1ra-1568/2023 — Art. 327 alin. 1 și 324 alin. 2 lit. c Cod penal

Serghei Cutinschii s-a născut în 1977 în r-ul Cantemir. El a fost acuzat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) și art. 327 alin. (1) Cod penal și a fost apărat de avocații Ion Grecu și Mariana Galupa.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Inculpații au fost achitați de comiterea infracțiunilor incriminate, deoarece nu a fost demonstrată existența faptelor infracțiunii. Acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a respins apelurile părții vătămate și a avocatului acesteia. Ea a admis apelul procurorului, a casat integral sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit căreia procesul penal în privința inculpaților în baza art. 327 alin. (1) Cod penal a fost încetat, deoarece fapta constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional. Instanța a încetat procesul contravențional din motivul intervenirii prescripției. Serghei Cutinschii a fost achitat de învinuirea în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece nu a fost demonstrată existența faptei infracțiunii. Acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 21, 25 și 28 august 2023, decizia a fost contestată cu recurs de către: apărătorul Ion Grecu, în interesele lui Serghei Cutinschii, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, procurorul Anatolie Ciuleacu, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și, respectiv, avocatul Andrei Boghian, în interesele părții vătămate Ivan Taganschi, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. La 31 iulie 2025, instanța de recurs a dispus organizarea unei ședințe publice la 29 septembrie 2025.

Urmărirea penală în cauza penală nr. 2017970459 a fost pornită la 11 iulie 2017. Urmărirea penală în cauza penală nr. 2017978253 a fost pornită la 18 iulie 2017. Cauzele penale au fost conexate la 18 iulie 2017. Urmărirea penală a fost terminată la 18 iulie 2017. Prima instanță a examinat cauza în perioada 19 iulie 2017 - 01 august 2020. Instanța de apel a examinat cauza între 29 decembrie 2020 și 29 mai 2023. La 14 septembrie 2023, cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov sunt învinuiți că, activând ambii în cadrul Inspectoratului de Poliție Cahul, la 06 iulie 2017, în afara orelor de muncă, au acționat coordonat fără a raporta conducerii activitatea operativă. Vladimir Chirov avea spre examinare cererea administratorului SRL „Serhan-Com”, Ruslan Vition, privind acțiuni pretins ilegale ale unei persoane referitoare la punerea în circulație a băuturilor alcoolice. Cutinschii Serghei, fiind contactat telefonic de Ruslan Vition, l-a informat pe Vladimir Chirov că persoana suspectă acționează ilegal și urmează să fie surprinsă în flagrant. Fără să dețină autorizație pentru măsuri speciale de investigație și cu încălcarea art. 3 al Legii nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigație, Serghei Cutinschii a efectuat urmărirea vizuală a mijlocului de transport „Opel” condus de Ivan Taganschi, după care i-a dat indicații lui Vladimir Chirov să îl urmărească și să îl stopeze. Ambii s-au deplasat la Piața Alimentară din Cahul, unde, în lipsa unui temei legal și fără a prezenta dovezi sau autorizații, i-au solicitat lui Ivan Taganschi să deschidă secția pentru mărfuri a autovehiculului. În urma verificării, ei au depistat patru butelii din plastic cu produse alcoolice în cantitate totală de 20 de litri, fără dovada provenienței, și au dispus ridicarea acestora. Ulterior, ei l-au condus pe Taganschi, contrar voinței sale, în biroul nr. 308 al Inspectoratului de Poliție Cahul, unde ultimul s-a aflat circa 15-20 minute. Fără a fi întocmite acte procesuale, lui i s-a solicitat să încarce buteliile în automobilul personal al lui Vladimir Chirov (model „Volvo”), după care a fost condus la un garaj amplasat vis-a-vis de Fabrica de Vinuri de pe str. Ștefan cel Mare, unde au efectuat cercetarea vizuală a garajului lui Taganschi, de asemenea fără liberul consimțământ al persoanei, fără acte procesuale și fără înregistrarea informației referitoare la infracțiuni. Prin ridicarea ilegală a cantităţii de 20 de litri de alcool etilic, ei i-au cauzat lui Ivan Taganschi daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege şi un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 600 de lei. Acțiunile lor au fost încadrate în baza art. 327 alin. (1) Cod penal.

Serghei Cutinschii a mai fost învinuit că, la 07 iulie 2017, aflându-se în mun. Cahul și fiind conștient de ilegalitatea acțiunilor sale din 06 iulie 2017, a pretins și a extorcat de la Ivan Taganschi suma de 8.000 lei, pentru a lua o decizie favorabilă de neatragere a acestuia la răspundere contravențională conform art. 265 Cod contravențional, pentru achiziționarea, păstrarea și transportul spre comercializare a 20 de litri de alcool fără dovada originii și provenienței lor. Acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. 2 b. Probatoriul

La 10 iulie 2017, ora 17 și 05 min., Ivan Taganschi a depus un denunț la Centrul Național Anticorupție (CNA), sesizând organele de drept cu privire la extorcarea sumei de 8.000 de lei de către colaboratorul IP Cahul, Serghei Cutinschii în schimbul evitării răspunderii contravenționale. Tot la această dată, de la Ivan Taganschi a fost ridicat un suport optic (CD) ce conținea discuția între trei persoane, vocile cărora erau asemănătoare cu cele a lui Taganschi, Cutinschii și Bazan (vol. I, f.d. 21-22). La 11 iulie 2017, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (vol. 1, f.d. 1).

Fiind audiat la 10 iulie 2017 în calitate de martor, la scurt timp după depunerea denunțului (17:10 - 18:09), Ivan Taganschi a relatat că, la 06 iulie 2017, el se deplasa cu automobilul de marca „Opel” în or. Cahul, în apropierea pieței centrale. El a fost stopat de doi băieți, iar pe unul din ei l-a recunoscut ca activând în poliția economică. Cei doi i-au cerut să deschidă portbagajul pentru control. În automobil ei au observat o geantă, iar Taganschi le-a explicat că în aceasta se află 20 de litri de alcool care a fost procurat pentru necesitățile proprii. El a fost condus la IP Cahul, iar cele patru sticle a câte cinci litri fiecare au fost ridicate. Cutinschii a insistat să se deplaseze împreună la un garaj pe care îl închiria Taganschi pentru a verifica dacă ultimul deține și alte cantități de alcool. După deplasarea și verificarea garajului, ei s-au întors la inspectorat. La 07 iulie 2017, Taganschi a fost chemat la inspectorat. Aflându-se în apropierea inspectoratului, Cutinschii i-a spus lui Taganschi că amenda potrivit legii constituie 17.000 de lei, iar pentru evitarea răspunderii va trebui să achite, fără să menționeze suma exactă. În acest timp, s-a apropiat și Bazan care i-a propus lui Taganschi ajutor, dar ulterior le-a sugerat să se clarifice între ei. Ulterior, Cutinschii a cerut de la Taganschi 10.000 de lei, iar apoi a menționat că 8.000 de lei e cea mai mică sumă cu care este de acord (vol. 1, f.d. 6-7).

La 17 iulie 2017, Ivan Taganschi a fost recunoscut în calitate de parte vătămată (vol. I, f.d. 150). La aceeași dată, Ivan Taganschi a fost recunoscut în calitate de parte civilă (vol. I, f.d. 155). La 24 iulie 2020, Taganschi a înaintat o acțiune civilă, prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la Vladimir Chirov și Serghei Cutinschii a prejudiciului material în mărime de 600 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 200.000 de lei, iar de la Serghei Cutinschii și a sumei prejudiciului moral în mărime de 200.000 de lei, determinat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) Cod penal (vol. II, f.d. 215).

Potrivit procesului-verbal de examinare a obiectului din 11 iulie 2017, a fost examinat un CD-R de model Omega CD-R 700 MB, pe care se conține un fișier cu durata de 70 min. și 55 sec., la care a fost anexată stenograma înregistrărilor (vol. I, f.d. 22). Potrivit stenogramei, discuția înregistrată a avut loc între Boris Bazan (vocea 1), Ivan Taganschi (vocea 2) și Serghei Cutinschii (vocea 3). Din conținutul stenogramei rezultă că discuția a vizat cantitatea și prețul alcoolului, denumit de interlocutori „samogon”, precum și o înțelegere 3 referitoare la o sumă de bani. În cadrul discuției, „vocea 1” a făcut referire la cantitatea de aproximativ 200 de litri și la valoarea acesteia, menționând suma de 6.000 de lei. Totodată, „vocea 3” a intervenit imperativ, solicitând „vocii 2” să formuleze mai rapid o propunere, indicând că discuția durează prea mult. „Vocea 2” a propus suma de 5.000 de lei, pe care „vocea 3” a refuzat-o categoric „nici să nu te gândești la cinci mii”, și a stabilit suma de 8.000 de lei prin formularea „opt și totul e în regulă”. Imediat după stabilirea acestei sume, „vocea 1” a întrebat dacă alcoolul urmează să rămână la „vocea 2”, iar „vocea 3” a confirmat restituirea, precizând însă că „vocea 2” nu trebuie să mai comercializeze produsul la piață, amenințând cu consecințe în cazul nerespectării acestei condiții. „Vocea 3” a făcut referire la existența a două camere video instalate la piață și la posibilitatea prezentării înregistrărilor video inclusiv judecătorului, menționând că primește informații și de la alte magazine. La finalul discuției, „vocea 3” i-a cerut „vocii 2” să-l găsească pe Boris Bazan și să se achite cu acesta.

