1ra-1021/23 — Art. 325 alin. 1 CP

Cristian Dandiș a fost apărat de avocații Sergiu Puică și Andrei Dunas.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Cristian Dandiș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la doi ani de închisoare cu amendă în mărime de 2.000 de unități convenționale. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de trei ani. Instanța de apel a menținut sentința.

La 31 mai 2023 și 21 iunie 2023, avocații Sergiu Puică și Andrei Dunas, au declarat recursuri împotriva deciziei instanței de apel. Ei solicită achitarea lui Cristian Dandîș.

Urmărirea penală a fost pornită la 15 februarie 2021 și s-a terminat la 29 martie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 29 martie – 06 iulie 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 23 iulie 2021 – 06 aprilie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 26 iunie 2023. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Cristian Dandiș a fost învinuit că la 25 ianuarie 2021, aproximativ ora 21:59, în timp ce conducea pe una din străzile din municipiul Cahul, automobilul de model „Mercedes-Benz” cu volanul amplasat pe partea dreaptă și înmatriculat în Regatul Unit, a fost stopat de angajații IP Cahul, Victor Grămadă și Mihail Munteanu, pentru exploatarea pe timp de noapte a unui vehicul cu volanul amplasat pe partea dreaptă. Pentru a evita documentarea și tragerea la răspundere contravențională conform art. 228 alin. (3) Cod contravențional și ridicarea vehiculului, Cristian Dandiș le-a oferit acestora mijloace bănești în cuantum nestabilit (două bancnote), plasate într-o folie cu acte și transmise lui Victor Grămadă. Acțiunile au fost încadrate în baza art. 325 alin. (1) Cod penal (coruperea activă). b. Probatoriul 1

Procesul-verbal de autosesizare din 15 februarie 2021, s-a constatat că Cristian Dandiș, după stoparea sa în mun. Cahul pentru exploatarea pe timp de noapte a unui vehicul cu volanul amplasat pe partea dreaptă, ar fi promis, oferit și dat bani angajaților IP Cahul pentru a nu fi documentată contravenția și pentru a nu fi ridicat mijlocul de transport (f.d. 6–7, Vol. I).

Procesul-verbal de constatare a infracțiunii din 27 ianuarie 2021, potrivit căruia în rezultatul instalării aparatelor ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și filmat, s-a stabilit că angajații IP Cahul ar fi pretins și primit de la Cristian Dandiș mijloace bănești pentru a nu documenta contravenția privind exploatarea pe timp de noapte a vehiculului cu volanul amplasat pe partea dreaptă (f.d. 10, Vol. I).

La 27 ianuarie 2021 în privința lui Victor Grămadă și Mihail Munteanu a fost pornită urmărirea penală în baza art.324 alin. (2) lit.b) Cod penal (nr.2021970041), pentru faptul că, la data de 25 ianuarie 2021, în jurul orei 21:52, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu autospeciala Dacia Duster (MAI 8034), au stopat în municipiul Cahul automobilul marca „Mercedes-Benz”, condus de Cristian Dandiș. Ei au constatat încălcarea art. 228 alin. (3) din Codul contravențional - exploatarea pe timp de noapte a unui vehicul cu volanul pe dreapta, însă au acționat contrar fișei postului. Astfel, în scopul obținerii unor foloase necuvenite, aceștia au sugerat, prin gesturi și semne, necesitatea oferirii unei mite. Ulterior, în jurul orei 21:59, agentul Victor Grămadă a primit o sumă neprecizată de bani (două bancnote), disimulată într-o folie cu acte, în schimbul neîndeplinirii atribuțiilor funcționale, respectiv omiterea documentării contravenției și ridicării vehiculului la parcarea specială (f.d. 9, Vol. I).

Raportul ofițerului de investigații din 28 octombrie 2020 și materialele de înregistrare a sesizării în Registrul nr. 2 al CNA din 26 octombrie 2020, privind pretinsele fapte de corupție (f.d. 40–41, Vol. I).

Încheierea din 04 noiembrie 2020 și mandatele judecătorești din 01 decembrie 2020 și 29 decembrie 2020, prin care a fost autorizată și prelungită efectuarea măsurilor speciale de investigație (f.d. 42–49, Vol. I).

Procesul-verbal de consemnare a MSI din 04 februarie 2021 și stenograma anexată, din care rezultă fixarea audio-video a transmiterii de către Cristian Dandiș angajatului IP Cahul, a actelor ce conțineau două bancnote, pentru nedocumentarea contravenției (f.d. 50–53, Vol. I).

