cu picioarele încălțate în regiunea
ambelor gambe și trei lovituri cu bastoanele de cauciuc în spate, deținutului Snigur
A., concomitent i-au aplicat patru lovituri cu bastoanele de cauciuc în spate, în
timp ce ieșea din una din boxele de plimbare, deținuților Smirnov N. și Răducan G.
le-au aplicat câte două lovituri cu picioarele încălțate în regiunea gambelor
ambelor picioare, din motiv că n-au despărțit picioarele unul de altul așa cum au
dispus ei, iar deținutului Gîrlean T., i-au aplicat mai multe lovituri în mâna dreaptă
și în regiunea gambelor ambelor picioare.
În continuare, în timpul escortării deținuților celulei nr. 58 din boxele de
plimbare, prin holul blocului spre celula de detenție, colaboratorii DDS „Pantera”
incluși în componența grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Guliev B. o lovitură în
piept și o lovitură în umărul stâng cu bastonul de cauciuc, deținutului Smirnov N.,
i-au aplicat nu mai puțin de șapte lovituri cu bastoanele de cauciuc peste spate, în
mâna dreaptă și deținutului Răducan G. i-au aplicat o lovitură cu bastonul de
cauciuc peste spate.
De asemenea, aflându-se în celula nr. 59, în timpul pregătirii deținuților
pentru a fi escortați spre boxele de plimbare, colaboratorii DDS „Pantera” incluși
în componența grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Silvestrov D. o lovitură în
spate, o lovitură în cot și o lovitură în degetul mare a mânii drepte cu bastonul de
cauciuc, o lovitură cu pumnul și o lovitură cu partea ascuțită a bastonului de
cauciuc în regiunea rinichiului drept, deținutului Jmurcu I. i-au aplicat multiple
lovituri cu bastonul de cauciuc în umărul drept și în regiunea gambelor ambelor
picioare, iar deținutului Dumbravă S. i-au aplicat 4-5 lovituri cu bastonul de
cauciuc peste spate și picioare.
Ulterior, în timpul escortării deținuților din celula nr. 59 prin holul blocului
spre boxele dc plimbare, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența
grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Silvestrov D. nu mai puțin de patru lovituri
cu bastoanele de cauciuc și două lovituri cu pumnul în spate.
Aflându-se în boxele de plimbare, care reprezintă niște încăperi (spații
izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 59 au fost aliniați cu
fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către colaboratorii
Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și provocării
acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii DDS
„Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să ridice
mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a peretelui, cu
palmele spre sine și picioarele depărtate unul de altul, la maximum posibil. În
continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
7
Astfel, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, i-
au aplicat deținutului Silvestrov D., concomitent câte o lovitură cu bastoanele de
cauciuc în regiunea coapselor ambelor picioare, de la care acesta a căzut la pământ.
În continuare, în poziția în care se afla, doi dintre colaboratorii DDS „Pantera”
incluși în componența grupului nr. 2, i-au aplicat nu mai puțin de șase lovituri cu
bastoanele de cauciuc pe toată suprafața spatelui, două lovituri cu picioarele
încălțate în regiunea abdomenului, câte două lovituri cu bastoanele de cauciuc în
ambii umeri, iar când numitul a încercat să se ridice în picioare, l-au îmbrâncit cu
palma în regiunea păroasă a capului spre perete și în rezultat s-a lovit de suprafața
neregulată a acestuia, în regiunea ochiului stâng. Tot ei, i-au aplicat deținutului
Jmurcu I. multiple lovituri cu bastoanele de cauciuc în diferite regiuni ale corpului,
inclusiv în umeri, peste spate și peste ambele gambe ale picioarelor, deținutului
Vlaicu S. i-au aplicat mai multe lovituri cu bastoanele de cauciuc în spate și peste
picioare, deținutului Puiu A. i-au aplicat multiple lovituri cu bastoanele de cauciuc
peste spate, deținutului Botezat A., pe motiv că n-a îndepărtat picioarele așa cum
au cerut ei, i-au aplicat două lovituri cu picioarele încălțate în regiunea gambelor
ambelor picioare, deținutului Cuprianov E. i-au îndepărtat forțat excesiv picioarele
unul de la altul, ceea ce i-a determinat întinderea ligamentelor și o durere
insuportabilă, exteriorizată verbal de către Cuprianov E., motiv pentru care i-au
aplicat o lovitură cu partea ascuțită a bastonului de cauciuc peste palma alipită cu
partea dorsală de suprafața neregulată a peretelui, ceea ce i-a sporit și mai mult
durerea.
Ulterior, în timpul escortării deținuților din boxele de plimbare, prin holul
blocului spre celula de detenție, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în
componența grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Vlaicu S. două lovituri cu
bastonul de cauciuc peste spate.
Aflându-se în boxele de plimbare, care reprezintă niște încăperi (spații
izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 60 au fost aliniați cu
fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către colaboratorii
Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și provocării
acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii DDS
„Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să ridice
mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a peretelui, cu
palmele spre sine și picioarele îndepărtate unul de altul, la maximum posibil. În
continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv și că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
Astfel, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr. 2,
intenționând să-l doboare la pământ pe deținutul Isadcenco A., i-au aplicat trei
lovituri cu bastonul de cauciuc în piciorul drept și deținutului Curdoglo D. i-au
aplicat nu mai puțin de patru lovituri cu bastoanele de cauciuc în piciorul drept, de
la care ultimul a căzut în genunchi. Tot ei, i-au aplicat două lovituri cu partea
ascuțită a bastonului de cauciuc în regiunea palmară a mânii drepte deținutului
Buga D. din motivul că n-a înțeles cum anume să alipească mâinile de perete
deasupra capului, iar mai tîrziu, i-au aplicat acestuia o lovitură cu pumnul în
regiunea păroasă a capului pentru că și-a acoperit capul cu gluga pentru a se
proteja de ploaie și în continuare, i-au mai aplicat încă nu mai puțin de trei lovituri
8
cu pumnul în regiunea păroasă a capului și două lovituri cu partea ascuțită a
bastonului de cauciuc în regiunea rinichiului drept.
În rezultatul torturii aplicate de către colaboratorii DDS „Pantera” a
Departamentului Instituțiilor Penitenciare Ministerului Justiției, detașați la 12
aprilie 2011 în componența grupului nr. 2 în Penitenciarul nr. 11 din mun. Bălți, lui
Vîșcu V., Vîrlan A., Saratovchin A., Guliev B., Sinciuc A., Snigur A., Smirnov N.,
Răducan G., Gîrlean T., Jmurcu I., Dumbravă S., Șumleanschi V., Vlaicu S., Puiu
A., Botezat A., Cuprianov E., Isadcenco A., Curdoglo D., Buga D. le-au fost
cauzate bătăi, precum și dureri și suferințe fizice, psihice puternice, iar lui Tacu V.
și câte o echimoză în regiunea spatelui la nivelul omoplatului stâng, pe umărul
stâng și coapsa dreaptă care, conform raportului de expertiză medico-legală nr.
355D din 10.09.2011, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului
sănătății, lui Fedulov V. o echimoză în regiunea coapsei stângi care, în baza
raportului de expertiză medico-legală nr. 352D din 09.09.2011, se califică ca
vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, lui Eremenco S. o
echimoză în regiunea coapsei drepte care, potrivit raportului de expertiză medico-
legală nr. 351D din 09.09.2011, se califică drept vătămări corporale fără cauzarea
prejudiciului sănătății, lui Băț T. și hemoragie moderată în conjunctiva ochiului
stâng, două echimoze în regiunea spatelui, echimoză pe gamba stângă care, potrivit
raportului de expertiză medico-legală nr. 354D din 10.09.2011, se califică ca
vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, lui Petrov A. trei echimoze
în regiunea spatelui (interscapular) care, conform raportului de expertiză medico-
legală nr. 350D din 08.09.2011, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea
prejudiciului sănătății, lui Bajereanu I. echimoze în regiunile temporale care,
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 353D din 10.09.2011, se califică
ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, lui Silvestrov D. și
echimoză în jurul ochiului stâng și excoriații a feței, echimoză pe partea dorsală a
mânii drepte, echimoză pe partea externă a umărului stâng, echimoză pe coapsa
stângă și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 356D din
10.09.2011, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.
Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza pe art. 3091 alin.(3) lit. c), e)
Cod penal, ca provocarea în mod intenționat a unei dureri sau suferințe puternice
fizice ori psihice unei persoane în special cu scopul de a intimida, sau de a face
presiune asupra ei, sau pentru orice alt motiv, bazat pe o formă de discriminare de
două sau mai multe persoane cu folosirea altor obiecte adaptate în acest scop,
provocate de către o persoană cu funcție de răspundere.
Instanța a reținut că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal nu a fost dovedită, aceștia
urmând a fi achitați pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Astfel, depozițiile părților vătămate Tacu V., Fedulov V., Eremenco S.,
Vîșcu V., Băț T., Petrov A., Bajereanu I., Vîrlan A., Saratovchin M., Guliev B.,
Sinciuc A., Snigur A., Smirnov N., Răducan G., Gîrlean T., Silvestrov D., Jmurcu
I., Dumbravă S., Șumleanschi V., Vlaicu S., Puiu A., Botezat A., Cuprianov E.,
Isadcenco A., Curdoglo D. și Buga D. sunt irelevante deoarece posibilitatea
denaturării impresiilor și solidaritatea persoanelor care își ispășesc pedeapsa în
cadrul penitenciarului i-au putut influența să dea declarații neveridice și solidare
9
pentru a-i ajuta pe deținuții Tacu V. și Silvestru la atragerea la răspundere a
inculpaților care au aplicat mijloacele speciale asupra lor.
Acuzarea nu a prezentat probe care să confirme cu certitudine vinovăția
inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate, iar unele momente din învinuire
sunt bazate pe presupuneri.
Mai mult, forța fizică nu a fost aplicată cu scopul obținerii de la persoanele
deținute a unei informații, nu a fost aplicată cu scopul pedepsirii persoanelor
deținute care au comis sau sunt bănuite că au comis o infracțiune, nu a fost aplicată
cu scopul intimidării sau exercitării de presiune asupra persoanelor deținute sau
asupra terțelor persoane.
Totodată, aplicarea loviturilor de către Ionașcu S. în zona nepericuloasă
pentru viața părții vătămate Tacu V. este în conformitate cu legea.