Potrivit proceselor-verbale de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii din 17 iulie 2017, Ivan Taganschi a reiterat declarațiile sale anterioare și a arătat locul aflării garajului, interiorul acestuia, locul unde a fost stopat, automobilul pe care îl conducea când a fost stopat și care a fost supus controlului, și locul din apropierea IP Cahul unde a avut loc discuția dintre Taganschi și Cutinschii (vol. I, f.d. 162, 176).

La 11 iulie 2017, au fost ridicate file din Registrul de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și din Registrul de evidență a vizitatorilor în IP Cahul (vol. I, f.d. 47). Potrivit procesului-verbal de examinare din 17 iulie 2017, procurorul nu a identificat înregistrarea informației în perioada 05 iulie 2017 - 11 iulie 2017 referitoare la transportarea sau păstrarea de către Ivan Taganschi a băuturilor alcoolice (vol. I, f.d. 176).

La solicitarea apărării, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertize fonoscopice asupra CD-R-ului de model „Omega”. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 16 august 2019, suportul optic conține o înregistrare audio denumită „03174429”, însă aceasta nu este valabilă pentru efectuarea unui examen comparativ de identificare a persoanelor după voce. Expertul a constatat că nu poate fi stabilită apartenența vocilor din înregistrare, deoarece fișierul nu corespunde cerințelor necesare pentru o asemenea examinare. Înregistrarea are durata de 1 oră, 10 minute și 55 de secunde, iar dialogul începe după 32 de minute și 20 de secunde de la început. Totodată, expertul a identificat semne de prelucrare digitală prealabilă a semnalului sonor și utilizarea unui filtru anti-aliasing. În baza acestor constatări, s-a concluzionat că înregistrarea audio nu este autentică, ci reprezintă o copie realizată cu aparataj digital și memorată pe un purtător de informație (vol. II, f.d. 105-113).

Partea apărării a mai prezentat instanței de apel sesizarea lui Ruslan Vition din 29 iunie 2017, privind pretinsa transportare și comercializare a alcoolului în 4 piața din Cahul de către o persoană pe nume Ion, cu un automobil de model „Opel Combo”. Sesizarea a fost adresată IP Cahul și conține viza pentru examinare de către Vladimir Chirov (vol. II, f.d. 182). La 11 iulie 2017, Vladimir Chirov a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului a unei tarabe (vol. II, f.d. 184). La 24 iulie 2017, acesta a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție pe numele lui Vladimir Rumeus (vol. II, f.d. 185).

Partea vătămată Ivan Taganschi în instanța de judecată a reiterat declarațiile de la faza de urmărire penală (a se vedea para. 10). Suplimentar, el a subliniat că a înregistrat discuțiile purtate cu inculpații, iar la 10 iulie 2017 s-a adresat Centrului Național Anticorupție, căruia i-a transmis înregistrările audio ce ar conține solicitările de bani. Partea vătămată a susținut, totodată, că a fost condusă de Chirov la garajul său, unde nu au fost depistate bunuri ilegale. Acesta a invocat că s-a simțit intimidat, inclusiv prin amenințări indirecte la adresa rudelor, și a menționat că băutura alcoolică, estimată la 600 de lei, nu i-a fost restituită. De asemenea, el nu și-a dat acordul pentru percheziție, nu i-a fost comunicată calitatea procesuală, nu recunoaște toate semnăturile aplicate pe actele cauzei, iar majoritatea actelor ar fi fost semnate în biroul ofițerului Lilian Lungu.

Martorul Constantin Filip, paznic la piața din Cahul în 2017, a relatat că, în 2017, a văzut cum doi polițiști au transferat două butelii, posibil cu alcool, din mașina unui vânzător în automobilul poliției, iar persoana a fost invitată să se deplaseze cu ei la sediul poliției. Filip a fost rugat să semneze un proces-verbal chiar la piață, deși acesta nu era completat. Ulterior, a fost audiat într-o altă locație, unde a semnat din nou documente, unele completate ulterior. Filip a recunoscut semnături și fotografii din dosar, dar nu îl cunoaște pe ofițerul Lilian Lungu. El nu a participat la alte proceduri și a fost certat de administratorul pieței pentru colaborarea cu poliția.

Martorul Oleg Cazimin a declarat că, în vara anului 2017, l-a văzut pe Ivan Taganschi sosind cu un automobil de model „Opel Astra” de culoare roșie, fiind însoțit de un bărbat înalt, identificat ulterior ca Vladimir Chirov. Martorul a precizat că l-a văzut pe acest bărbat o singură dată și pentru o perioadă scurtă de timp. Ivan Taganschi și persoana care îl însoțea au intrat într-un garaj amplasat pe teritoriul fostului „JBI”. Martorul nu a auzit discuțiile purtate între aceștia și nu a observat momentul în care au ieșit din garaj. El a mai relatat că a fost audiat la procuratură fără a fi citat, de către un procuror cu păr lung, în prezența unei dactilografe. Ulterior, același procuror ar fi efectuat o constatare la fața locului, fiind realizate fotografii. La acel moment, își amintea mai clar circumstanțele, însă în prezent nu poate confirma cu certitudine dacă persoana văzută era Vladimir Chirov. Totuși, acesta a subliniat constant că își amintește prezența automobilului „Opel Astra” de culoare roșie.

Martorul Boris Bazan a relatat că, în iulie 2017, a fost contactat telefonic de Ivan Taganschi, care i-a spus că a fost oprit de poliția economică, fiind găsit 5 cu sticle goale cu miros de alcool. El nu a perceput situația aceasta ca fiind gravă, deși Taganschi a sugerat potențiale consecințe. Martorul a confirmat că Taganschi vindea alcool și că anterior i-a propus să colaboreze pentru a furniza informații despre comerțul ilegal. Bazan s-a arătat nemulțumit că Taganschi continuase activitatea, deși declarase contrariul, și i-a cerut să-i șteargă numărul de telefon. El nu a avut legături cu ofițerul Cutinschii și nu a fost informat despre percheziția în garaj. El l-a întâlnit ulterior pe Taganschi în zona fabricii de vinuri, unde acesta i-a spus că deține un garaj. El a aflat despre reținerea lui Cutinschii doar în contextul plângerii depuse de Taganschi și l-a văzut pe acesta din urmă împreună cu ofițerul Lilian Lungu.

Martorul Ruslan Vition, administrator al pieței gestionate de SRL „Serhan-Com”, a relatat că, suspectând comercializarea de alcool contrafăcut în piață, a depus o sesizare la IP Cahul, indicând un vehicul „Caddy” roșu, cu numere de Taraclia. Într-o zi din luna iulie 2017, observând din nou autoturismul suspect, el a contactat poliția și a discutat cu Serghei Cutinschii. La fața locului au sosit Cutinschii și Chirov, îmbrăcați în civil, care au verificat situația. Cutinschii l-a informat că nu a fost găsit alcool. Martorul a menționat o discuție cu paznicul Constantin Filip, care i-a relatat că a fost abordat de persoane de la procuratură și determinat să semneze hârtii necompletate, fără a da o declarație propriu-zisă. Vition i-a reproșat acestuia lipsa de prudență. Deși a activat anterior în IP Cahul, martorul a precizat că nu a fost coleg cu inculpații. El nu îl cunoaște personal pe Ivan Taganschi și a auzit doar din relatări că vânzătorul Berdilă ar fi comercializat alcool în piață, fără a asista la astfel de fapte.

Expertul judiciar Oleg Ziber (în fonoscopie) a confirmat că a întocmit Raportul de expertiză nr. 1713-1714 din 16 august 2019. El a concluzionat că înregistrarea audio de pe CD nu este originală, ci o copie realizată cu alt echipament, prezentând urme de prelucrare (filtru antialiasing). Din acest motiv, nu este valabilă pentru identificarea vocilor sau pentru o expertiză comparativă. Diferența dintre data înregistrării (03 iulie 2015) și cea de pe plic (07 iulie 2017) se explică prin setările implicite ale dispozitivului, care nu reține data reală.