Stenogramele înregistrărilor audio-video fișierului „Rec1_0199.avi” din 12 ianuarie 2021, ora 23:00:16 (f.d. 17, 52, Vol. I), din care rezultă că, Vocea 3 (Cristian Dandiș, conducător auto) propune „poate fără de foi”, la care Vocea 1 (Vladimir Bejan, angajat IP Cahul) întreabă „da de ce?”, iar acesta răspunde „eu cred că puteți să mă înțelegeți și pe mine”; în continuare, Vocea 1 întreabă despre punctele de penalizare și întocmirea anterioară a proceselor-verbale („ai puncte”, „când ultima dată ai avut proces-verbal”), iar Vocea 3 răspunde „nu știu… în august ultimul… la radar m-o luat”; ulterior, Vocea 1 comunică „cred că o să-ți 2 ridic mașina la parcare”, la care Vocea 3 reacționează „știu, dar poate ne înțelegem, mă duc acasă, nu mă duc nicăieri”, insistând „harașo de ștraf ca de ștraf, ai început să-l scrii, dar măcar mașina lăsați-o să mă duc mai departe”; Vocea 2 (Cristian Hantea, angajat IP Cahul) precizează că „dacă se scrie procesul-verbal că e cu volanul pe dreapta, trebuie să ți-o iee” și face referire la încălcarea constatată, iar Vocea 3 revine cu solicitarea „ei nu mai este ca să scrie asta… puteți să mă înțelegeți și pe mine”.

Stenograma fișierului audio-video „Rec1_0011.avi” din 25 ianuarie 2021, ora 21:49:33 (f.d.18, 53, Vol. I), Vocea 1 (Victor Grămadă, angajat IP Cahul) solicită conducătorului auto să transmită actele, menționând „stai să treacă acela”, după care Vocea 3 (Dandiș Cristian, conducător auto) transmite actele într-o folie („aeștea”), iar Vocea 1 comunică sancțiunea contravențională („să știi 3 puncte de penalizare pentru prava”), după care Victor Grămadă din folia cu acte extrage două bancnote de hârtie și le plasează lângă cutia de viteză a automobilului de serviciu; ulterior Vocea 3 afirmă „vsio, mulțumim frumos”, iar Vocea 1 și Vocea 2 (Mihail Munteanu, angajat IP Cahul) încheie interacțiunea („davai”), după care Vocea 1 face referire la folosirea banilor („avem măcar de spălat mașina”) și la faptul că nu a solicitat expres („nu ți-am cerut nică, ți-am dat de înțeles da nu ți-am cerut eu”).

Încheierile Judecătoriei Cahul din 05 februarie 2021 și 22 februarie 2021, prin care măsurile speciale de investigație au fost recunoscute ca fiind efectuate legal și cu respectarea cerințelor legale (f.d. 21–27, 62–66, Vol. I).

Procesul-verbal de ridicare din 23 februarie 2021 și ordonanța de recunoaștere drept corp delict din 24 februarie 2021, prin care a fost ridicat și anexat la cauza penală suportul optic DVD „Freestyle”, care conține înregistrările audio-video ale discuțiilor purtate între angajații IP Cahul și Cristian Dandiș (f.d. 30–31, 76, Vol. I).

Martorul Ion Navin a declarat că îl cunoaște pe Cristian Dandiș și că a cumpărat de la acesta automobilul „Mercedes-Benz E270” cu volanul pe dreapta. Totodată, a menționat că nu cunoaște informații despre fapta dată (f.d. 77, Vol. I). c. Prima instanță

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 06 iulie 2021, Cristian Dandiș a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, și condamnat la doi ani de închisoare și amendă în mărime de 2.000 de unități convenționale. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de trei ani.

Instanța de fond a reținut fapta descrisă supra la para. 6 și a constatat că vinovăția inculpatului a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil prin ansamblul probelor administrate și cercetate nemijlocit în ședința de judecată (a se vedea §§ 7–14), apreciate sub aspectul pertinenței, concludenței și veridicității și coroborate între ele, în special înregistrările audio-video, care confirmă oferirea și darea mijloacelor bănești persoanelor publice pentru neîndeplinirea atribuțiilor de 3 serviciu. La stabilirea pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de datele ce caracterizează personalitatea inculpatului, și anume: acesta se caracterizează pozitiv la locul de trai (f.d. 99, Vol. I), anterior nu a fost condamnat (f.d. 86, Vol. I), nu se află la evidența medicului narcolog (f.d. 101, Vol. I), iar circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite. d. Apelul depus și decizia instanței de apel