Ori, inculpații Ionașcu S. și Epureanu M. au acționat în strictă conformitate
cu art. 36 al Legii cu privire la sistemul penitenciar și art. 216, 218, 219, 224, 227
din Statutul executării pedepselor de către condamnați și art. 223 Cod de executare.
Potrivit declarațiilor părții vătămate Tacu V., el a fost maltratat de către mai
multe persoane de statură diferită, din cadrul detașamentului, astfel proveniența
vătămărilor corporale la acesta nu pot fi atribuite doar loviturilor aplicate în
conformitate cu legea de Ionașcu S.
Iar, acuzarea, contrar prevederilor art. 53 alin. (2)-(6) Cod de procedură
penală, nu a prezentat suficiente probe pentru a demonstra învinuirea înaintată
inculpaților, limitându-se la probele administrate în cadrul urmăririi penale.
În ședința de judecată, acuzarea nu a adus probe pertinente, concludente și
utile care demonstrează cu certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea
torturii.
Probele acuzării nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare,
deoarece conțin divergențe și contradicții care nu au fost înlăturate de procuror în
ședința de judecată, iar unele au fost combătute pe deplin prin probele apărării.
În acțiunile inculpaților Ionașcu S., Coiman V., Erjiu A., Ceban V.,
Epureanu M., Dabija E., Bugaesco S., Velcinschi S., Vatamaniuc D. și Cearca T.
lipsesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal,
aceștia urmând a fi achitați.
Procurorul în Procuratura militară Bălți, Alexandru Godorog, a declarat
apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpații Ionașcu S., Epureanu M., Ceban V., Bugaesco S., Dabija E și Velcinschi
S. să fie condamnați în baza art. 3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal la câte 7 ani și 6
luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de natura celor care s-au
folosit la comiterea crimei pe un termen de 4 ani și cu retragerea gradelor speciale
deținute, iar inculpații Coiman V., Vatamaniuc D., Cearca T. și Erjiu A. să fie
condamnați în baza art. 3091 alin.(3) lit. c), e) Cod penal la câte 5 ani și 6 luni
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de natura celor care s-au
folosit la comiterea crimei pe un termen de 3 ani și cu retragerea gradelor speciale
deținute.
Apelantul a invocat că concluziile instanței de fond sunt eronate, probele
puse la baza sentinței fiind apreciate greșit, la motivarea soluției fiind depășite
limitele obiectivității, instanța de fond preluând poziția apărării.
10
În același timp, nu au fost stabilite careva temeiuri excepționale privind
aplicarea inculpaților a unei pedepse sub limita minimă sau stabilirea unei pedepse
de altă categorie, iar la stabilirea pedepsei urmează de ținut cont de gradul
prejudiciabil al infracțiunii stabilite.
3.1. Au declarat apeluri și părțile vătămate Vîrlan A., Șumleanschi V., Vîșcu
V., Ereomenco S., Băț T. și Smironv N., solicitând casarea sentinței și pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați conform învinuirii
înaintate, cu admiterea integrală a acțiunii civile și repararea prejudiciului moral.
Apelanții au indicat că sentința adoptată este neîntemeiată și ilegală, în
cadrul examinării cauzei fiindu-le încălcate drepturile garantate de legislația
națională și internațională.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15
septembrie 2014, apelurile au fost respinse ca nefondate.
Instanța de apel a reținut că starea de fapt și de drept constatată de prima
instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, indicate în
cuprinsul sentinței, concluziile instanței de fond fiind motivate și argumentate din
punct de vedere al temeiniciei și legalității și care au dus la soluția de achitare a
inculpaților.
Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin
Miron, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii și dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apelurile acuzării, precum și asupra probelor administrate, iar
decizia adoptată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07
aprilie 2015, recursul a fost admis, casată total decizia și dispusă rejudecarea
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Instanța de recurs a statuat că instanța de apel nu a dat o apreciere completă
fiecărei probe invocate în susținerea învinuirii și nu a argumentat motivul
respingerii probelor administrate.
Ori, din materialele dosarului reiese că, în confirmarea învinuirii, procurorul
ca probă a invocat declarațiile părților vătămate Șumleanschi V., Vîrlan A., Petrov
A., Eremenco S., Snigur A., Vîșcu V., Smirnov N., Guliev B., Tacu V., Fedulov
V., care au declarat că unii inculpați i-au lovit, și anume:
partea vătămată Șumleanschi V. a explicat că la 12 aprilie 2011 în celula în
care se deținea au intrat 4 colaboratori ai penitenciarului și 5-6 colaboratori DDS
„Pantera”. Unul din colaboratorii „Pantera” l-a lovit cu bastonul de cauciuc. El nu
a opus rezistență și a îndeplinit toate indicațiile. A fost lovit fără motiv. Poate să
recunoască persoana care l-a lovit, acesta era cel mai înalt și puțin gârbov și care s-
a prezentat în ședință ca Velcinschi;
partea vătămată Vîrlan A. a declarat că îl cunoaște pe Ionașcu S. și Dabija
E., de la etapare. A recunoscut în ședință persoana înaltă, care s-a prezentat ca
Dabija E. A primit lovitura în regiunea rinichiului drept, care i-a fost aplicată cu
pumnul de către Dabija E., când se afla cu fața la perete. A primit două lovituri
puternice la piciorul drept în regiunea gambei de la alți colaboratori. Lovitura la
mână i-a aplicat-o colaboratorul de la „Pantera”, care în ședință s-a prezentat ca
11
Ionașcu S. A văzut cum au început să-l lovească pe Băț T. și Petrov A. – Dabija E.,
Ionașcu S. și încă câțiva colaboratori „Pantera”;
partea vătămată Petrov A. a relatat că pe colaboratorii DDS „Pantera” i-a
identificat după echipament, care erau în uniforme negre, cu măști, câști, veste
antiglonț, bastoane de cauciuc, cu epoleți negri pe umeri, careva din ei aveau grad
de căpitan. Unul din ei era Ionașcu S., iar al doilea era Erjiu A. De la ultimul
lovituri nu a primit. Colaboratorii DDS „Pantera” îl băteau, apoi îl lăsau și se
duceau la Băț T. și invers. Ulterior, au început să-l lovească cu bastonul peste spate
și picioare, spunându-i că nu stă bine. A început să plângă și să strige, întrebând
pentru ce-l lovesc, i-au spus să închidă gura, numindu-l cu cuvinte necenzurate. L-
au întrebat dacă știe să scrie plângere, pentru ce Ionașcu S. i-a aplicat un pumn în
umăr. L-a recunoscut pe acesta după constituție;
partea vătămată Eremenco S. a declarat că pe el l-a lovit Ceban V. cu
bastonul în burtă, însă, în coridor i-a spus să nu-l mai lovească. Apoi, în boxă din
nou s-a apropiat de el Ceban V. care l-a pus în poziție cu mâinile în sus și
picioarele îndepărtate, după care a chemat pe cineva. Ceban V. a arătat la el, după
care cineva l-a lovit peste picior cu bastonul. Când s-a ridicat, Ceban V. l-a lovit
peste mâini aproape 20 minute, ca să îndepărteze picioarele mai tare. În această
poziție a stat aproximativ 40 minute. Îl loveau pentru că nu cunoaște limba
română;
partea vătămată Snigur A. a explicat că a primit 4 lovituri peste corp cu
bastonul la ieșire din boxă și de câteva ori la picioare cu piciorul când stătea la
perete ca să-i impună să îndepărteze picioarele mai tare. Până a ieșit din boxă s-a
întors și a văzut că cei din spatele lui tot erau loviți. L-au lovit trei colaboratori
DDS „Pantera”;
partea vătămată Vîșcu V. a declarat că la 12 aprilie 2011 în celula în care de
deținea au intrat colaboratorii penitenciarului împreună cu colaboratorii DDS
„Pantera” care au anunțat că fac verificarea. El se afla pe pat la al doilea nivel,
când unul din colaboratorii „Pantera” s-a apropiat, dându-l jos cu forța. L-au lovit
câteva ori cu bastonul peste picior și spate. L-au lovit doi colaboratori de statură
înaltă. Unul din „Pantera” și-a scos masca spunând că el este legea, acesta este
Dabija E. În boxă a fost lovit cu bastonul peste spate, iar mai jos de genunchi și cu
bastonul și picioarele. Cel mai agresiv din colaboratorii „Pantera” era Dabija E.;
partea vătămată Smirnov N. a comunicat că în boxa de plimbare a fost lovit
de un singur om, în timp ce el se afla cu fața la perete, dar nu poate să spună de
cine. Ionașcu S. l-a impus să îndepărteze picioarele foarte tare, l-a bătut, vorbea cu
el în limba rusă. Poate să-l recunoască pe cel care l-a lovit, după forma corpului și
a capului. Acel colaborator, nu era nici cel mai înalt, nici mai jos, dar era de o
formă a corpului masivă. Îl recunoaște pe Ionașcu S. după vorbă, deoarece avea un
defect în vorbire, când avea emoții sau vorbea repede. El era ultimul din coloana
de deținuți, iar în spatele lui erau doi colaboratori din „Pantera”, dintre care unul
era Ionașcu S. Nu știe care din ei și când l-au lovit, dar îl loveau ambii. Aceștia
erau agresivi. Colaboratorii „Pantera” se mai schimbau între ei, dar cu deținuții
erau aproximativ 2 colaboratori. Pe ceilalți deținuți i-au lovit tot acești
colaboratori;
partea vătămată Guliev R. a declarat că la ieșirea din celulă a primit o
lovitură cu bastonul peste spate, însă nu a înțeles pentru ce. Pe drum de la celulă
12
spre boxe, colaboratorii DDS „Pantera” le-au aplicat lovituri cu bastoanele ca să se
deplaseze mai repede. A fost lovit în regiunea rinichiului stâng. În boxa de
plimbare de el s-a apropiat doi colaboratori DDS „Pantera” care l-au impus să facă
așezări, iar el, considerând că aceste acțiuni sunt ilegale, a refuzat să le
îndeplinească, ca urmare, a primit o lovitură cu bastonul în regiunea rinichilor.
Apoi, l-au dus la perete și l-au impus să ridice mâinile în sus, cu întoarcerea
palmelor, iar cu bastonul îi presa palmele, precum și îl puneau să îndepărteze
picioarele unul de altul. A dorit să se ridice puțin din această poziție deoarece îi era
dureros, pentru ce a fost lovit pe spate cu bastonul de cauciuc. Unul din
colaboratorii „Pantera” i-a aplicat lovituri cu piciorul peste picioare în boxe.