Inculpatul Serghei Cutinschii a pledat nevinovat și a relatat că a intervenit în urma unei sesizări depuse de administratorul pieței gestionate de SRL „Serhan-Com” privind suspiciuni de vânzare de alcool etilic. În iulie 2017, el a identificat un vehicul suspect „Opel Combo” și, împreună cu Chirov, au intervenit. Taganschi a fost informat despre plângere și, cooperând benevol, a permis verificarea mașinii unde s-au găsit doar patru sticle goale cu miros de alcool. Nu au fost întocmite acte, întrucât nu s-au constatat contravenții sau infracțiuni. Cutinschii a susținut că nu a avut alte interacțiuni cu Taganschi și că nu a solicitat bunuri sau bani. Acesta a invocat existența unui conflict anterior cu procurorul Lungu, pe care îl consideră părtinitor și implicat personal în cauza penală. El nu a ridicat bunuri, iar activitățile s-au limitat la observații vizuale. Cutinschii a negat orice implicare într-un caz de corupție și a precizat că nu au 6 fost efectuate măsuri speciale de investigație și nici documentare formală a lui Taganschi.

Inculpatul Vladimir Chirov a pledat nevinovat și a relatat că a fost desemnat să examineze sesizarea administratorului pieței privind suspiciuni de comerț ilegal cu alcool. În iulie 2017, la apelul colegului Cutinschii, a identificat un vehicul suspect (Opel Combo roșu), condus de Ivan Taganschi. La solicitarea lor, Taganschi a deschis compartimentul marfar, fiind găsite patru sticle goale cu miros de alcool. Taganschi a acceptat benevol să meargă la IP Cahul pentru a vedea plângerea, dar a refuzat examinarea acesteia. La cererea lui, Chirov l-a însoțit la un garaj, unde nu s-au găsit bunuri suspecte. Chirov a afirmat că nu au fost întocmite acte procesuale, nu au fost ridicate bunuri și nu s-au constatat contravenții. Totuși, în urma sesizării, au fost sancționate alte persoane. Ulterior, Chirov a fost audiat de procurorul Lilian Lungu și i s-a adus învinuirea de abuz în serviciu. Consideră că plângerea lui Taganschi a fost influențată de relații conflictuale cu procurorul și alte persoane. Chirov a subliniat că nu a avut atribuții de sancționare nejustificată, nu a fost percheziționat, suspendat și nu s-au constatat abateri disciplinare în urma verificărilor MAI. c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 01 august 2020, inculpații Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov au fost achitați pe motiv că fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni. Acțiunea civilă formulată de partea vătămată Ivan Taganschii cu privire la repararea prejudiciului material și moral a fost respinsă.

Instanța a constatat lipsa unor probe pertinente, concludente și utile care să demonstreze existența faptei și vinovăția inculpaților. Acțiunile celor doi au fost apreciate ca fiind conforme atribuțiilor de serviciu, efectuate în temeiul unei sesizări documentate și în contextul unei posibile contravenții, fără încălcarea legii. Acuzațiile referitoare la pretinsa ridicare abuzivă a alcoolului și nerespectarea procedurilor speciale de investigație au fost considerate nefondate. Declarațiile martorilor acuzării au fost calificate ca incerte, contradictorii sau neveridice, iar instanța a acordat credibilitate mărită versiunii prezentate de inculpați, coroborată cu alte probe. În ce privește pretinsa faptă de corupere pasivă, instanța a constatat că învinuirea se bazează exclusiv pe declarațiile părții vătămate și pe o înregistrare audio neautentică, expertizată ca fiind o copie ce nu permite identificarea persoanelor.

Instanța de judecată a constatat că faptele inculpaților nu necesită autorizarea unor măsuri speciale de investigație, întrucât acțiunile întreprinse nu au avut caracterul unor acte specifice urmăririi penale, ci au fost activități de prevenire și constatare contravențională, inclusiv observarea unui mijloc de transport și vizualizarea benevolă a compartimentului marfar al acestuia. 7

Instanța a apreciat critic declarațiile părții vătămate, reținând că acestea sunt contradictorii, incoerente și necoroborate cu alte mijloace de probă. Susținerile privind pretinsa constrângere de a deschide secția marfară a mijlocului de transport și ridicarea a patru butelii cu alcool nu au fost confirmate. Dimpotrivă, martorul Ruslan Vition a confirmat versiunea inculpaților, potrivit căreia aceștia au parcat automobilele la o distanță considerabilă și nu au recurs la niciun act de constrângere. Declarațiile martorului Constantin Filip au fost apreciate ca incerte și irelevante, având în vedere că acesta nu a putut indica data exactă a celor relatate, iar conținutul declarațiilor sale contrazice declarațiile părții vătămate și ale martorului Vition. Instanța a reținut nereguli esențiale în modul de audiere a martorului Filip, care a declarat că a semnat file nescrise, ulterior completate, fără a-i fi adus integral la cunoștință conținutul. Această practică afectează valabilitatea procesului-verbal de audiere, atrăgând nulitatea acestuia. Declarațiile martorului Boris Bazan, care a relatat că buteliile erau goale și doar cu miros de alcool, contrazic singura probă a acuzării privind existența a 20 de litri de alcool – declarația părții vătămate. Acuzarea nu a prezentat probe directe care să confirme existența alcoolului, introducerea acestuia în sediul IP Cahul sau ridicarea lui de către inculpați. Nici acuzațiile privind pretinderea unor foloase necuvenite nu au fost probate, fiind bazate exclusiv pe susținerile părții vătămate, care nu a oferit detalii despre proveniența, valoarea sau scopul deținerii băuturilor alcoolice.

Instanța a concluzionat că urmărirea penală a fost deficitară, nu a fost percheziționat automobilul lui Vladimir Chirov, iar demersul procurorului privind obținerea imaginilor video relevante nu a fost urmat de niciun rezultat. Deplasarea lui Ivan Taganschii la inspectorat și la garajul său a fost confirmată, însă nu în condițiile reclamate, iar presupusele acțiuni de constrângere nu sunt susținute de nicio altă probă. Dimpotrivă, inculpații au relatat coerent că l-au invitat pe Ivan Taganschi pentru a-i prezenta sesizarea și că accesul în garaj a avut loc cu acordul acestuia.

Cu privire la învinuirea adusă lui Serghei Cutinschii în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de judecată a constatat că acuzația se întemeiază în principal pe declarațiile lui Ivan Taganschi, care susține că ar fi fost constrâns să achite sume bănești pentru a evita documentarea contravenției privind deținerea și comercializarea ilegală a alcoolului. Instanța a subliniat că afirmațiile părții vătămate nu sunt confirmate de martorul Boris Bazan, care a declarat că nu a avut nicio întâlnire cu Taganschi în fața inspectoratului de poliție la data pretinsă și nu a participat la nicio discuție privind documentarea faptei. În aceste condiții, declarațiile părții vătămate rămân izolate și lipsite de susținere probatorie suficientă.

Instanța nu a reținut înregistrarea audio cu denumirea fișierului „03174429.WAV” ca probă pertinentă, întrucât expertiza fonoscopică a stabilit că fișierul este o copie ce nu permite identificarea vocilor. Expertul a confirmat că 8 dispozitivul nu înregistra corect data, fișierul fiind creat anterior datei de pe CD, contrar afirmației părții vătămate că a fost folosit un telefon „Samsung S7”. Instanța a reținut deficiențele de procedură ale ofițerilor CNA, care nu au solicitat sursa originală și au întocmit o stenogramă fără verificarea corespunderii cu fișierul. Diferența dintre durata înregistrării (52 min.) și stenogramă (1 h și 11 min.) afectează fiabilitatea materialului. d. Procedura în apel

La 14 august 2020, procurorul în Procuratura Anticorupție, Oficiul Sud, Radu Palencu, a depus apel. El a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare cu închisoare cu suspendare condiționată și amendă, precum și interdicția de a ocupa funcții publice. El nu a fost de acord cu aprecierea instanței de fond privind legalitatea acțiunilor inculpaților, invocând că aceștia au desfășurat activități operative fără autorizare, fără întocmirea actelor prevăzute de lege, inclusiv cu privire la reținerea și însoțirea părții vătămate la IP Cahul și la garajul său. Procurorul invocă aplicarea Legii privind activitatea specială de investigații și a Codului de procedură penală, susținând că acțiunile efectuate nu erau contravenționale, ci implicau restrângerea drepturilor și, prin urmare, necesitau respectarea unui regim juridic strict. El a menționat omisiunea întocmirii unui act procedural (proces-verbal, notă explicativă etc.) în legătură cu pretinsa contravenție flagrantă și lipsa oricărei evidențe privind prezența lui Taganschi la inspectorat. În ceea ce privește înregistrarea audio „03174429.WAV”, instanța a greșit în excluderea acesteia ca probă, întrucât conținutul său este relevant, coroborat cu alte declarații, și evidențiază pretinderea și presiunile exercitate asupra părții vătămate. El contestă și interpretarea instanței privind lipsa valorii probatorii a stenogramei și a discrepanței de durată între aceasta și înregistrare, menționând că segmentele omise nu aveau relevanță pentru cauză. De asemenea, se invocă faptul că ofițerii CNA au acționat legal, iar transmiterea cauzei către Procuratura Anticorupție a fost conformă competenței.