La 19 iulie 2021, avocatul Sergiu Puică a declarat apel. El a solicitat achitarea, pe motivul lipsei faptei. Avocatul a susținut că inculpatul nu a oferit mijloace bănești, dar a transmis doar actele spre control, iar stenogramele și înregistrările audio-video nu confirmă existența acțiunilor de corupere activă. El a mai invocat insuficiența și neconcludența probelor, proveniența majorității acestora din măsuri speciale de investigații, neidentificarea mijloacelor bănești, audierea agenților constatatori Victor Grămadă și Mihail Munteanu, precum și încălcarea principiului prezumției de nevinovăție. La 05 octombrie 2021, avocatul Andrei Dunas a depus apel suplimentar. El a solicitat casarea sentinței și achitarea lui Dandiș pe motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii. Avocatul a invocat aprecierea selectivă a probelor, lipsa unei motivări suficiente a soluției de condamnare, a contestat autenticitatea și veridicitatea înregistrărilor audio-video și a solicitat administrarea de probe suplimentare, inclusiv audierea martorilor și efectuarea expertizelor.

La 06 aprilie 2023, Curtea de apel Cahul a respins apelurile și a menținut sentința. Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului se confirmă prin cumulul probelor administrate în cauză, inclusiv procesul-verbal de autosesizare (a se vedea § 7), procesul-verbal de constatare a infracțiunii (a se vedea § 8), ordonanțele și încheierile privind autorizarea, efectuarea și confirmarea legalității măsurilor speciale de investigație (a se vedea §§ 10, 14), procesul-verbal de ridicare, ordonanța prin care se recunoaște corp delict, suportul optic ce conține înregistrările relevante DVD-ului „Freestyle” (a se vedea § 15), stenogramele fișierelor audio-video „Rec1_0199.avi” și „Rec1_0011.avi” (a se vedea §§ 12–14).

Instanța de apel, cercetând suportul optic DVD de model „Freestyle”, care conține înregistrările audio-video ale discuțiilor redate în stenogramele anexate la dosar, precum și stenogramele respective, a constatat că din stenograma - fișierul „Rec1_0011.avi” rezultă transmiterea de către inculpat a actelor într-o folie, din care colaboratorul de poliție a extras două bancnote, pe care ulterior le-a împărțit cu colegul său, iar din fișierul „Rec1_0199.avi” și din expresiile folosite de inculpat, precum „poate fără de foi” și „poate ne înțelegem” (a se vedea stenogramele redate la §§ 13–14), rezultă intenția acestuia de a evita documentarea contravenției și aplicarea sancțiunilor legale. Mai mult, însăși inculpatul Cristian Dandiș a recunoscut și a declarat în ședința de judecată că persoana care apare în înregistrarea video este el.

Instanța de apel a respins criticile apărării privind neautenticitatea stenogramelor și necesitatea efectuării expertizelor fonoscopice și informaționale, 4 reținând că asemenea obiecții nu au fost formulate nici la etapa urmăririi penale, când inculpatul și apărătorul au luat cunoștință de materialele dosarului, și nici în fața primei instanțe, fiind invocate abia în apel. Legalitatea măsurilor speciale de investigații și a înregistrărilor audio-video au fost confirmate prin încheieri judecătorești. Curtea de Apel a constatat că nu există temei pentru audierea lui Victor Grămadă și Mihail Munteanu în calitate de martori, în condițiile art. 90 alin. (3) pct. 8) Cod de procedură penală, întrucât în privința acestora existau probe privind săvârșirea unei infracțiuni conexe și au fost trimiși în judecată pentru corupere pasivă.

Instanța de apel a examinat și criticile privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. Ea a expus considerente referitoare la obiectul juridic, obiectul material, latura obiectivă și latura subiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal, precum și la calitatea de persoane publice a colaboratorilor de poliție. Instanța a concluzionat că, în speță, s-au confirmat modalitățile normative ale oferirii și dării de bunuri sub formă de mijloace bănești și că inculpatul a acționat cu intenție directă pentru a determina agenții de patrulare să nu întocmească actele de constatare a contravenției. Împrejurarea că suma exactă nu a fost stabilită nu afectează existența infracțiunii. Ea a mai reținut că nerecunoașterea vinovăției de către Cristian Dandiș nu constituie, prin ea însăși, temei de achitare, ci reprezintă o modalitate de apărare. Decizia motivată a fost pronunțată la 06 iunie 2023. e. Cererea de recurs