Acesta era o persoană zdravănă, înaltă, aproximativ 1,90 m., cu o voce brutală. La
fel, poate să recunoască și persoana cu defecte în vorbire, care după constituție e
cel mai zdravăn dintre toți. Acesta i-a aplicat o lovitură cu bastonul în celulă.
Primul descris presupune că este Velcinschi S., iar al doilea Ionașcu S.;
partea vătămată Tacu V. a explicat că fiind în celula nr. 48, în jurul orelor
08.15, au intrat colaboratorii penitenciarului, administrația cu colaboratorii DDS
„Pantera” pentru a face apelul. S-au apropiat vreo 2 colaboratori din DDS
„Pantera” și au început să strige ca să se ridice, le-a explicat că a primit injecții și
se simte rău. I-au spus să coboare, aruncându-l de pe pat cu tot cu plapumă. În
celulă se aflau persoane bolnave. Doi dintre colaboratori l-au dat jos, lovindu-l de
vreo 2 ori cu picioarele și bastoanele. Apoi au început să-l tragă spre ușă, iar un
colaborator a spus să-l arunce în WC că este blatnoi. L-au pus la perete, cu mâinile
în sus, picioarele în părți, și un colaborator DDS „Pantera” s-a apropiat și l-a lovit
cu bastonul în partea dreaptă în regiunea rinichilor. Apoi, l-au controlat, văzând că
nu are nimic, l-au lăsat. Ulterior, au revenit, spunând că vor efectua percheziție.
Unul din colaboratorii „Pantera” s-a apropiat și l-au lovit din nou în regiunea
rinichiului drept, după care l-au dus în boxele de plimbare, unde i-au spus să stea
cu fața la perete, mâinile sus, palmele spre ei și cu picioarele îndepărtate. Au
început să-și bată joc de deținuți, îi băteau cu picioarele și bastoanele peste spate.
În jur de 10 ori le-a spus să înceteze, la ce a fost amenințat cu cuvinte necenzurate,
precum și că îl vor bate și distruge. Cădea jos, se ridica, însă era lovit în
continuare, spunându-i să facă sfoara. I s-a umflat un picior. S-a aflat în boxa de
plimbare în poziția descrisă în jur de 2 ore. Nu putea sta pe picioare din cauza
bătăii. Colaboratorii „Pantera” s-au aranjat în formă de șah, iar pe el îl ducea un
băiat de subțiori, iar când a dorit unul să îl lovească, i s-a spus că nu trebuie,
deoarece abia se mai ținea pe picioare, din care motiv până la celulă nu a fost lovit.
Poate să recunoască pe 4 colaboratori „Pantera” după voce. În celulă s-au apropiat
2 din colaboratorii „Pantera”, pe care îi cunoaște după înălțime, nas, formă, mimica
feței, după ochi, glas, mâini. Unul din ei a scos masca, spunând că îi este indiferent
dacă vor scrie plângere unde doresc. Pe altul îl recunoaște după statură, epoleți,
destul de corpolent, avea gradul de căpitan. Cel care a vorbit cu el, avea ochii
verzi-cafenii, crede că era locotenent sau locotenent major, de statura lui. Aceștia
sunt, Ionașcu S. – căpitan, cel care a dorit să-l arunce cu capul în WC și a început
să-l întindă în cameră, el este cel care și-a scos masca de pe față. Îi recunoaște pe
cei care au intrat în celulă primii, Velcinschi S. și Dabija E., aceștia îl băteau în
boxă. Cel care i-a oprit să nu îl bată este Erjiu A., el nu l-a lovit, le-a spus celorlalți
să se oprească, să nu-l lovească. Când îl duceau în celulă, colaboratorii „Pantera”
13
stăteau în linie de șah, erau 7-8 persoane, au dorit să-l lovească, dar l-a lovit pe
altul, el era slăbit. L-a apărat doar Erjiu A., dar Dabija E. și Velcinschi S. l-au lovit,
iar Ionașcu S. l-a întins după ce au venit în celulă să facă percheziția. Tot căpitanul
a cerut șmali de la deținuți. Cei ce l-au maltratat în celulă l-au bătut și în boxă.
Altul l-a lovit în rinichi pe drum, îl recunoaște după glas – Bugaesco S., el l-a scos
din celulă, este vorbitor de limba rusă;
partea vătămată Fedulov V. a declarat că se afla sub supravegherea
medicilor. Dimineața în timpul verificării în celulă au intrat fără să-i preîntâmpine
cei din administrație și colaboratorii DDS „Pantera” care erau în uniformă neagră.
L-au târât de pe pat în timpul când dorea să se îmbrace. L-au lovit cu bastonul în
regiunea coastelor, ca să-l grăbească. Ulterior, colaboratorii „Pantera” i-au pus pe
deținuți cu fața la perete, picioarele despărțite, mâinile răsucite, unde au stat un
timp îndelungat. Îi era incomod, mâinile și picioarele îl dureau, deoarece încercau
să îl forțeze să îndepărteze picioarele. A rezistat deoarece era ținut de ceafă. Au
întrebat în baza cărui articol este condamnat, spunându-i că este un animal,
lovindu-l cu bastonul de cauciuc peste picioare. Poate să-i recunoască pe trei
colaboratori Pantera care l-au lovit. În celulă erau în măști, iar în boxă le-au scos.
A văzut cum Dabija E. discuta cu Tacu V. Pe ceilalți doi îi recunoaște după voce,
configurația corpului, ambii erau înalți - Ionașcu S. și Velcinschi S.
Acuzarea a invocat ca probe în confirmarea vinovăției inculpaților și
declarațiile martorilor Cebanu A., Botnari V., Guzgan Ș., care au relatat că în
Penitenciarul 11 au fost detașați 10 colaboratori DDS „Pantera” care urmau să
asigure ordinea și securitatea respectării regimului de detenție din penitenciar în
timpul petrecerii percheziției.
Martorul Cebanu A. a declarat că el nu vedea ce se petrecea în boxele de
plimbare, însă auzea strigătele colaboratorilor „Pantera” care le-a indicat
deținuților să despartă picioarele mai tare și să ridice mâinile sus. A auzit zgomote
asemănătoare cu acelea care se produc în timpul aplicării loviturilor corporale cu
bastoanele de cauciuc, strigătele unor deținuți de la durerea suportată, înțelegând că
acestora li se aplică lovituri.
Martorul Botnari V. a explicat că colaboratorii „Pantera” urmau să se
implice numai în cazurile de opunere de rezistență fizică din partea condamnaților.
Nu cunoaște din care motiv aceștia au recurs la aplicarea forței fizice față de
deținuți. El nu a întocmit comunicate privind aplicarea forței fizice în privința
deținuților Tacu V., Silvestrov D. și nu cunoaște cine le-a întocmit, necătând la
faptul că în comunicate este indicat că el ar fi executor.
Suplimentar martorul Guzgan Ș. a declarat că în timpul alinierii deținuților
din celula nr. 48 pentru escortare în boxa de plimbare, personal a văzut cum unul
din colaboratorii DDS „Pantera” i-a aplicat deținutului Tacu V. două-trei lovituri
cu bastonul de cauciuc peste diferite regiuni ale corpului și acesta a căzut jos la
pământ. Nu a văzut ca deținutul să opună careva rezistență fizică.
La fel, în calitate de probe, acuzarea invocă și rapoartele de expertiză
medico-legale nr. 350D - 356D din 10.09.2011, prin care se confirmă că în privința
părților vătămate Petrov A., Eremenco S., Fedulov Vl., Bejenaru I., Băț F., Tacu
V., Silvestrov D. au fost aplicate leziuni corporale.
Mai mult, potrivit declarațiilor martorului Cepoi S., medic al Penitenciarului
nr.11, mun. Bălți, potrivit atribuțiilor de serviciu, acorda asistență medicală
14
deținuților penitenciarului, în corespundere cu înscrierile din registru de primire
persoanele. La blocul 2 au fost invitați în baza plângerilor, unde se înregistrau
vătămările corporale precum și actul ofițerului de serviciu. La 13.04.2011 i-a
examinat pe Fedulov V., Tacu V., Eremenco S., Silvestru. În registru de evidență și
în cartela medicală au fost fixate vătămările corporale. Deținuții i-au spus că în
urma efectuării măsurilor de regim, le-au fost aplicate lovituri de către
colaboratorii DDS „Pantera”. Au fost îndeplinite acte de examinare personală a
fiecărui deținut, unul fiind trimis ofițerului de serviciu, iar al doilea anexat la
cartela medicală. În baza leziunilor depistate a fost dat comunicat către procurorul
de supraveghere și personal i-a însoțit deținuții la medicul legist, unde au fost
examinați. La examinare a depistat excoriații, echimoze, hiperimie de la bastonul
de cauciuc. Pe data de 14.04.2011 i-a examinat pe Bajereanu I., Băț T., iar datele
le-a indicat în cartela medicală și în registru. Au mai fost cazuri ca deținuții să se
adreseze, însă nu în așa număr mare. Nu este medic legist, însă în practica sa, dacă
deținutul solicită medicul, acesta îl examinează. La intrare în penitenciar deținuții
se dezbracă și sunt examinați, după care numai la solicitare se examinează. Până la
data de 12.04.2011 unii deținuți s-au adresat, dar nu din motiv că au leziuni, dar cu
probleme personale. Deținutul Eremenco S. se afla la evidența psihiatrică, iar
Fedulov V. era bolnav de tuberculoză. Ajutorul psihiatric era acordat de o persoană
civilă, medicul indică pastile, dar regimul pentru ei este identic, nu se acordă regim
special. Tot penitenciarul pe perioada nominalizată a fost în greva foamei, din
cauza că au fost aplicate aceste măsuri de regim. În penitenciar sunt izolați doar
persoanele bolnave de tuberculoză.
Ori, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra fiecărei probe prezentate de
acuzare, dar s-a limitat la utilizarea unor expresii de ordin general că sentința
cuprinde descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și
enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpaților, cu indicarea motivelor pentru
care se resping probele aduse în sprijinul acuzării.
Examinând materialele cauzei, analizând toate probele propuse, instanța
ajunge la concluzia că vina inculpaților nu a fost dovedită și este necesar să fie
achitați în legătură că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Potrivit rapoartelor de examinare medico-legală nr. 309, 311 din 15.04.2011,
nr. 310 din 19.04.2011, leziunile corporale depistate la Tacu V., Silvestrov V., Băț
T. nu se află în câmpul de acțiune al propriei mâni, iar prin cădere de la înălțimea
propriului corp se exclude, probe pe care instanța de apel le-a ignorat.