La 14 august 2020, avocatul Andrei Boghian, în interesele părții vătămate, a depus apel. El a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpaților, cu stabilirea unor pedepse privative de libertate și interdicții de a ocupa funcții publice. De asemenea, el a solicitat admiterea acțiunii civile. Prin apelul suplimentar din 09 martie 2021, avocatul a contestat legalitatea încheierii din 15 septembrie 2017 privind dispunerea expertizei fonoscopice și a solicitat excluderea raportului de expertiză nr. 1713, 1714 ca probă neconcludentă. El a invocat încălcări ale principiilor contradictorialității și egalității armelor, lipsa examinării publice a înregistrării audio și a corpurilor delicte, precum și faptul că expertiza a fost dispusă anterior începerii cercetării judecătorești.

La 14 august 2020, apel a declarat și partea vătămată Ivan Taganschi, care a solicitat condamnarea inculpaților, admiterea integrală a acțiunii civile și 9 audierea repetată a martorilor acuzării. El a argumentat că instanța de fond a omis să analizeze declarațiile relevante și a ignorat probele care demonstrau vinovăția inculpaților.

Până la adoptarea deciziei, instanța de apel a dispus audierea din nou a părții vătămate, a martorilor acuzării și apărării, precum și a inculpaților prezenți în ședința instanței de apel.

Ivan Taganschi a susținut declarațiile oferite anterior la organul de urmărire penală și în instanța de judecată. Declarațiile părții vătămate au fost susținute parțial de martorul Constantin Filip, care a confirmat oprirea lui Taganschi și ridicarea buteliilor cu alcool fără întocmirea actelor, indicându-l pe Serghei Cutinschii ca fiind prezent. Martorul Boris Bazan a recunoscut discuțiile cu Taganschi, dar a negat implicarea în extorcare sau colaborarea cu inculpații. Martorul Ion Berdilă a relatat informații indirecte, primite de la paznic și de la partea vătămată. Martorul Ruslan Vition a confirmat depunerea unei plângeri privind comercializarea alcoolului și prezența inculpaților lângă automobilul suspect, fără a asista direct la control. Martorul Oleg Cazimin a declarat că l-a văzut pe Taganschi intrând în garaj cu un bărbat necunoscut, fără a putea confirma identitatea acestuia.

În instanța de apel, inculpații Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov au negat faptele incriminate. Ei au susținut că au acționat în baza unei sesizări oficiale și în limitele competențelor de serviciu, fără a solicita sau primi bani. Nu au fost întocmite acte, deoarece nu au fost constatate elemente ale unei contravenții sau infracțiuni, negând orice implicare în fapte de corupție ori legătura cu Boris Bazan.

La 29 mai 2023, Curtea de Apel Cahul a respins apelurile avocatului Boghian Andrei și părții vătămate Ivan Taganschi, a admis apelul procurorului Palencu Radu, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărîre. Procesul penal privind învinuirea lui Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal a fost încetat, deoarece fapta constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional. Procesul contravențional a fost încetat din motivul intervenirii prescripției. Serghei Cutinschii a fost achitat de învinuirea în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța a respins acțiunea civilă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a reținut că, în baza sesizării SRL „Serhan-Com” din 29 iunie 2017, ofițerii de investigație Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov au verificat automobilul și garajul lui Ivan Taganschi fără întocmirea proceselor-verbale prevăzute de art. 430 din Codul contravențional și fără autorizație judiciară. Declarațiile părții vătămate privind transportarea alcoolului fără documente justificative au fost confirmate parțial de martorii audiați. Inculpații au negat ilegalitatea acțiunilor, susținând că au acționat în baza 10 sesizării și că nu au întocmit acte procedurale deoarece nu au constatat elemente ale unei contravenții sau infracțiuni.

Instanța a constatat inexactități în declarațiile părții vătămate privind presupusa utilizare de către Vladimir Chirov a automobilului „Volvo”, cu numere de înmatriculare străine, pentru transportarea alcoolului. Potrivit martorului Ruslan Vition, automobilul respectiv s-a aflat permanent parcat lângă edificiul „Victoriabank”. Imaginile video de la IP Cahul, solicitate pentru 07 iulie 2017, au fost apreciate ca irelevante, deoarece faptele invocate ar fi avut loc la 06 iulie 2017. Registrul de evidență nu confirmă accesul lui Ivan Taganschi în biroul nr. 308 la acea dată, iar procurorul nu a efectuat alte verificări în acest sens. Declarațiile martorului Constantin Filip au fost considerate contradictorii și necredibile, inclusiv prin raportare la afirmația că ar fi semnat pe foi incomplete, fapt confirmat și de Ruslan Vition. Declarațiile martorului Ion Berdilă au fost apreciate ca neconcludente, fiind întemeiate doar pe relatări indirecte. Instanța a mai reținut că nu s-a probat existența celor 20 de litri de alcool etilic și nici ridicarea acestora de către polițiști. Au fost identificate doar patru butelii goale, cu miros de alcool, fără conținut și fără acte de ridicare. Procurorul nu a demonstrat existența alcoolului, valoarea acestuia sau natura lichidului. În consecință, instanța de apel a concluzionat că nu s-a stabilit săvârșirea unei contravenții de către Ivan Taganschi, iar în lipsa elementelor constitutive, polițiștii nu aveau obligația de a iniția procedura contravențională.

Instanța de apel a reținut că capătul de învinuire cu privire la urmărirea vizuală fără autorizație este neîntemeiată, întrucât nu există probe că inculpații ar fi exercitat o astfel de acțiune, ci doar au observat un vehicul descris într-o sesizare oficială. Totuși, instanța a reținut că verificările efectuate asupra automobilului și garajului lui Ivan Taganschi au fost realizate fără întocmirea proceselor-verbale prevăzute de art. 426 și 430 Cod contravențional. Ea a concluzionat că conducerea lui Taganschi la sediul poliției fără întocmirea unui act procesual sau consemnarea refuzului acestuia de a lua cunoștință de sesizare confirmă caracterul abuziv al conduitei. Sub aceste aspecte a considerat că faptele inculpaților întrunesc elementele contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional (abuz de serviciu).

Instanța a reținut că acuzația privind pretinderea banilor nu este confirmată prin probe. Declarațiile părții vătămate despre pretinsa întâlnire din 07 iulie 2017 și solicitarea sumei de 10.000 de lei prin Boris Bazan nu au fost confirmate de martori sau de inculpați. Boris Bazan a recunoscut doar existența unei discuții generale cu Taganschi, dar a negat implicarea într-un act de corupție. Taganschi nu a menționat inițial existența înregistrării audio, iar dispozitivul original de înregistrare nu a fost prezentat. Expertiza a stabilit că înregistrarea de pe CD este o copie, prezintă semne de prelucrare digitală, a fost memorată pe suport în anul 2015 și nu permite identificarea vocilor. Prin urmare, proba audio nu oferă garanții de autenticitate și integritate, iar acuzația privind 11 pretinderea banilor nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Înregistrarea audio a fost exclusă ca inadmisibilă în temeiul art. 94 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a constatat că declarațiile părții vătămate Ivan Taganschi nu confirmă clar existența unei acțiuni de extorcare a banilor de către inculpatul Serghei Cutinschii, iar procurorul nu a indicat modalitatea concretă prin care ar fi fost exercitată pretinsa presiune sau constrângere. Instanța a reținut neclarități privind legalitatea administrării probelor, întrucât la dosar nu există acte care să confirme desemnarea ofițerului Denis Caranic pentru instrumentarea cauzei și includerea legală a ofițerului Vasili Coltuc în echipa de urmărire penală. De asemenea, nu este clar dacă, la momentul examinării CD-ului din 11 iulie 2017, cauza se mai afla în gestiunea CNA, deoarece în aceeași zi a fost emisă ordonanța de transmitere către Procuratura Anticorupție, fără indicarea orei semnării. În aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat veridice declarațiile inculpatului Serghei Cutinschii, care a negat solicitarea banilor și ridicarea alcoolului de la partea vătămată.

Acțiunea civilă formulată de Ivan Taganschi a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece nu au fost prezentate probe concludente privind existența prejudiciului material de 600 de lei. Totodată, achitarea lui Serghei Cutinschii pentru lipsa faptei infracționale exclude temeiul angajării răspunderii civile. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 28 iulie 2023. e. Recursurile

La 23 august 2023, avocatul Ion Grecu, în interesele lui Serghei Cutinschii, a depus recurs, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală. El a motivat că Serghei Cutinschii nu a utilizat situația de serviciu contrar interesului public sau drepturilor persoanelor. La 06 iulie 2017, el nu a efectuat nicio acțiune procesuală privind verificarea mijlocului de transport al lui Ivan Taganschi. În acea zi, el, împreună cu Vladimir Chirov, s-a apropiat de Ivan Taganschi lângă piața agricolă din Cahul și l-au întrebat dacă comercializează alcool. El a negat și, din proprie inițiativă, a deschis portbagajul mașinii pentru a-și susține afirmația. Ivan Taganschi a solicitat să vadă plângerea și s-a prezentat la IP Cahul, iar acolo nu i s-au cerut explicații. Prin urmare, nu a fost întocmit un proces-verbal de audiere.