La 31 mai 2023, avocatul Sergiu Puică, în numele lui Cristian Dandiș, a declarat recurs nemotivat. Ulterior, la 30 iunie 2023, apărătorul a depus recurs motivat, solicitând casarea hotărârii instanței de apel și pronunțarea unei soluții de achitare. Recurentul a motivat că probele administrate nu confirmă vinovăția inculpatului. Stenograma din 25 ianuarie 2021 (f.d. 18, Vol. I), inclusiv secvența audio de la minutul 21:49, nu conține propuneri, oferiri ori transmiteri de bani pentru a nu fi întocmit proces-verbal contravențional. Înregistrările nu confirmă existența vreunei acțiuni de corupere, doar transmiterea actelor. Agenții constatatori nu au fost audiați pentru a confirma pretinsa transmitere a banilor, iar probele utilizate provin exclusiv din măsuri speciale de investigații, fără alte mijloace probatorii directe.

La 21 iunie 2023, avocatul Andrei Dunas, în numele lui Cristian Dandiș, a depus recurs. El invocă existența erorilor judiciare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală (în vigoare până la 01 septembrie 2023). În motivarea recursului, a susținut că, instanța de apel nu a dat apreciere probelor administrate, a preluat exclusiv poziția acuzării și s-a limitat la o analiză unilaterală. Ea a ignorat probele apărării și argumentele inculpatului. Înregistrările audio transcrise pe suport DVD („Freestyle”) prezintă divergențe față de stenograme, conțin cuvinte neatribuite inculpatului și ridică dubii privind autenticitatea și veridicitatea acestora. Inculpatul nu recunoaște vocea și conținutul 5 acestora. Instanța nejustificat a respins cererea de efectuare a expertizei fonoscopice și informaționale necesare verificării acestor probe. Nu a fost demonstrată existența acțiunilor de promisiune, oferire sau dare. Lipsește latura obiectivă a infracțiunii și obiectul material cît și latura subiectivă. Martorii cheie (Victor Grămadă și Mihail Munteanu) nu au fost audiați, iar imaginile prezentate provin dintr-o sursă necunoscută, ceea ce afectează autenticitatea probelor. Instanța a încălcat principiile procesului echitabil și egalitatea armelor.

La 03 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței La 01 iulie 2025, de către procurorul Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, a Procuraturii Generale, Cătălin Scutelnic, a fost depusă referință. El a solicitat respingerea ca inadmisibile recursurile declarate de către avocații Andrei Dunas și Sergiu Postică, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod procedură penală. A susținut că instanța de apel a motivat suficient soluția adoptată, iar ansamblul probelor administrate probele video si stenogramele confirmă existența elementelor infracțiunii, inclusiv transmiterea folosului necuvenit, nefiind necesară stabilirea exactă a cuantumului acestuia, nerecunoașterea vinovăției nu constituie temei pentru achitare.

În perioada relevantă, articolul 325 alin. (1) Cod penal prevedea următoarele: „(1) Promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia se pedepseşte cu închisoare de pînă la 6 ani cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unităţi convenţionale, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 10000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.” 6

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (a se vedea decizia CSJ nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recursul avocatului Sergiu Puică nu se întemeiază pe vreunul dintre temeiurile prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală. El solicită achitarea, susține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și invocă lipsa laturii subiective. Recursul avocatului Andrei Dunas a fost formulat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Având în vedere conținutul criticilor formulate, completul de judecată le va examina prin prisma pct. 6) și 8), întrucât, în esență, acestea se întemeiază pe același suport argumentativ: 1) lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii; 2) insuficiența probelor privind vinovăția inculpatului; 3) ignorarea probelor apărării; 4) respingerea obiecțiilor privind autenticitatea înregistrărilor audio-video și audierea unor martori ai apărării.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la erorile de drept ce țin de motivarea deciziei instanței de apel și include, între altele, ipoteza în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel ori hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Totodată, art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală privește situația în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau persoana a fost condamnată pentru o altă faptă decât cea pentru care a fost pusă sub învinuire.

Recurenții invocă, în esență, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor formulate în apel iar fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Recursurile reprezintă o reluare a criticilor formulate în apel, fără a individualiza în mod clar care anume motiv din apel ar fi rămas neexaminat, ori în ce constă concret eroarea de drept imputată instanței de apel.