Totodată, instanța de apel a apreciat critic depozițiile părților vătămate, pe
motiv că posibilitatea denaturării impresiilor și solidaritatea persoanelor care
execută pedeapsa în cadrul penitenciarului i-au putut influența să dea declarații
neveridice și solidare pentru a-i ajuta pe deținuții Tacu V. și Silvestrov V. la
atragerea la răspundere a inculpaților care au aplicat mijloace speciale asupra lor.
La fel, a fost stabilit că acuzarea nu a prezentat probe incontestabile care ar
confirma vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, iar unele
momente din învinuire sunt bazate pe presupuneri.
Referitor la aplicarea forței fizice de către inculpații Ionașcu S. și Epureanu
M., instanța a ajuns la concluzia că aceasta a fost aplicată în limitele legislației,
fără a motiva necesitatea aplicării forței fizice și fără a le aprecia în coroborare cu
alte probe prezentate de către acuzare.
15
De asemenea, instanța și-a argumentat soluția prin faptul că vătămările
corporale la părțile vătămate au putut apărea prin automutilare sau conflicte în
cadrul persoanelor deținute, însă asemenea probe ce ar confirma această versiune
(a inculpaților) la materialele cauzei lipsesc.
Potrivit art. 3 din Convenție, nimeni nu poate fi supus torturii, nici
pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Aceleași prevederi se
regăsesc și în legislația națională, în special în art. 24 din Constituție și art. 10 alin.
(3) Cod de procedură penală.
Convenția interzice, în termeni categorici, tortura și tratamentele sau
pedepsele inumane ori degradante, indiferent de circumstanțe și de
comportamentul victimei.
Principiile aplicabile pentru o investigație efectivă și depistarea cazurilor de
tortură și alte forme de tratamente sau pedepse crude, inumane și degradante, se
regăsesc în Anexa nr. 1 a Protocolului Națiunilor Unite de la Istanbul, potrivit
căreia scopul investigării efective și documentării asupra torturii și a altor
tratamente crude, inumane sau degradante includ următoarele clarificarea faptelor,
stabilirea și recunoașterea individului și a statului responsabil față de victime și
familiile lor, identificarea măsurilor necesare prevenirii repetării acestor acte și
înlesnirea procesului sau, după caz, a sancțiunilor disciplinare pentru cei
determinați în cursul investigației ca fiind responsabili și demonstrarea necesității
de reparare integrală din partea statului, inclusiv compensarea financiară adecvată
și oferirea de fonduri pentru îngrijire medicală și reabilitare.
Statul trebuie să se asigure că reclamanții și rapoartele de tortură sau rele-
tratamente vor fi investigate în mod prompt și efectiv. Chiar și în absența unei
plângeri concrete, se va desfășura o anchetă acolo unde există indicii că sar fi putut
petrece un act de tortură sau de maltratare. Investigatorii, care trebuie să fie
independenți de presupușii vinovați și de agențiile pe care le deservesc aceștia,
trebuie să fie competenți și imparțiali. Ei vor avea acces sau vor fi împuterniciți să
ceară investigații din partea unor medici imparțiali sau ai altor experți. Autoritatea
de investigare va avea puterea și obligația de a obține toate informațiile necesare
anchetei. Cei potențial implicați în tortură sau rele tratamente, vor fi îndepărtați din
orice poziție de control sau putere asupra reclamanților, martorilor sau a familiilor
lor, fie ea directă sau indirectă, ca și asupra celor ce conduc investigația.
Mărturiile martorilor și ale supraviețuitorului sunt componente necesare în
documentarea actului de tortură. În măsura în care există dovezi fizice ale torturii,
aceasta oferă o dovadă importantă, care confirmă faptul că această persoană a fost
torturată.
Jurisprudența CtEDO atestă că statul este responsabil pentru omisiunile
autorităților cărora le-a delegat sarcini în vederea respectării drepturilor și a
libertăților fundamentale ale omului și care nu au întreprins măsuri prompte și
adecvate în vederea executării acestora.
Atunci când o persoană afirmă în mod susținut că a suferit din partea poliției
sau altor servicii similare ale statului tratamente contrare art. 3 din CEDO, această
dispoziție, combinată cu obligația generală impusă statului prin art. 1 de a
recunoaște oricărei persoane ce ține de jurisdicția sa drepturile și libertățile definite
în Convenție, cere, implicit, să se facă o anchetă oficială efectivă. Această anchetă,
trebuie să poată conduce la identificarea și pedepsirea vinovaților.
16
Dacă unei persoane i-au fost cauzate leziuni corporale în perioada aflării în
detenție sau în controlul poliției, orice astfel de leziune ar da o prezumție puternică
că acea persoană a fost supusă relelor tratamente (hot. Bursuc vs România, din 12
octombrie 2004). Ține de sarcina autorităților statului să dea o explicație plauzibilă
CtEDO despre circumstanțele în care au fost cauzate leziunile corporale,
neîndeplinirea căreia ridică o problemă clară în temeiul art. 3 al Convenției (cazul
Selmouni vs. Franța, § 87).
Această regulă de probațiune este prevăzută și în art. 10 alin. (31) Cod de
procedură penală, care cere autorității în custodia căreia se află persoana să
demonstreze că aceasta nu a fost supusă torturii sau altor tratamente sau pedepse
crude. În cazul în care statul omite să facă acest lucru, poate exista o situație care
să cadă sub incidența art. 3 al Convenției.
Prin urmare, concluzia instanței de apel este pripită și nu corespunde
materialelor cauzei, nefiind date răspunsuri și argumentări clare asupra probelor
acuzării, unele probe fiind ignorate, astfel că nu au fost apreciate în ansamblu, din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și coroborării lor.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28
februarie 2019, apelurile au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă
hotărâre.
Ionașcu Sergiu, Epureanu Mihail, Ceban Veaceslav, Bugaesco Serghei,
Coiman Vladislav, Vatamaniuc Dumitru, Cearca Timur, Erjiu Alexandru, Dabija
Eugen și Velcinschi Serghei au fost condamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e)
Cod penal la 5 ani închisoare, fiecare, cu privarea de dreptul de a activa în cadrul
Administrației Naționale a Penitenciarelor pe un termen de 3 ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei le-a fost suspendată
condiționat, pentru o perioadă de probațiune de 2 ani, fiecărui.
De la Ionașcu Sergiu, Epureanu Mihail, Ceban Veaceslav, Bugaesco Serghei,
Coiman Vladislav, Vatamaniuc Dumitru, Cearca Timur, Erjiu Alexandru, Dabija
Eugen și Velcinschi Serghei s-a încasat în beneficiul lui Vîrlan A. prejudiciul moral
în mărime de 20.000 lei, în cote-părți egale.
De la Ionașcu Sergiu, Epureanu Mihail, Ceban Veaceslav, Bugaesco Serghei,
Coiman Vladislav, Vatamaniuc Dumitru, Cearca Timur, Erjiu Alexandru, Dabija
Eugen și Velcinschi Serghei s-a încasat în beneficiul lui Șumleanshi V. prejudiciul
moral în mărime de 20.000 lei, în cote-părți egale.
De la Ionașcu Sergiu, Epureanu Mihail, Ceban Veaceslav, Bugaesco Serghei,
Coiman Vladislav, Vatamaniuc Dumitru, Cearca Timur, Erjiu Alexandru, Dabija
Eugen și Velcinschi Serghei s-a încasat în beneficiul lui Vîșcu V. prejudiciul moral
în mărime de 20.000 lei, în cote-părți egale.
De la Ionașcu Sergiu, Epureanu Mihail, Ceban Veaceslav, Bugaesco Serghei,
Coiman Vladislav, Vatamaniuc Dumitru, Cearca Timur, Erjiu Alexandru, Dabija
Eugen și Velcinschi Serghei s-a încasat în beneficiul lui Ereomenco S. prejudiciul
moral în mărime de 20.000 lei, în cote-părți egale.
De la Ionașcu Sergiu, Epureanu Mihail, Ceban Veaceslav, Bugaesco Serghei,
Coiman Vladislav, Vatamaniuc Dumitru, Cearca Timur, Erjiu Alexandru, Dabija
Eugen și Velcinschi Serghei s-a încasat în beneficiul lui Băț T. prejudiciul moral în
mărime de 20.000 lei, în cote-părți egale.
17
De la Ionașcu Sergiu, Epureanu Mihail, Ceban Veaceslav, Bugaesco Serghei,
Coiman Vladislav, Vatamaniuc Dumitru, Cearca Timur, Erjiu Alexandru, Dabija
Eugen și Velcinschi Serghei s-a încasat în beneficiul lui Smirnov N. prejudiciul
moral în mărime de 20.000 lei, în cote-părți egale.
Instanța de apel a reținut că părțile vătămate Fedulov V., Petrov A. și
Șumleanschi V. au susținut pe deplin apelurile declarate.
Inculpații Bugaesco S., Coiman V., Erjiu A., Dabija E. și Velcinschi S. au
solicitat respingerea apelurilor și menținerea sentinței instanței de fond.
În același timp, părțile vătămate Saratovchin M., Sinciuc A., Isadcenco A.,
Buga D., Curdoglo D., Slivestru D., Dumbravă S., Jmurcu I., Bajereanu I., Băț T.,
Vîrlan A., Ereomenco S., Singur A., Vășcu V., Tacu V., Smirnov N. și Guliev B.,
fiind citați legal, nu s-au prezentat în ședința de judecată.
Inculpații Ionașcu S., Epureanu M., Ceban V., Vatamaniuc D., Cearca T. și
Velcinschi S. nu s-au prezentat în ședința de judecată, fiind dispusă anunțarea lor
în căutare.
Totodată, instanța de apel a constatat că inculpații Ionașcu S., Coiman V.,
Erjiu A., Ceban V., Epureanu M., Dabija E., Bugaesco S., Velcinschi S.,
Vatamaniuc D. și Cearca T. se învinuiesc că la 12 aprilie 2011, având calitatea de
persoană cu funcție de răspundere învestită cu anumite drepturi și obligațiuni, în
vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, au încălcat grav prevederile art.