La 25 august 2023, procurorul în Procuratura Anticorupție, oficiul Sud, Anatolie Ciuleacu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel dacă eroarea nu poate fi corectată în recurs. Procurorul susține că instanța de apel avea obligația, potrivit art. 101 din Codul de procedură penală, să analizeze complet și coroborat toate probele administrate înainte de a concluziona că fapta imputată prin rechizitoriu nu a fost săvârșită de inculpați. Vinovăția inculpaților Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov, precum și încadrarea faptelor, rezultă din 12 ansamblul probator administrat. Instanța de apel a examinat probele fragmentar, fără a corela declarațiile părții vătămate și ale martorilor cu celelalte mijloace de probă. Instanța s-a limitat la redarea sumară a probelor, fără a motiva clar de ce unele au fost considerate credibile, iar altele înlăturate. El consideră nejustificată excluderea înregistrării audio ca probă, susținând că faptul că aceasta reprezintă o copie nu excludea automat relevanța ei, iar conținutul trebuia apreciat împreună cu celelalte probe. Instanța a acordat nejustificat credibilitate declarațiilor inculpaților, deși aceștia au dreptul de a nu se autoincrimina, iar declarațiile lor nu se coroborează cu declarațiile părții vătămate și ale martorilor Filip, Berdilă și Cazimin.

La 28 august 2023, prin poșta terestră, a depus recurs și avocatul Andrei Boghian, în interesele părții vătămate Ivan Taganschi, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în care a reiterat tezele din cererea de apel și a subliniat că instanța de apel nu s-a pronunța în privința tuturor motivelor din apel.

La 14 septembrie 2023, a fost solicitată părților depunerea unei referințe, însă nu a primit vreo referință. f. Ședința Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2025

Curtea Supremă de Justiție a organizat două ședințe cu participarea părților, la 25 noiembrie 2025 și, respectiv, 17 decembrie 2025. Prin încheierea din 23 iulie 2025, instanța a solicitat părților ca, în cadrul pledoariilor, să se pronunțe asupra următoarelor întrebări: a) A fost oare legală decizia instanței de apel de a considera inadmisibilă proba înregistrării audio ridicată de la Ivan Taganaschi, menționată în pag. 79-82 din decizia curții de apel? b) Având în vedere motivele din recurs, este oare suficient de motivată decizia instanței de apel în ceea ce privește pretinsa pretindere a mijloacelor bănești de către Serghei Cutinschii de la Ivan Taganschi și ridicarea a 20 de litri de băutură alcoolică de la Ivan Taganschi?

Prima ședință a fost întreruptă din motivul neprezentării părții vătămate și a martorilor. La ședința din 17 decembrie 2025, s-au prezentat procurorul din Secția judiciar-penală din cadrul Procuraturii Generale, Cătălin Scutelnic, apărătorii Marina Galupa și Oxana Antonov și inculpatul Serghei Cutinschii.

În ședință au fost reproduse înregistrările audio din 07 iulie 2017, ridicate de la Ivan Taganschi (a se vedea para. 12). De asemenea, a fost audiată partea vătămată Ivan Taganschi și Serghei Cutinschii.

Ivan Taganschi a declarat că îi cunoaște pe Cutinschii și Chirov doar vizual, știind că sunt colaboratori ai poliției. La 06 iulie 2017, el se afla în or. Cahul, în apropierea Pieței Centrale. În a doua parte a zilei, el s-a deplasat spre casă cu automobilul „Opel Combo”. În apropierea pieței, Chirov, care era îmbrăcat în civil, i-ar fi făcut semn să oprească, i-a prezentat legitimația și i-a 13 comunicat că este angajat al poliției economice. Întrebat ce transportă, partea vătămată a răspuns că transportă 20 de litri de alcool (Самогон). La solicitarea lui Chirov, sub amenințarea că va fi chemată grupa operativă, el a deschis portbagajul și a prezentat actele. Ulterior, s-a apropiat și Cutinschii, iar aceștia au discutat că în portbagaj sunt 20 de litri de alcool și că trebuie să fie dus la inspectoratul de poliție. La inspectorat, cei doi au luat geanta cu alcool și au dus-o la etajul trei. În birou, partea vătămată a explicat că alcoolul provenea de la o zi de naștere, unde au fost 30 de litri, iar 20 de litri au rămas și intenționa să-i transporte cu soția în sat. Partea vătămată a mai declarat că i s-a cerut din nou permisul și pașaportul tehnic, iar Chirov și Cutinschii i-au comunicat că vor verifica garajul pe care îl deține. Împreună cu Chirov, el s-a deplasat cu automobilul său la garaj, unde i s-a cerut să deschidă, fiind obligat să o facă după ce a întrebat dacă este percheziție. În garaj au fost găsite doar cantități de vin, aproximativ 160-200 de litri, dar nu și alcool. După verificare, Chirov a vorbit telefonic cu Cutinschii, apoi s-au întors la inspectorat și părții vătămate i s-a spus că va fi anunțat să se prezinte a doua zi. Alcoolul nu a rămas la inspectorat. Geanta cu alcool a fost coborâtă împreună cu Chirov și pusă în portbagajul automobilului lui Chirov, fără a fi întocmite acte. A doua zi, Taganschi s-a prezentat la inspectoratul de poliție, unde l-a întâlnit pe Cutinschii în fața instituției. Partea vătămată a declarat că a decis să înregistreze discuțiile pe telefonul său Samsung S7, pentru a se asigura și a se proteja de Chirov și Cutinschii. Înregistrarea a fost ulterior copiată pe un CD de către fiica sa Olga. A treia persoană din înregistrarea audio este Boris Bazan, consăteanul său și angajat al poliției economice din cadrul Inspectoratului de poliție Cahul. După ce i-a fost luat alcoolul, el l-a sunat pe Bazan, însă telefonul acestuia era deconectat, iar ulterior Bazan a revenit și l-a întrebat când va aduce banii. Partea vătămată a declarat că nu i-au fost prezentate acte privind temeiul cercetării automobilului și nici ulterior nu au fost întocmite acte. El a precizat că a permis cercetarea automobilului deoarece Chirov l-a avertizat că va chema grupa operativă și că automobilul va fi ridicat la parcarea specială, iar el a perceput aceste acțiuni ca presiuni. Prețul celor 20 de litri de alcool era de aproximativ 600 de lei. El s-a adresat la CNA deoarece a înțeles că nu va fi lăsat în pace, Bazan întrebându-l când va aduce banii. Partea vătămată a mai declarat că îl cunoaște pe Bazan ca și consătean, și că anterior au învățat în aceeași școală. Garajul era închiriat de un cunoscut pe nume Andrei, care se ocupa cu vopsirea automobilelor, iar partea vătămată avea acces și îl ajuta uneori. El nu comercializa alcool și activitatea sa nu era legată de prezența regulată la piață. Recunoașterea vocii din înregistrări nu a fost realizată formal, el doar a fost întrebat care din voci și cui aparține din acea înregistrare. Raportul de expertiză nu l-a văzut și nu este de acord cu concluzia potrivit căreia înregistrarea ar fi fost creată în anul 2015, susținând că aceasta a fost realizată în anul 2017.

La întrebările instanței, Taganschi a confirmat că în automobil au fost găsiți 20 de litri de alcool, iar în garaj aproximativ 160-200 de litri de vin. El a 14 explicat că în discuțiile cu Bazan acesta se referea la 200 de litri crezând că este alcool, însă în realitate era vin. I s-au cerut bani pentru ca să nu fie înregistrat material pe faptul deținerii alcoolului în garaj și că a înțeles că trebuie să dea bani pentru a nu fi atras la răspundere. Nu avea intenția să achite bani, ci doar să înregistreze discuția. Partea vătămată a menționat că susține acțiunea civilă și solicită repararea prejudiciului moral în mărime de 200.000 de lei, considerând că evenimentele i-a afectat sănătatea și starea psihică, solicitând încasarea prejudiciului din contul ambilor inculpați. Anterior el nu a avut cazuri similare cu poliția. El nu a predat telefonul autorităților deoarece acesta s-a defectat.