Instanța de recurs reiterează că simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar temeiul invocat de recurent precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel trebuie interpretat în sensul obligației instanței de a răspunde argumentelor esențiale care, dacă ar fi fost admise, ar fi putut conduce la o altă soluție, nu însă tuturor susținerilor dezvoltate în detaliu de parte. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, 7 printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (a se vedea hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

Instanța de apel a examinat criticile apărării și a motivat coerent respingerea acestora (a se vedea §§ 21–24). Ea a reținut că prima instanță corect a stabilit situația de fapt iar vinovăția inculpatului a fost confirmată prin cumulul probelor administrate, inclusiv stenogramele fișierelor audio-video „Rec1_0199.avi” și „Rec1_0011.avi”, înregistrările video consemnate pe suportul optic DVD „Freestyle”, precum și prin actele procesuale privind autorizarea, efectuarea și verificarea legalității măsurilor speciale de investigații.

Din stenograma - fișierul „Rec1_0011.avi” rezultă transmiterea de către inculpat a actelor într-o folie din care colaboratorul de poliție a extras două bancnote, iar din fișierul „Rec1_0199.avi”, precum și din expresiile folosite de inculpat, cum sunt „poate fără de foi” și „poate ne înțelegem”, rezultă intenția de a evita documentarea contravenției și aplicarea sancțiunilor legale (a se vedea §§ 21–22).

Astfel, argumentul recurenților privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii nu poate fi acceptat, faptele fiind corect apreciate și probate, mai mult ca atît, recurenții tind, la o reapreciere a probelor și a circumstanțelor de fapt, ceea ce excedează limitelor controlului exercitat în recurs. În același sens, instanța de apel a examinat expres aceste susțineri și a expus considerente referitoare la obiectul juridic, obiectul material, latura obiectivă, latura subiectivă și calitatea de persoane publice a colaboratorilor de poliție, concluzionând că modalitățile normative ale oferirii și dării, precum și intenția directă a inculpatului, s-au confirmat (a se vedea § 24).

Argumentul recurenților privind neautenticitatea stenogramelor și necesitatea efectuării expertizelor fonoscopice și informaționale nu poate fi acceptat și urmează a fi respins, deoarece nu individualizează o eroare de drept a instanței de apel, ci exprimă dezacordul cu soluția dată unei cereri probatorii și tinde la o reevaluare a probelor. De asemenea, susținerile privind lipsa clarității condițiilor și tehnicii de înregistrare nu pot fi reținute, în condițiile în care legalitatea măsurilor speciale de investigație și a înregistrărilor audio-video a fost verificată și confirmată prin încheieri judecătorești (f.d. 21–27, 62–66, Vol. I). În același sens, instanța de apel a reținut că asemenea obiecții nu au fost formulate nici la etapa urmăririi penale, nici în fața primei instanțe, ci au fost invocate abia în apel (a se vedea § 23). Completul constată că nici argumentul recurenților privind refuzul de a-i audia pe polițiștii Victor Grămadă și Mihail Munteanu în calitate de martori nu poate fi acceptat, întrucât nu demonstrează o omisiune de motivare sau o aplicare greșită a normei procesual-penale de către instanța de apel. Instanța de apel a motivat că persoanele menționate nu puteau fi audiate în calitate de martori în condițiile art. 8 90 alin. (3) pct. 8) Cod de procedură penală, întrucât în privința lor existau acuzații penale conexe (a se vedea § 23).

Astfel, argumentul recurenților potrivit căruia instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel nu poate fi acceptat, deoarece nu indică în mod clar care anume motiv relevant ar fi rămas neexaminat. În același sens, din decizia atacată rezultă că instanța de apel a examinat criticile referitoare la probatoriu, autenticitatea înregistrărilor, necesitatea expertizelor, neaudirea martorilor și lipsa elementelor infracțiunii și a expus motive pentru respingerea lor (a se vedea §§ 21–24).

Alegațiile recurenților, în realitate, nu indică o eroare de drept distinctă , ci exprimă dezacordul apărării cu modul în care instanțele inferioare au apreciat probatoriul și au ajuns la concluzia vinovăției. În aceste condiții, recurenții nu demonstrează existența vreunuia dintre temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, iar criticile formulate nu depășesc nivelul unei reiterări a apărărilor deja examinate și motivate de instanța de apel.

Din considerentele menționate supra și în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile avocaților Sergiu Puică și Andrei Dunas, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 06 aprilie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 9