3 din CtEDO, art. 24 alin. (2) din Constituția RM , pct. l), 2) al Statutului
disciplinar al colaboratorilor sistemului penitenciar al Ministerului Justiției,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 308 din 19.03.1998; art. 2 alin. (1) lit. d), c),
art. 20 pct. 1) lit. a) al Legii nr. 1036 din 17.12.1996 Cu privire la sistemul
penitenciar; pct. 6) al Statutului executării pedepsei de către condamnați, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006; pct. 46) alin. (1), (2), (5) al
Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și
corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 950 din 14.10.1997 și atribuțiilor funcționale stipulate în
fișa postului a funcției deținute, ar fi comis infracțiune de tortură în următoarele
circumstanțe:
La 12 aprilie 2011, pe întreaga durată a zilei, aflându-se pe teritoriul
Penitenciarului nr. 11 din mun. Bălți str. Ștefan cel Mare 78A, Ionașcu S., fiind
detașat în calitate de ofițer superior al grupului nr. 2 constituit din 10 colaboratori
ai DDS „Pantera” iar Coiman V., Erjiu A., Ceban V., Epureanu M., Dabija E.,
Bugaesco S., Velcinschi S., Vatamaniuc D. și Cearca T. în calitate de membri a
acestui grup, contrar planului-misiune al detașării, aprobat la 04.04.2011 de către
Directorul General al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în baza căruia
urmau să asiste în timpul verificării prezenței deținuților, perchezițiilor,
controalelor tehnice, să participe la efectuarea măsurilor de regim (escortări în
interiorul penitenciarului, asigurarea condamnaților a securității personale etc.) și
numai în cazurile nerespectării regimului de detenție de către deținuți, nesupunerii
cerințelor legale ale colaboratorilor, să intervină în dependență de situație,
acționând în grup, cu titlu oficial, în virtutea motivelor bazate pe discriminare
socială, cu scopul determinării sentimentelor de intimidare, exprimându-și
consimțământul reciproc expres și tacit, fiind îmbrăcați în uniforme de culoare
neagră, având cagule și căști pe cap, ceea ce condiționa imposibilitatea de a fi
18
identificați, utilizând ilegal, contrar destinației stabilite prin art. 223 Cod de
executare, art. 9 (11) pct. 10) al Legii cu privire la sistemul penitenciar, Secțiunii
21-a a Statutului executării pedepsei de către condamnați, bastoanele de cauciuc,
pe care le-a folosit ca instrumente speciale de tortură și a intervenit ilegal în forță,
deși aplicarea acesteia nu era necesară și a provocat, în mod intenționat, dureri
fizice și suferințe psihice puternice deținuților din celulele nr. 48, 49, 58, 59, 60 ale
Penitenciarului nr. 11 din mun. Bălți, Tacu V., Fedulov V., Eremenco S., Vișcu V.,
Băț T., Petrov A., Bajereanu I., Vîrlan A., Saratovchin M., Guliev B., Sinciuc A.,
Snigur A., Smirnov N., Răducan G., Gîrleanu T., Silvestrov D., Jmurcu I.,
Dumbravă S., Șumleanschi V., Vlaicu S., Puiu A., Botezat A., Cuprianov E.,
Isadcenco A., Curdoglo D. și Buga D.
Astfel, Ionașcu S., Coiman V., Erjiu A., Ceban V., Epureanu M., Dabija E.,
Bugaesco S., Velcinschi S., Vatamaniuc D. și Cearca T. la 12 aprilie 2011 în
perioada orelor 07.30-08.30, pe parcursul controlului de dimineață a deținuților în
celulele de detenție, contrar atribuțiilor de asistare a colaboratorilor ce efectuau
acest control, acționând cu scopul intimidării deținuților, fără a-i preîntâmpina
despre aplicarea forței fizice, pe rând intrau în celulele de detenție câte 3-7
colaboratori unde, fiecare dintre aceștia, personal sau/și cu consimțământul
reciproc expres și tacit, ilegal au aplicat multiple lovituri deținuților.
Respectiv, aflându-se în celula nr. 48, i-au îmbrâncit și i-au forțat de pe
paturile sale pe deținuții Tacu V., Fedulov V. și Vîșcu V., aceștia căzând la pământ
de la o înălțime de circa 1,5 m. Apoi, i-au aplicat lui Tacu V. două lovituri cu
bastonul de cauciuc în regiunea rinichiului drept, lui Fedulov V. două lovituri cu
bastonul de cauciuc în spate și o lovitură în regiunea coapsei stângi, iar lui Vîșcu
V. trei lovituri cu bastonul de cauciuc în regiunea gambei piciorului drept.
Ulterior, aflându-se în celula nr. 49 i-au aplicat deținutului Vîrlan A. o
lovitură cu bastonul de cauciuc în regiunea antebrațului mânii stângi, o lovitură cu
pumnul în regiunea rinichiului drept și câte o lovitură cu picioarele încălțate în
regiunea ambelor coapse, deținutului Saratovchin M. i-au aplicat 2 lovituri cu
bastonul de cauciuc peste spate.
De asemenea, în celula nr. 58 deținutului Guliev B. i-au aplicat două lovituri
cu bastonul de cauciuc în regiunea umărului stâng și deținutului Răducan G. o
lovitură cu bastonul de cauciuc peste spate.
În celula nr.59, i-au îmbrâncit de pe pat pe deținuții Jmurcu I. și Puiu A.,
aceștia căzând jos la pământ, deținutului Șumleanschi V. i-au aplicat o lovitură cu
bastonul de cauciuc în piept și deținutului Cuprianov E. - două lovituri cu pumnul
în regiunea abdominală.
Concomitent, pe întreg parcursul zilei de 12 aprilie 2011, între orele 09.00 -
17.00, în timpul perchezițiilor în celule și asupra deținuților, colaboratorii DDS
„Pantera” constituiți în componența grupului nr. 2, acționând în continuare în
scopul intimidării deținuților, sub pretextul asistării în timpul perchezițiilor și
asigurării escortării deținuților, s-au repartizat în câteva locuri de aflare, câte 3-4
colaboratori: în celula unde se efectua percheziția, în holul blocului dc detenție
până la boxele de plimbare și, nemijlocit, în boxele de plimbare și continuându-și
acțiunile ilegale prin aceeași modalitate, adică personal sau/și cu consimțământul
reciproc expres și tacit au acționat după cum urmează:
19
În celula nr. 48, în timpul alinierii deținuților pentru a fi escortați spre boxele
de plimbare, i-au aplicat deținutului Tacu V. două lovituri cu bastonul de cauciuc
în regiunea rinichiului drept, iar în timpul escortării deținuților prin holul blocului
spre boxele de plimbare, i-au aplicat deținutului Tacu V. două lovituri cu bastonul
de cauciuc în regiunea coapsei piciorului drept, două lovituri în regiunea umărului
drept și deținutului Vîșcu V. i-au aplicat două lovituri cu bastonul de cauciuc în
regiunea coapsei piciorului stâng și o lovitură peste spate.
Ulterior, aflându-se în boxele de plimbare, care în sine reprezintă niște
încăperi (spații izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 48 au
fost aliniați cu fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către
colaboratorii Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și
provocării acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii
DDS „Pantera”, incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să
ridice mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a
peretelui, cu palmele spre sine și picioarele depărtate unul de altul, la maximum
posibil. În continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
Astfel, deținutului Tacu V., trei dintre colaboratorii DDS „Pantera” incluși
în componența grupului nr. 2, i-au aplicat nu mai puțin de zece lovituri cu
bastoanele de cauciuc în spate din partea dreaptă și nu mai puțin de câte
cincisprezece lovituri cu picioarele încălțate în regiunea gambei și coapsei la
ambele picioare, în rezultatul cărora acesta a căzut la pământ. În continuare, în
poziția în care se afla, Tacu V. a fost maltratat de către aceeași colaboratori ai DDS
„Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, pe parcursul a 10 minute, fiindu-i
aplicate inclusiv șapte lovituri cu bastoanele de cauciuc peste spate. De asemenea,
deținutului Fedulov V., doi dintre colaboratorii DDS „Pantera” incluși în
componența grupului nr. 2, concomitent i-au aplicat lovituri cu picioarele încălțate
în regiunea ambelor gambe, și anume o lovitură în piciorul drept și două lovituri în
piciorul stâng, iar deținutului Eremenco S., i-au aplicat nu mai puțin de câte zece
lovituri cu picioarele încălțate, în regiunea ambelor gambe ale picioarelor și o
lovitură cu bastonul de cauciuc în regiunea coapsei piciorului drept, de la care
acesta a căzut la pământ, precum și deținutului Vîșcu V. i-au aplicat două lovituri
cu bastoanele de cauciuc în regiunea gambelor ambelor picioare.
În timpul escortării deținuților din celula nr. 48 prin holul blocului, din
boxele de plimbare spre celula de detenție, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în
componența grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Tacu V. două lovituri cu
bastonul de cauciuc peste spate și două lovituri în regiunea coapsei piciorului
drept, iar deținutului Fedulov V. i-au aplicat două lovituri cu bastonul de cauciuc
peste spate, din partea stângă.
De asemenea, aflându-se în boxele de plimbare, care reprezintă niște
încăperi (spații izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 49 au
fost aliniați cu fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către
colaboratorii Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și
provocării acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii
DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să
ridice mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a
20
peretelui, cu palmele spre sine și picioarele depărtate unul de altul, la maximum
posibil. În continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
Astfel, acționând ilegal, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența
grupului nr. 2, l-au îmbrâncit cu bastonul de cauciuc peste spate pe deținutul Băț T.
și i-au aplicat o lovitură cu cotul în regiunea ochiului stâng. Apoi, pentru a-l
determina să depărteze și mai tare picioarele unul de altul, l-au lovit de mai multe
ori cu picioarele încălțate în regiunea gambelor ambelor picioare, de la care ultimul
a căzut jos la pământ. În continuare, în poziția în care se afla, i-au aplicat o lovitură
cu piciorul încălțat în regiunea antebrațului mânii stângi și nu mai puțin de opt
lovituri cu bastoanele de cauciuc peste spate. După ce s-a ridicat în picioare, i-au
aplicat încă nu mai puțin de patru lovituri cu bastonul de cauciuc în regiunea
gambelor ambelor picioare. Concomitent, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în
componența grupului nr. 2, i-au aplicat nu mai puțin de zece lovituri în spate cu
bastoanele de cauciuc deținutului Petrov A., precum și nu mai puțin de șapte
lovituri în regiunea gambelor ambelor picioare și o lovitură cu piciorul încălțat în
regiunea coapsei piciorului stâng, deținutului Bajereanu I. i-au aplicat câte două –
trei lovituri în regiunea gambelor ambelor picioare, deținutul Vîrlan A. a fost lovit
de două ori cu picioarele încălțate în regiunea gambei piciorului drept din motivul
că n-a îndepărtat picioarele unul de altul, așa cum au cerut ei, iar deținutului
Saratovchin M., în timp ce stătea cu fața la perete, cu mâinile la spate, i-au aplicat
trei lovituri cu bastonul de cauciuc peste degetele ambelor mâini.