Serghei Cutinschii a declarat că a lucrat împreună cu Chirov, acesta demisionând imediat după evenimentele respective. Anterior, el nu l-a cunoscut pe Taganschi. Șeful pieței, Ruslan Vition, a depus o plângere în care a menționat că o persoană transportă cu o mașină alcool la piață pentru realizare. Plângerea a fost înregistrată și transmisă lui Chirov. Mașina persoanei vizate era parcată la aproximativ 20-30 metri de poartă. Ei s-au deplasat cu două automobile, Chirov așteptând în apropierea pieței, iar Taganschi a intrat în piață și ulterior a ieșit cu o geantă. Ei s-au apropiat de Taganschi, i-au explicat că există o plângere și i-au propus să se deplaseze la inspectorat. Acolo, Taganschi a citit plângerea, iar ulterior le-a propus colaboratorilor să se deplaseze pentru verificarea garajului pe care îl închiriază. După aceste evenimente, el nu s-a mai văzut cu Taganschi. Buteliile au rămas în mașina acestuia, iar Chirov s-a urcat în mașina lui Taganschi, deoarece buteliile nu puteau fi puse în mașina lui Chirov. Ulterior, el a fost reținut. Procurorul nu le permitea efectuarea altor acțiuni în cadrul acestui caz, deși urmau să mai lucreze pe materiale la acumularea probelor. Ei au găsit doar patru sticle goale, precizând că în plângere era vizat doar el și că era persoană nedorită pentru procurorul Lungu, menționând totodată că el l-a reținut anterior pe Lepeha într-un caz de contrabandă. Sticlele erau din masă plastică, fără a cunoaște exact volumul, estimând că aveau aproximativ patru-cinci litri. Taganschi a fost dusă la inspectorat pentru a face cunoștință cu plângerea, însă a refuzat să ofere explicații, menționând că va veni cu avocatul. El îl cunoaște pe Bazan, care a lucrat în serviciul fraude pe sudul țării și cu care anterior a mai lucrat. Vocea din înregistrare el nu o cunoaște. La întrebările procurorului, Cutinschii a declarat că materialul nu era întărit după el și nu cunoaște ce acte au fost întocmite. În asemenea situații, activitatea se desfășoară de regulă în echipe de câte doi, el ajutând colegii pe teritoriu, iar documentar se aplică rezoluția spre examinare. La întrebările judecătorului Ghenadie Eremciuc, el a declarat că, potrivit expertizei, înregistrarea ar fi fost modificată și ar fi fost efectuată în anul 2015, însă nu înțelege cum s-a stabilit că vocea din înregistrare îi aparține. De asemenea, Bazan nu a fost audiat niciodată în acest dosar și, înainte de a fi reținut, apăruse deja un comunicat potrivit căruia el ar fi fost reținut. Reținerea sa a avut loc doar în baza plângerii lui Taganschi. 15

În pledoarii, procurorul a declarat că susține recursul acuzării și recursul avocatului părții vătămate, și a solicitat admiterea acestora. El a susținut că soluția instanței urmează a fi casată, deoarece declarațiile părții vătămate Ivan Taganschi și înregistrările prezentate de acesta constituie probe admisibile care ar fi trebuit să stea la baza unei soluții de condamnare. Există o poziție ambiguă și contradictorie a instanțelor, în special a instanței de apel, în aprecierea declarațiilor părții vătămate, întrucât acestea au fost respinse pe latura penală, dar utilizate pentru constatarea contravenției prevăzute de art. 312. Instanța nu a explicat criteriile prin care o parte din declarații au fost considerate veridice, iar altele neveridice. Procurorul a mai arătat că, analizate împreună cu declarațiile martorului Filip și cu înregistrările audio, declarațiile părții vătămate nu justifică o apreciere critică. De asemenea, instanțele nu au explicat care ar fi interesul ilegal al lui Taganschi de a-i denunța pe inculpați, în condițiile în care aceștia nu se cunoșteau anterior. În ceea ce privește înregistrările audio, procurorul a menționat că acestea au fost realizate de partea vătămată, înainte de sesizarea organelor de drept, fără implicarea agenților statului, iar pierderea dispozitivului original nu afectează valabilitatea probei. Referitor la data de 03 iulie 2015 indicată în expertiză, expertul a explicat că producătorii instalează data în memoria internă la fabricarea utilajului, iar conținutul discuțiilor indică în mod clar evenimentele din 5-6 iulie 2017 și cantitatea de aproximativ 20 de litri de alcool. În opinia acuzării, expresiile utilizate de inculpați în discuții confirmă pretinderea și învinuirea adusă.

Procurorul a propus casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri, conform careia: Serghei Cutinschii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracţiuni prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, pentru care să fie condamnat la cinci ani de închisoare, cu privarea pe un termen de șapte ani de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice în instituţiile statului, cu amendă în mărime de 6.000 de unități convenționale, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei penale, în temeiul art. 90 Cod penal, pe un termen de 3 ani; încetarea procesului penal în privinţa lui Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov, învinuiți de comiterea infracțiuni prevăzute de art. 327 alin. (1) penal, pe motiv că fapta acestora constituie contravenţia prevăzută de art. 312 Cod contravențional; constatarea vinovăției lui Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov de comiterea faptei contravenționale prevăzute de art. 312 Cod contravențional și a fi dispusă liberarea dânșilor de pedeapsa contravențională pe motivul intervenirii termenului de prescripție; a dispune încasarea în folosul părții vătămate a prejudiciului material în valoare de 600 lei; a admite acţiunea civilă înaintată de partea vătămată Ivan Taganschi și a dispune încasarea prejudiciului moral pretins cauzat prin infracțiune.

Apărătorul inculpatului Vladimir Chirov, Oxana Antonov-Loghin, a susținut că infracțiunea de abuz de putere prevăzută de art. 327 Cod penal nu a fost demonstrată de acuzare, nefiind indicat unde anume s-a manifestat abuzul și 16 care sunt limitele acestuia. Prevederile Legii nr. 320 cu privire la activitatea poliției ofereau dreptul colaboratorilor de poliție să culeagă informații și să acumuleze probe, iar scopul activității poliției este prevenirea infracțiunilor și contravențiilor. Cunoașterea unor locuri sau persoane de către inculpat face parte din exercitarea normală a funcției sale. Dosarul penal a fost instrumentat într-un termen foarte scurt, între 11 și 18 iulie 2017, ceea ce ridică suspiciuni pentru apărare privind caracterul fabricat al dosarului. Partea vătămată desfășura activități de vânzare a alcoolului etilic și avea relații cu Bazan, iar declarațiile acesteia sunt contradictorii între etapa urmăririi penale, prima instanță și declarațiile din ședința de judecată. Aceste contradicții fac imposibilă punerea declarațiilor la baza condamnării. Inculpații nu au putut finaliza documentarea cazului deoarece au fost reținuți a doua zi după incident. Plângerea a fost înregistrată la 10 iulie 2017 la ora 17:05, iar audierea lui Taganschi a început la 17:10, fapt ce ar indica o pregătire prealabilă a actelor. Apărătorul a mai solicitat respingerea recursului acuzării, admiterea recursului apărării, casarea deciziei și menținerea sentinței de achitare.

Apărătorul inculpatului Serghei Cutinschii, Mariana Galupa, a susținut că acuzarea se bazează exclusiv pe declarațiile lui Taganschi și pe un CD cu un istoric dubios. Expertul nu a fost prezent în ședință și ar fi susținut concluziile expertizei. Dosarul a fost pornit la 11 iulie, însă cererile și audierile figurează pe data de 10 iulie, când ofițerii îl așteptau deja pe Taganschi, iar ancheta a durat doar cinci zile, comparativ cu durata de opt ani a examinării cauzei în instanțe. În primul volum al dosarului nu există documente care să confirme funcția lui Cutinschii, ordinul de angajare sau fișa postului, iar dosarul a fost transmis instanței incomplet și ulterior completat de procuror. CD-ul a fost examinat de doi ofițeri CNA fără proces-verbal de formare a grupului de lucru, iar în procesul-verbal de ridicare a fost indicat un alt număr de dosar. Inculpatul nu își recunoaște vocea pe înregistrare, iar martorii aduși de Taganschi sunt persoane neangajate oficial. Expertiza indică o durată a înregistrării de o oră și 11 minute, însă ofițerii CNA ar fi analizat-o în aproximativ 40 de minute. Totodată, telefonul Galaxy S7 a apărut pe piață în februarie 2016, iar data creării fișierului pe disc este din 2015, ceea ce ar demonstra lipsa legăturii cu faptele din 2017. Referitor la controlul portbagajului, apărătorul a susținut că cerințele poliției sunt obligatorii pentru cetățeni și nu se întocmesc procese-verbale dacă nu se depistează nimic ilegal. În concluzie, a solicitat admiterea recursului apărării, anularea sancțiunii contravenționale și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

La data comiterii faptei, art 324 și 327 Cod penal prevedeau următoarele: „Articolul 324. Corupere pasivă (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani: […] 2) Aceleaşi acţiuni săvârșite: […] c) cu extorcare de bunuri sau servicii enumerate la alin.(1) se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani. (4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), săvârșite în proporţii care nu depăşesc 100 unităţi convenţionale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, 18 se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”

Art. 312 Cod contravențional prevede următoarele: „Articolul 312. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Îndeplinirea sau neîndeplinirea intenţionată, în exerciţiul funcţiei, de către o persoană publică a unei acţiuni cu încălcarea legii, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. (2) Fapta prevăzută la alin.(1), săvârşită din motive de prejudecată, se sancţionează cu amendă de la 60 la 180 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85), adică din alte argumente decât cele invocate în recurs. Dacă argumentele invocate în recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului, în motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiție poate invoca argumente suplimentare, pentru a ușura înțelegerea hotărârii sale și a contribui la rolul său principal - asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție. Atunci când admite recursul, Curtea Supremă de Justiție de asemenea poate să nu fie de acord cu încadrarea juridică sugerată de recurent, atât în ceea ce privește temeiul de recurs, cât și în ceea ce privește alte aspecte de procedură sau de drept material (deciziile nr. 1ra-1520/2023, § 56; 1ra-325/2024, § 25).