În continuare, în timpul escortării deținuților din celula nr. 49 prin holul
blocului, din boxele de plimbare spre celula de detenție, mai mulți dintre
colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, concomitent i-
au aplicat deținutului Băț T. trei lovituri cu bastoanele de cauciuc peste spate și
deținutului Saratovchin M. două lovituri cu pumnul în mandibulă, două lovituri cu
capul de perete și o lovitură cu pumnul în regiunea rinichiului drept.
La fel, în timpul escortării deținuților din celula nr. 58 prin holul blocului
spre boxele de plimbare, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența
grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Guliev B. trei lovituri cu bastonul de cauciuc
peste spate.
Ulterior, aflându-se în boxele de plimbare, care reprezintă niște încăperi
(spații izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 58 au fost
aliniați cu fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către colaboratorii
Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și provocării
acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii DDS
„Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să ridice
mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a peretelui, cu
palmele spre sine și picioarele depărtate unul de altul, la maximum posibil. În
continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
Astfel, deținutului Guliev B. i-au indicat să facă așezări și, din motivul că a
refuzat să îndeplinească aceste cerințe ilegale, i-au aplicat două lovituri cu bastonul
de cauciuc în regiunea rinichiului stâng, iar apoi, din motivul că nu putea să
21
îndepărteze picioarele unul de altul mai tare, în timp ce stătea cu mâinile deasupra
capului alipite de suprafața neregulată a peretelui, l-au apăsat cu bastonul de
cauciuc în palme și i-au aplicat multiple lovituri cu picioarele încălțate în ambele
picioare, astfel provocându-i dureri și suferințe fizice insuportabile. Acționând în
continuare ilegal, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr.
2, au aplicat deținutului Sinciuc A. două lovituri cu picioarele încălțate în regiunea
ambelor gambe și trei lovituri cu bastoanele de cauciuc în spate, deținutului Snigur
A., concomitent i-au aplicat patru lovituri cu bastoanele de cauciuc în spate, în
timp ce ieșea din una din boxele de plimbare, deținuților Smirnov N. și Răducan G.
le-au aplicat câte două lovituri cu picioarele încălțate în regiunea gambelor
ambelor picioare, din motiv că n-au despărțit picioarele unul de altul așa cum au
dispus ei, iar deținutului Gîrlean T., i-au aplicat mai multe lovituri în mâna dreaptă
și în regiunea gambelor ambelor picioare.
În continuare, în timpul escortării deținuților celulei nr. 58 din boxele de
plimbare, prin holul blocului spre celula de detenție, colaboratorii DDS „Pantera”
incluși în componența grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Guliev B. o lovitură în
piept și o lovitură în umărul stâng cu bastonul de cauciuc, deținutului Smirnov N.,
i-au aplicat nu mai puțin de șapte lovituri cu bastoanele de cauciuc peste spate, în
mâna dreaptă și deținutului Răducan G. i-au aplicat o lovitură cu bastonul de
cauciuc peste spate.
De asemenea, aflându-se în celula nr. 59, în timpul pregătirii deținuților
pentru a fi escortați spre boxele de plimbare, colaboratorii DDS „Pantera” incluși
în componența grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Silvestrov D. o lovitură în
spate, o lovitură în cot și o lovitură în degetul mare a mânii drepte cu bastonul de
cauciuc, o lovitură cu pumnul și o lovitură cu partea ascuțită a bastonului de
cauciuc în regiunea rinichiului drept, deținutului Jmurcu I. i-au aplicat multiple
lovituri cu bastonul de cauciuc în umărul drept și în regiunea gambelor ambelor
picioare, iar deținutului Dumbravă S. i-au aplicat 4-5 lovituri cu bastonul de
cauciuc peste spate și picioare.
Ulterior, în timpul escortării deținuților din celula nr. 59 prin holul blocului
spre boxele dc plimbare, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența
grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Silvestrov D. nu mai puțin de patru lovituri
cu bastoanele de cauciuc și două lovituri cu pumnul în spate.
Aflându-se în boxele de plimbare, care reprezintă niște încăperi (spații
izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 59 au fost aliniați cu
fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către colaboratorii
Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și provocării
acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii DDS
„Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să ridice
mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a peretelui, cu
palmele spre sine și picioarele depărtate unul de altul, la maximum posibil. În
continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
Astfel, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, i-
au aplicat deținutului Silvestrov D., concomitent câte o lovitură cu bastoanele de
cauciuc în regiunea coapselor ambelor picioare, de la care acesta a căzut la pământ.
22
În continuare, în poziția în care se afla, doi dintre colaboratorii DDS „Pantera”
incluși în componența grupului nr. 2, i-au aplicat nu mai puțin de șase lovituri cu
bastoanele de cauciuc pe toată suprafața spatelui, două lovituri cu picioarele
încălțate în regiunea abdomenului, câte două lovituri cu bastoanele de cauciuc în
ambii umeri, iar când numitul a încercat să se ridice în picioare, l-au îmbrâncit cu
palma în regiunea păroasă a capului spre perete și în rezultat s-a lovit de suprafața
neregulată a acestuia, în regiunea ochiului stâng. Tot ei, i-au aplicat deținutului
Jmurcu I. multiple lovituri cu bastoanele de cauciuc în diferite regiuni ale corpului,
inclusiv în umeri, peste spate și peste ambele gambe ale picioarelor, deținutului
Vlaicu S. i-au aplicat mai multe lovituri cu bastoanele de cauciuc în spate și peste
picioare, deținutului Puiu A. i-au aplicat multiple lovituri cu bastoanele de cauciuc
peste spate, deținutului Botezat A., pe motiv că n-a îndepărtat picioarele așa cum
au cerut ei, i-au aplicat două lovituri cu picioarele încălțate în regiunea gambelor
ambelor picioare, deținutului Cuprianov E. i-au îndepărtat forțat excesiv picioarele
unul de la altul, ceea ce i-a determinat întinderea ligamentelor și o durere
insuportabilă, exteriorizată verbal de către Cuprianov E., motiv pentru care i-au
aplicat o lovitură cu partea ascuțită a bastonului de cauciuc peste palma alipită cu
partea dorsală de suprafața neregulată a peretelui, ceea ce i-a sporit și mai mult
durerea.
Ulterior, în timpul escortării deținuților din boxele de plimbare, prin holul
blocului spre celula de detenție, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în
componența grupului nr. 2, i-au aplicat deținutului Vlaicu S. două lovituri cu
bastonul de cauciuc peste spate.
Aflându-se în boxele de plimbare, care reprezintă niște încăperi (spații
izolate) aflate sub cerul liber, după ce toți deținuții celulei nr. 60 au fost aliniați cu
fața la perete, pentru a fi percheziționați corporal de către colaboratorii
Penitenciarului nr. 11, acționând cu scopul intimidării deținuților și provocării
acestora de dureri și suferințe fizice și psihice puternice, colaboratorii DDS
„Pantera” incluși în componența grupului nr. 2, le-au indicat deținuților să ridice
mâinile deasupra capului și să le alipească de suprafața neregulată a peretelui, cu
palmele spre sine și picioarele îndepărtate unul de altul, la maximum posibil. În
continuare, apropiindu-se de fiecare deținut în parte, invocând motive
neîntemeiate, inclusiv și că picioarele nu erau depărtate suficient, pe parcursul a cel
puțin o oră le-au aplicat multiple lovituri corporale.
Astfel, colaboratorii DDS „Pantera” incluși în componența grupului nr. 2,
intenționând să-l doboare la pământ pe deținutul Isadcenco A., i-au aplicat trei
lovituri cu bastonul de cauciuc în piciorul drept și deținutului Curdoglo D. i-au
aplicat nu mai puțin de patru lovituri cu bastoanele de cauciuc în piciorul drept, de
la care ultimul a căzut în genunchi. Tot ei, i-au aplicat două lovituri cu partea
ascuțită a bastonului de cauciuc în regiunea palmară a mânii drepte deținutului
Buga D. din motivul că n-a înțeles cum anume să alipească mâinile de perete
deasupra capului, iar mai tîrziu, i-au aplicat acestuia o lovitură cu pumnul în
regiunea păroasă a capului pentru că și-a acoperit capul cu gluga pentru a se
proteja de ploaie și în continuare, i-au mai aplicat încă nu mai puțin de trei lovituri
cu pumnul în regiunea păroasă a capului și două lovituri cu partea ascuțită a
bastonului de cauciuc în regiunea rinichiului drept.
23
În rezultatul torturii aplicate de către colaboratorii DDS „Pantera” a
Departamentului Instituțiilor Penitenciare Ministerului Justiției, detașați la 12
aprilie 2011 în componența grupului nr. 2 în Penitenciarul nr. 11 din mun. Bălți, lui
Vîșcu V., Vîrlan A., Saratovchin A., Guliev B., Sinciuc A., Snigur A., Smirnov N.,
Răducan G., Gîrlean T., Jmurcu I., Dumbravă S., Șumleanschi V., Vlaicu S., Puiu
A., Botezat A., Cuprianov E., Isadcenco A., Curdoglo D., Buga D. le-au fost
cauzate bătăi, precum și dureri și suferințe fizice, psihice puternice, iar lui Tacu V.
și câte o echimoză în regiunea spatelui la nivelul omoplatului stâng, pe umărul
stâng și coapsa dreaptă care, conform raportului de expertiză medico-legală nr.
355D din 10.09.2011, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului
sănătății, lui Fedulov V. o echimoză în regiunea coapsei stângi care, în baza
raportului de expertiză medico-legală nr. 352D din 09.09.2011, se califică ca
vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, lui Eremenco S. o
echimoză în regiunea coapsei drepte care, potrivit raportului de expertiză medico-
legală nr. 351D din 09.09.2011, se califică drept vătămări corporale fără cauzarea
prejudiciului sănătății, lui Băț T. și hemoragie moderată în conjunctiva ochiului
stâng, două echimoze în regiunea spatelui, echimoză pe gamba stângă care, potrivit
raportului de expertiză medico-legală nr. 354D din 10.09.2011, se califică ca
vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, lui Petrov A. trei echimoze
în regiunea spatelui (interscapular) care, conform raportului de expertiză medico-
legală nr. 350D din 08.09.2011, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea
prejudiciului sănătății, lui Bajereanu I. echimoze în regiunile temporale care,
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 353D din 10.09.2011, se califică
ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, lui Silvestrov D. și
echimoză în jurul ochiului stâng și excoriații a feței, echimoză pe partea dorsală a
mânii drepte, echimoză pe partea externă a umărului stâng, echimoză pe coapsa
stângă și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 356D din
10.09.2011, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.
Astfel, instanța de apel, a conchis că acțiunile inculpaților urmează a fi
încadrate în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, în redacția legii din
30.06.2005, împrejurările date fiind stabilite din totalitatea probelor administrate.
Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, a
declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii în partea ce ține de
individualizarea pedepsei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță
de apel, în alt complet de judecată.
Recurenta a invocat că instanța de apel, verificând cauza sub aspectul
legalității pedepsei penale, urma să aprecieze dacă aceasta a fost aplicată în limitele
legale, avându-se în vedere nu numai sancțiunea normei penale, ci și prevederile ce
reglementează pedeapsa penală, individualizarea pedepsei, precum și criteriile ce
țin de tratamentul juridic penal.
Totodată, instanța de apel a omis să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apelul acuzării, și anume asupra solicitării privind retragerea gradelor
speciale deținute de inculpați.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)
Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
24
8.1. A declarat recurs ordinar și partea vătămată Fedulov V., în care solicită
casarea parțială a deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care să-i fie încasat un prejudiciu moral în mărime de 100.000 lei.
Recurentul a indicat că instanța de apel i-a omis cererea declarată în ședința
de judecată, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de
100.000 lei din contul inculpaților, pentru cauzarea suferințelor fizice și morale.
8.2. Avocata Alla Pelevaniuc, la fel, a declarat recurs ordinar, în numele
inculpatului Ceban V., în care solicită casarea deciziei instanței de apel și
menținerea sentinței instanței de fond.
Recurenta a invocat că instanța de apel nu a argumentat admisibilitatea sau
inadmisibilitatea fiecărei probe examinate, nu a elucidat faptele importante pentru
soluționarea justă a cauzei, precum și nu a cercetat amănunțit aspectele învinuirii
înaintate, ca urmare, pronunțând o hotărâre neîntemeiată.
Totodată, rejudecând cauza, instanța de apel, a motivat soluția fără audierea
părții vătămate Ereomenco S., a martorilor și fără cercetarea suplimentară a
probelor pe care se bazează decizia sa, prin ce a admis o eroare de drept ori, o
motivare a soluției trebuie să rezulte dintr-o administrare legală a probelor, după
regulile de judecare în prima instanță.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)
Cod de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este
expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
8.3. Și avocata Aurelia Mîrzîncu a declarat recurs ordinar, în numele
inculpatului Ceban V., în care solicită casarea deciziei instanței de apel și
menținerea sentinței instanței de fond.
Recurenta a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată,
bazată pe o apreciere eronată a probelor administrate.
În același timp, sentința instanței de fond este legală și întemeiată, ori,
probele administrate nu dovedesc faptul maltratării părților vătămate de către
inculpați.
Acuzarea nu a prezentat probe care să confirme vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii incriminate, învinuirea înaintată acestuia fiind neclară,
aceleași acțiuni fiind imputate tuturor inculpaților, iar organul de urmărire penală
nici nu a încercat să identifice și să indice concret ce fapte ilegale a comis fiecare
inculpat în parte.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod
de procedură penală – nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
8.4. A declarat recurs ordinar și avocatul Sergiu Brînză, în numele
inculpatului Ionașcu S., în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Recurentul a invocat că învinuirea înaintată inculpatului poartă un caracter
incert, nedeslușit și general.
Astfel, aplicarea mijloacelor speciale de către inculpați, în ziua incidentului,
a avut loc în limitele cadrului legal, necesitatea acesteia fiind dictată de
circumstanțele de fapt, în special comportamentul unor deținuți ai Penitenciarului
25
nr.11. Aplicarea mijloacelor speciale de către colaboratorii DDS „Pantera” a fost
documentată în corespundere cu legea.
Ori, instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare a inculpatului,
declarațiile unor persoane care nu au fost audiate conform prevederilor art. 415
alin. (21) Cod de procedură penală.
Mai mult, prin încălcarea crasă a dezideratelor legii procedural-penale,
examinarea cauzei de către instanța de apel, a avut loc în absența unor părți în
privința căror nu a fost îndeplinită citarea legală.
Această circumstanță constituie un fapt de nesoluționare a fondului cauzei și
îngrădire a accesului la justiție, atât pentru inculpați, cât și pentru părțile vătămate
absente.
Prin urmare, în partea motivantă a soluției, instanța de apel distorsionează
excesiv starea de fapt și își permite abuziv o interpretate arbitrară, defavorabilă a
circumstanțelor acesteia pentru inculpați.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8)
Cod de procedură penală – cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a unei
părți, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu
au fost întrunite elementele infracțiunii.
8.5. Avocatul Roman Plămădeală, la fel, a declarat recurs ordinar, în numele
inculpaților Erjiu A., Coiman V., Epureanu M. și Vatamaniuc D., în care solicită
casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond.
Recurentul a indicat că instanța de fond la examinarea cauzei, a pus la baza
sentinței de achitare aceleași probe, la cercetarea căror au avut acces în egală
măsură toate părțile în dosar, fiind asigurate cu posibilități egale întru susținerea
poziției proprii.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în hotărârea Destrehem v Franța din
18.05.2004, se relevă faptul că după achitarea reclamantului de către prima
instanță, după audierea mai multor martori, instanța de apel nu este în drept să
pronunțe o hotărâre de condamnare, având în vedere aceleași mijloace de probă,
această ultimă instanță neavând la dispoziție date noi, cu excepția explicațiilor
orale ale reclamantului ca, ulterior să-și întemeieze hotărârea de condamnare pe o
nouă interpretare a declarațiilor martorilor audiați în prima instanță, fără a-i audia.
Astfel, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, acuzarea nu a
prezentat careva probe noi ce nu sunt descrise în rechizitoriu și care ar confirma
vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar unele probe
prezentate de acuzare sunt bazate pe presupuneri.
La fel, acuzarea nu a prezentat careva probe noi pentru a demonstra că
învinuirea înaintată inculpaților este una decisivă și probatorie, iar faptele și
aprecierea probelor reținute în sentința pronunțată este una absolut nefondată și
neîntemeiată, acuzarea limitându-se la probele administrate în cadrul urmăririi
penale.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de
procedură penală.
8.6. Și avocata Svetlana Moraru a declarat recurs ordinar, în numele
inculpatului Bugaesco S., în care solicită casarea deciziei instanței de apel și
menținerea sentinței instanței de fond.
26
Recurenta a invocat că nu au fost prezentate probe ce ar indica direct la
faptul participării inculpatului la acțiuni de tortură.
Ori, inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, iar
instanța de apel a examinat cauza superficial, dând o apreciere colectivă acțiunilor
colaboratorilor DDS „Pantera” fără a individualiza acțiunile fiecăruia și fără a
stabili dacă anume inculpatul a săvârșit fapte ce ar demonstra vinovăția.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală.
8.7. A declarat recurs ordinar și avocata Maria Antoci, în numele
inculpatului Dabija E., în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Recurenta a indicat că instanța de apel nu s-a expus motivat asupra
argumentelor invocate de apărare și nu a respectat principiile generale ce
reglementează desfășurarea procesului penal în partea ce ține de administrarea și
prezentarea probelor în instanță.
Iar acuzarea nu a prezentat probe certe care dovedesc cu certitudine
vinovăția inculpatului în săvârșirea celor incriminate, aducând o învinuire neclară,
acțiunile imputate fiind identice pentru toți inculpații, fără a fi concretizate faptele
fiecărui inculpat.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod
de procedură penală – nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
8.8. Și avocata Aurelia Mîrzîncu a declarat recurs ordinar, în numele
inculpatului Velcinschi S., în care solicită casarea deciziei instanței de apel și
menținerea sentinței instanței de fond.
Recurenta a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor
inculpatului și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea
procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor
Totodată, instanța de fond corect a conchis că fapta inculpați lor nu conține
elementele infracțiunii incriminate, iar instanța de apel, verificând probele
administrate, nu le-a dat aprecierea cuvenită.
Mai mult, învinuirea înaintată acestuia fiind neclară, aceleași acțiuni fiind
imputate tuturor inculpaților, iar organul de urmărire penală nici nu a încercat să
identifice și să indice concret ce fapte ilegale a comis fiecare inculpat în parte.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod
de procedură penală – nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
8.9. Avocatul Andrei Dorogan la fel a declarat recurs ordinar, în numele
inculpatului Cearca T., în care solicită casarea deciziei instanței de apel și
menținerea sentinței instanței de fond.
Recurentul a invocat că din probele administrate nu au fost identificate
acțiunile pentru care inculpatul a fost supus răspunderii penale, or, acesta pe
parcursul percheziției a avut cagula pe cap și nu a aplicat careva mijloace speciale
asupra părților vătămate, iar ultimii nu l-au recunoscut pe acesta aplicând lovituri
sau alte acțiuni de maltratare.
Deci, în instanța de apel nu au fost examinate probe pertinente, concludente
și utile care dovedesc vinovăția inculpatului în săvârșirea torturii.
27
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)
Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
8.10. A declarat recurs ordinar și inculpatul Cearca Timur, în care solicită
casarea deciziei instanței de apel și și menținerea sentinței instanței de fond.
Recurentul a indicat că instanța de apel a examinat superficial cauza și a dat
o apreciere eronată circumstanțelor cauzei, nefiind invocate probe pertinente și
concludente și sprijinul soluției adoptate.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de
procedură penală.
Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a
fi admise din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel
au comis următoarele erori de drept.
În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința
instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 325
alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele
învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) și 3) Cod de
procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează
chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă
faptă întrunește elementele infracțiunii. În corespundere cu art. 101 alin. (1) și (4)
Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de
vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este
obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor
probelor administrate. În corespundere cu art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de
procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă
enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru
care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.