Recursurile în această cauză au fost declarate în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. Pct. 6 se referă la motivarea deciziei instanței de apel și conține cinci situații distincte: a) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel; b) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia; c) motivarea soluţiei contrazice 19 dispozitivul hotărârii; d) dispozitivul hotărârii este expus neclar; e) instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția. Pct. 12 se referă la încadrarea juridică greșită a faptei săvârșite.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea drept exemplu hotărârile în cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Codul de procedură penală, iar obligația instanței judecătorești de motivare al hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35). Eroarea gravă de fapt constă în ignorarea unor probe esențiale pentru justa soluționare a cauzei, ce a influențat soluția pe caz.

Procurorul a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, menționând că din cele cinci situații sunt aplicabile cele de la lit. a), b) și e). Avocatul Andrei Boghian, în interesele părții vătămate Ivan Taganschi, a depus recurs în baza aceluiași temei, invocând că instanța de apel nu s-a pronunța în privința tuturor motivelor din apel (lit. a). Având în vedere motivele invocate în recursuri (vezi para. 45-47) și motivarea deciziei instanței de apel, aceste recursuri vor fi examinate prin prisma temeiului de la lit. e) - instanţa de apel a admis o eroare gravă de fapt.

Avocatul Ion Grecu, în interesele lui Serghei Cutinschii, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, invocând dezacordul cu reîncadrarea faptei din art. 327 Cod penal în art. 312 Cod contravențional. Având în vedere motivele invocate în recurs și faptul contestării vinovăției, recursul apărării va fi examinat prin prisma temeiului de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Pentru o mai bună înțelegere a deciziei, completul se va pronunța cu referire la recursul procurorului, iar apoi cu referire la celelalte recursuri. b) Recursul procurorului

Procurorul susține că instanța de apel a apreciat defectuos probatoriul, întrucât nu a analizat minuțios și în ansamblu declarațiile părții vătămate, ale martorilor Constantin Filip, Boris Bazan, Ion Berdila, Ruslan Vition, Oleg, Cazimin, precum și înregistrarea audio. Potrivit recursului, probele administrate 20 susțin teza învinuirii, însă instanța nu a oferit o motivare clară și convingătoare privind înlăturarea probelor, prin constatări generale, fără a analiza contradicțiile invocate și fără a explica de ce probele respective nu au fost considerate veridice și suficiente pentru condamnare. Înregistrarea audio confirmă declarațiile părții vătămate, iar faptul că aceasta reprezintă o copie a înregistrării originale nu înseamnă că discuția înregistrată nu a avut loc (vezi para. 55).

Ivan Taganschi, care a denunțat fapta incriminată, susține că, la 06 iulie 2017, a fost stopat în apropierea Pieței Centrale din Cahul de Chirov și Cutinschii. În urma verificării portbagajului automobilului său, a fost depistată o geantă cu 20 de litri de alcool etilic. El a fost condus la IP Cahul, unde a fost ridicat alcoolul fără întocmirea unui proces-verbal, iar ulterior i s-a comunicat că urmează să-i fie aplicată o amendă de 16.000 de lei, propunându-i-se „rezolvarea" cazului contra sumei de 10.000 de lei de către Bazan, iar apoi 8.000 de lei de către Cutinschii. Taganschi a înregistrat discuțiile, s-a adresat la CNA la 10 iulie 2017 și a transmis înregistrarea audio care ar conține discuția dintre Taganschi, Bazan și Cutinschii. Inculpații au negat orice pretindere sau extorcare de bani. Aceștia au susținut că intervenția din 06 iulie 2017 s-a datorat unei sesizări depuse de administratorul pieței privind suspiciuni de vânzare de alcool etilic, că în urma verificării au fost găsite doar patru sticle goale cu miros de alcool și că nu au fost constatate contravenții sau infracțiuni, motiv pentru care nu au fost întocmite acte procesuale și nu au fost ridicate bunuri. Chirov a precizat că l-a însoțit pe Taganschi la garaj la cererea acestuia, unde nu s-au găsit bunuri suspecte, iar Cutinschii a susținut că nu a avut alte interacțiuni cu Taganschi și că activitățile s-au limitat la observații vizuale.

Potrivit apărării, deplasarea la garajul lui Taganschi a avut loc la solicitarea acestuia și nu a relevat nimic ilegal, fiind găsite doar cantități de vin de aproximativ 160-200 de litri, nu alcool. Ambii inculpați au invocat existența unui conflict anterior cu procurorul Lilian Lungu, pe care îl consideră părtinitor și implicat personal în cauza penală, și au susținut că plângerea lui Taganschi a fost influențată de aceste relații conflictuale. Taganschi însă susține că s-a adresat la CNA deoarece a înțeles că nu va fi lăsat în pace, Bazan întrebându-l când va aduce banii. El a înregistrat discuțiile pentru a se proteja, neavând intenția să achite banii solicitați.

Instanța de apel a respins probe esențiale ale acuzării, în special declarațiile părții vătămate au fost considerate neveridice, deoarece procurorul nu ar fi probat că la 06 iulie 2017 Taganschi avea în automobilul său cantitatea de 20 litri de alcool. Declarațiile acestuia conform cărora el și Chirov ar fi urcat geanta cu butelii la etajul trei al inspectoratului și ulterior ar fi coborât-o și urcat-o într-un automobil „Volvo” au fost infirmate de faptul că automobilul personal al lui Chirov rămăsese parcat lângă edificiul Victoriabank, nu în fața inspectoratului de poliție. De asemenea, în Registrul de evidență a vizitatorilor IP Cahul pe parcursul zilei de 06 iulie 2017 nu este înregistrată vizita lui Taganschi, 21 ceea ce contrazice susținerile acestuia. Procurorul a solicitat înregistrările video de la IP Cahul din 07 iulie 2017, deși faptele denunțute au avut loc la 06 iulie 2017. Declarațiile martorului Constantin Filip confirmă că polițiștii au luat din automobilul lui Taganschi câteva butelii din plastic și le-au urcat în automobilul poliției, au fost apreciate ca lipsite de veridicitate, întrucât acestea contravin în mod vădit declarațiilor părții vătămate, ale martorilor Ruslan Vition și Ion Berdila, precum și declarațiilor inculpaților. Un motiv suplimentar pentru a le înlătura a fost că martorul Constantin Filip însuși a recunoscut că după audiere a semnat acte în care existau spații scrise și altele goale, necompletate, fapt confirmat și de martorul Vition, care a relatat că Filip i-a comunicat că a semnat sub o foaie curată. Declarațiile martorului Ion Berdila, care relata că Taganschi i-ar fi comunicat că polițiștii care i-au ridicat alcoolul găsit în automobil, au fost apreciate ca lipsite de veridicitate, întrucât declarațiile au fost construite din spusele altor persoane.

Completul notează că instanța de apel a trecut cu vederea contradicțiii esențiale între declarațiile inculpaților și cele ale părții vătămate, precum și alte materiale ale dosarului. Partea vătămată și martorul Constantin Filip (paznicul pieței) au afirmat că inculpații au ridicat patru butelii pline cu alcool, iar inculpații au susținut că buteliile erau goale, prezentând doar miros de alcool. Instanța a ignorat faptul că martorul Filip a descris buteliile ca având un lichid incolor și a văzut cum polițiștii le-au urcat în mașină, iar martorul Berdilă a confirmat că Taganschi i-a spus, imediat după incident, că polițiștii i-au ridicat alcoolul. Instanța a luat în considerare versiunea inculpaților, fără să motiveze de ce contradicțiile evidențiate determină concluzia cu privire la neveridicitatea declarațiilor părții vătămate. Înregistrările video cu referire la care instanța de apel a considerat că au fost solicitate eronat de procuror nu au fost anexate la rechizitoriu și, prin urmare, nu au fost puse la baza învinuirii, iar absența lor nu invalidează declarațiile lui Taganschi și nici celelalte probe administrate. Inculpații au afirmat că Taganschi a permis benevol cercetarea garajului pentru a-și demonstra nevinovăția. Taganschi a afirmat că a fost amenințat cu chemarea grupei operative și forțat să meargă la garaj după ce a fost condus la inspectorat. Instanța de apel a ignorat starea de vulnerabilitate a persoanei în raport cu reprezentanții autorității în care se afla partea vătămată determinat de faptul că a fost condus la inspectorat fără întocmirea actelor procedurale, atunci când a considerat că accesul a fost permis benevol (concluzie bazată pe declarația martorului Cazimin). Potrivit declarațiilor inculpaților, Taganschi a fost condus la inspectorat exclusiv pentru ca să i se aducă la cunoștință sesizarea înregistrată. Instanța de apel nu a explicat ce anume a determinat, imediat după deplasarea la inspectorat, necesitatea deplasării la garajul aflat în folosința lui Taganschi. Nici inculpații nu au putut explica această discontinuitate: de ce un control care, în propria lor versiune, se finalizase deja fără niciun rezultat (sticle goale, nimic de investigat), urmat de o deplasare la inspectorat al cărei unic scop declarat era aducerea la cunoștință a sesizării, a continuat cu inspectarea unui garaj privat. 22