În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă
atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură
penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă
din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea
formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința
judecătorească, pct. 3., 39., 41.).
În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului
sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):
28
a) a constatat în descriptiv mai multe motive de achitare, care se contrazic
reciproc și generează diferite consecințe juridice, cum ar fi că: „...vinovăția
inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.(3) lit. c), e) Cod
penal nu a fost dovedită, aceștia urmând a fi achitați pe motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii..., Acuzarea nu a prezentat probe care să
confirme cu certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate,
iar unele momente din învinuire sunt bazate pe presupuneri..., acuzarea nu a
prezentat suficiente probe pentru a demonstra învinuirea înaintată inculpaților,
limitându-se la probele administrate în cadrul urmăririi penale..., in ședința de
judecată, acuzarea nu a adus probe pertinente, concludente și utile care
demonstrează cu certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea torturii..., în
acțiunile inculpaților lipsesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin.(3)
lit. c), e) Cod penal, aceștia urmând a fi achitați”.
Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpații sunt achitați din motiv
că: „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”;
b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de
vedere al coroborării lor, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele
acuzării.
Mai mult, statuările sumare și divergente ale instanței că: „unele momente
din învinuire sunt bazate pe presupuneri..., inculpații Ionașcu S. și Epureanu M. au
acționat în strictă conformitate cu art. 36 al Legii cu privire la sistemul
penitenciar și art. 216, 218, 219, 224, 227 din Statutul executării pedepselor de
către condamnați și art. 223 Cod de executare”, că „acuzarea, contrar
prevederilor art. 53 alin. (2)-(6) Cod de procedură penală, nu a prezentat
suficiente probe pentru a demonstra învinuirea înaintată inculpaților, limitându-se
la probele administrate în cadrul urmăririi penale... Probele acuzării nu pot fi
puse la baza unei sentințe de condamnare, deoarece conțin divergențe și
contradicții care nu au fost înlăturate de procuror în ședința de judecată, iar unele
au fost combătute pe deplin prin probele apărării”, nu corespund criteriilor de
drept privind aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei prescrise în art. 101
Cod de procedură penală.
Totodată, constarea că: „forța fizică nu a fost aplicată cu scopul obținerii de
la persoanele deținute a unei informații, nu a fost aplicată cu scopul pedepsirii
persoanelor deținute care au comis sau sunt bănuite că au comis o infracțiune, nu
a fost aplicată cu scopul intimidării sau exercitării de presiune asupra persoanelor
deținute sau asupra terțelor persoane” este raportată la elemente în fapt și drept,
neimputate inculpaților în rechizitoriu.
Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile
prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se
întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.
În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură
penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel,
pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și
întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost
29
verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în
procesul-verbal. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea
cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru
examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.
Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a
sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,
considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma
și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se
întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a
respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Potrivit art. 389
alin. (2), (3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare nu poate fi bazată
pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor
depuse în timpul urmăririi penale și citite în instanța de judecată în absența lor.
Declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza
sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire și
cu condiția că, la urmărirea penală, a avut loc confruntarea cu bănuitul, învinuitul.
Conform art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, conform căror, judecând
apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să
pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a
martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul
în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze
într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Conform art. 30 și 31 Cod de
procedură penală, art. 6 alin. (11) din Legea privind organizarea judecătorească,
schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepționale, în baza unei
încheieri motivate a președintelui instanței judecătorești și potrivit criteriilor
obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la
materialele dosarului. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept
care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să
se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost
săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,
Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă
fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,
dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate (Hotărârea Plenului
CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de
apel). Având în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, așa cum acestea au fost interpretate și
aplicate, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel
nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de
judecată a instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre
de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține
depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia
fusese achitat în primă instanță. Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă
audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți
/hotărârile CtEDO Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72, și Dănila împotriva
30
României din 8 martie 2007, §62-63/. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care
depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un
mod substanțial condamnarea învinuitului /hotărârea CtEDO Spînu împotriva României din
29 aprilie 2008, §60/ (hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica
judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 14.4.).
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, corect rejudecând cauza potrivit regulilor generale, potrivit descriptivului
deciziei contestate (pct. 4. din decizie):
a) nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, pentru
comiterea căreia inculpații au fost condamnați, în partea descriptivă a deciziei fiind
indicat că: „instanța de apel a constatat că inculpații ... se învinuiesc că la 12
aprilie 2011, având calitatea de persoană cu funcție de răspundere învestită cu
anumite drepturi și obligațiuni, în vederea exercitării funcțiilor autorităților
publice...”;
b) nu a încadrat acțiunile inculpaților conform elementelor concrete din art.
3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, cât și raportate la cele imputate prin rechizitoriu;
c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct
de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete și esențiale, de fapt
și de drept, invocate în rechizitoriu, pe fiecare episod în parte, neindicând motivele
pentru care a respins versiunile și probele apărării.
Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o
analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute.
Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte,
pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În
cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-
se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în
soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat
la baza aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar;
d) a dispus fără suport legal și absolut neclar în dispozitiv încasarea în cote-
părți egale din contul tuturor inculpaților în beneficiul părților vătămate Vîrlan A.,
Șumleanschi V., Vîșcu V., Ereomenco S., Băț T. și Smirnov N. a prejudiciului
moral în mărime de a câte 20.000 lei, pentru fiecare;
e) a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală ori,
rejudecând cauza după achitarea inculpaților și condamnându-i în baza declarațiilor
părților vătămate și ale martorilor date în instanța de fond și la urmărirea penală,
neverificând dacă a avut loc confruntarea prealabilă cu ei, pe care a fost fondată și
sentința de achitare, nu a audiat din nou părțile vătămate și martorii nominalizați,
în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să
întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpaților.
Mai mult, concluzia instanței de apel, conținută în procesul-verbal al ședinței
de judecată, că: „..părțile vătămate Saratovchin M., Sinciuc A., Isadcenco A., Buga
D., Curdoglo D., Slivestru D., Dumbravă S., Jmurcu I., Bajereanu I., Băț T., Vîrlan
A., Ereomenco S., Singur A., Vășcu V., Tacu V., Smirnov N. și Guliev B., fiind
citați legal, nu s-au prezentat în ședința de judecată..., a considera posibilă
continuarea examinarea cauzei în lipsa părților absente...”, nu atestă
imposibilitatea absolută a ultimilor de a participa la judecarea cauzei și
31
îndreptățirea exceptării prescripțiilor din art. 415 alin. (21) Cod de procedură
penală (vol. 15, f.d. 21);
f) și-a întemeiat concluziile pe 74 de probe neverificate în ședința de
judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, inclusiv
declarațiile date în instanța de fond ale inculpaților Ionașcu. S., Erjiu A., Dabija E.,
Velcinschi S., Bugaesco S., Cearca T., Coiman V., Ceban V., Vatamaniuc D., ale
părților vătămate Șumleanschi V., Vîrlan A., Petrov A., Ereomenco S., Snigur A.,
Vîșcu V., Smirnov N., Guliev B., Tacu V., Fedulov V., cât și ale 38 de martori,
inclusiv Răducan G., Vămășescu S., Ilico N., Pripișneac A., Nenescu V., Botezat
A., Savciuc V., Pithașnîi A., Rîmbu C., Lungu I., Gurdiș A., Morari D., Vîrlan R.,
Gîrlean T., Bogdan N., Bîț A., Dajid R., Botnari V., Vlaicu S., Puiu A., Cirimpei
I., Savciuc D., Fantezia R., Curca V., Furtună D., Colibaverde M., Paramonov A.,
Gordila V., Lungu A., Cepoi S., Guzgan Ș., Galagan A., Lungu G., Falcă V.,
Cuprianov E., Lungu I., Godiac A., Pithașnoi A., fișele de post și extrasele din
ordin nr. 91ef din 25.06.2008; nr. 23ef din 03.11.2008; nr. 269ef din 23.12.2008;
nr. 212ef din 15.10.2009; nr. 65ef din 25.03.2011 ale Directorului General al DIP
MJ; nr. 291 din 07.07.2008; nr. 213 din 02.06.2009; nr. 258 din 10.07.2009, nr.
183 din 19.05.2010 ale Ministerului Justiției; nr. 2ef din 05.01.2006; nr. 58ef din
03.07.2007; nr. 14ef din 06.03.2009; nr. 16ef din 11.03.2009; nr. 89ef din
15.12.2009; nr. 23ef din 21.04.2010; nr. 65ef din 30.11.2010 ale șefului DDS
„Pantera”;
g) au fost schimbați pe parcursul judecării cauzei membrii completelor,
judecătorii Pleșca I. (schimbat, apoi din nou inclus), Robu O., Teleucă S., Balmuș S. și
Ouș L., în lipsa unei încheieri motivate a președintelui instanței judecătorești;
h) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului
și repetate în recursul ordinar al acuzării, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3.,
din prezenta decizie.
Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu
au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu
cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției
contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, instanța de apel
nepronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, și că
recursul ordinar este întemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către
instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de
recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei
contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
32
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Djulieta Devder, de partea vătămată Fedulov Vladimir, de
avocatele Alla Pelevaniuc și Aurelia Mîrzîncu, în numele inculpatului Ceban
Veaceslav, de avocatul Sergiu Brînză, în numele inculpatului Ionașcu Sergiu, de
avocatul Roman Plămădeală, în numele inculpaților Erjiu Alexandru, Coiman
Vladislav, Epureanu Mihail, Vatamaniuc Dumitru, de avocata Svetlana Moraru, în
numele inculpatului Bugaesco Serghei, de avocata Maria Antoci, în numele
inculpatului Dabija Eugeniu, de avocata Aurelia Mîrzîncu, în numele inculpatului
Velcinschi Serghei, de avocatul Andrei Dorogan, în numele inculpatului Cearca
Timur, și de inculpatul Cearca Timur, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2019, în privința inculpaților Ionașcu
Sergiu XXXXX, Epureanu Mihail XXXX, Ceban Veaceslav XXXXX, Bugaesco
Serghei XXXX, Coiman Vladislav XXXX, Vatamaniuc Dumitru XXXXX, Cearca
Timur XXX, Erjiu Alexandru XXXXX, Dabija Eugen XXX și Velcinschi Serghei
XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 08 mai
2020.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
Victor Burduh
Victor Boico
33