Cu referire la învinuirea în baza art. 324 alin. (2) Cod penal, declarațiile părții vătămate au fost considerate neveridice, deoarece după depunerea denunțului, în cadrul audierii sale, Taganschi nu menționase despre înregistrarea audio a discuției cu Bazan și Cutinschii. Suportul optic care conținea înregistrarea audio fusese ridicat de la Taganschi după finalizarea audierii sale. Ridicarea s-a efectuat fără verificarea sursei originale a înregistrării (telefonul). Potrivit deciziei, concluziile expertului judiciar atestă că înregistrarea audio de pe CD-R de model „Omega” nu a fost memorat pe CD la data de 10 iulie 2017 sau în perioada de la 07 iulie – 10 iulie 2017, când conform declarațiilor lui Taganschi, Cutinschii ar fi pretins suma de 8.000 de lei, dar la data de 03 iulie 2015, adică cu aproximativ doi ani mai devreme decât plângerea depusă la CNA. Potrivit curții de apel, declarațiile lui Taganschi nu confirmă existența unor acțiuni de extorcare din partea lui Cutinschii, iar procurorul nu a explicat concret metoda extorcării. Totodată, instanța a considerat credibile declarațiile lui Cutinschii, potrivit cărora acesta nu a avut un comportament corupțional, nu a pretins bani și nu a ridicat alcool de la Taganschi. În consecință, instanța a concluzionat că procurorul nu a demonstrat săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă de către Serghei Cutinschii.

Potrivit acuzării, înregistrarea din 07 iulie 2017 a fost efectuată de Ivan Taganschi până la depunerea denunțului la CNA, folosind telefonul propriu. Codul de procedură penală nu interzice folosirea în procesul penal a înregistrărilor efectuate de persoane private, până la pornirea urmăririi penale, cu un scop legitim, cum ar fi cel de a se proteja, și când acest lucru poate fie considerat în mod rezonabil necesar. Folosirea în procesul penal a unor probe obținute în afara procesului penal nu este contrară nici art. 6 CEDO (decizia nr. 1ra-1280/2023, § 38). Taganschi a declarat că a făcut înregistrarea pentru a se proteja și a transmis înregistrarea către CNA la momentul depunerii denunțului, la scurt timp după înregistrare. În asemenea condiții, această înregistrare nu este inadmisibilă.

Instanța de apel a considerat inexplicabilă transmiterea către CNA a CD-ului cu înregistrarea audio după audierea din 10 iulie 2017, în condițiile în care nu menționase în cadrul audierii despre existența înregistrării. Completul subliniază că instanța a ignorat faptul că între finalizarea audierii (18:03) și ridicarea CD-ului (18:05) au trecut doar două minute. Această succesiune nu este inexplicabilă, ci firească, deoarece audierea și ridicarea probei sunt acte procesuale distincte, efectuate consecutiv.

Expertiza a arătat că fișierul audio a fost creat la 03 iulie 2015. Instanța de apel a reținut această discrepanță ca indiciu al neautenticității, fără a analiza însă conținutul propriu-zis al înregistrării. Stenograma face referire la cantitatea de 20 de litri de alcool depistați în automobil și la cele aproximativ 200 de litri aflate în garaj, circumstanțe de fapt care nu existau decât în contextul evenimentelor din 06 iulie 2017. În înregistrare figurează, de asemenea, numele lui Boris Bazan și 23 suma concretă pretinsă. Aceste detalii nu puteau fi cunoscute și reproduse într-o înregistrare anterioară faptelor. Instanța de apel s-a limitat la aspectul tehnic al datării fișierului și a înlăturat proba fără a motiva cum înregistrarea putea fi realizată în 2015, în condițiile în care telefonul cu care partea vătămată susține că a realizat înregistrarea (Samsung S7) a fost lansat în martie 2016, și fără să analizeze coerența dintre conținutul înregistrării și celelalte probe din dosar. Instanța de apel nu a analizat conținutul propriu-zis al înregistrării audio (para. 12). Din stenogramă rezultă o negociere a sumei de bani în care o persoană respinge oferta de cinci mii de lei prin fraza „не, пятерка даже не думай” (nu, la cinci mii nici să nu te gândești) și stabilește suma de opt mii de lei „восемь и всё нормально” (opt mii și totul e normal), delegând încasarea prin instrucțiunea „найдешь Борю и с ним рассчитаешься” (îl găsești pe Boria și cu el te achiti). Discuția conține, totodată, referiri la cantitățile de 20 de litri depistați în automobil și de aproximativ 200 de litri aflați în garaj elemente de fapt care corespund exclusiv evenimentelor din 06-07 iulie 2017. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestor aspecte.

Instanța de apel a reținut că fișierul audio de pe CD este datat 03 iulie 2015, și nu 07 iulie 2017, apreciind această discrepanță ca indiciu al neautenticității înregistrării. Această concluzie nu este justificată. Expertul judiciar Oleg Ziber a explicat în instanță că diferența de dată se poate datora setărilor implicite ale dispozitivului de înregistrare, care nu reține data reală. De asemenea, Ivan Taganschi a explicat că a realizat înregistrarea cu telefonul său „Samsung S7”, care încă nu fusese lansat în anul 2015, iar fiica sa a copiat-o ulterior pe CD-ul transmis CNA. Telefonul original nu a putut fi prezentat deoarece s-a defectat. Prin urmare, faptul că înregistrarea este prezentată sub formă de copie și că fișierul indică o dată diferită nu exclude automat valoarea sa probatorie. Aceste împrejurări trebuie apreciate împreună cu celelalte probe, fără a se confunda lipsa suportului original cu inexistența sau falsitatea conținutului înregistrării.

Instanțele au considerat nulă înregistrarea convorbirilor. Art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală interzice punerea la baza sentinței a probelor obținute cu încălcări esențiale ale Codului de procedură penală. Pentru a aplica această normă, urmează a fi întrunite condițiile din art. 94 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că doar încălcările esențiale ce „au influențat sau a putut influența autenticitatea informației obținute” puteau determina inadmisibilitatea probei. Nici prima instanță, nici instanța de apel, nu au explicat cum deficiențele înregistrării audio puteau influența autenticitatea înregistrării.

Completul de asemenea notează că inculpații au declarat că au găsit în automobilul victimei infracțiunii sticle goale cu miros de alcool. Tot ei au declarat că l-au documentat pe Ivan Taganschi după ce au fost sesizați că ultimul vinde alcool în apropierea pieței. Tot inculpații au declarat că, după ce au găsit sticlele goale în automobilul victimei, ei i-au permis acesteia să plece. Depistarea 24 sticlelor goale cu miros de alcool confirmau temeinicia sesizării primite. Cu toate acestea, inculpații nu au un documentat cazul. Nicio instanța nu a analizat acest aspect evident, care fortifică versiunea acuzării și stirbește din credibilitatea versiunii apărării.

Instanța de apel a exclus fără temei unele probe și a oferit o pondere eronată altor probe. De asemenea, ea nu a analizat minuțios și în coroborare cu alte probe aspectele menționate para. 76-80 de mai sus. Sentința se bazează pe aceeași motivare. În asemenea circumstanțe, decizia instanței de apel se bazează pe erori grave de fapt și urmează a fi casată, de rând cu sentința, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. c) Recursul avocatului Andrei Boghian și recursul avocatului Ion Grecu

În recurs, avocatul părții vătămate Andrei Boghian invocă dispunerea efectuării expertizei în instanța de apel în absența părții vătămate și reîncadrarea fapte în una contravențională. El nu contestă faptele stabilite de instanța de apel. La ședința instanței de apel din 15 septembrie 2017, când a fost pronunțată încheierea privind dispunerea efectuării expertizei, a fost prezent avocatul părții vătămate, Andrei Boghian. El a pledat pentru respingerea cererii cu privire la dispunerea expertizei fonoscopice din motivul absenței în ședința de judecată a părții vătămate (Vol. III, f.d. 6). La etapa cercetării în instanța de apel a raportului de expertiză și până la pronunțarea deciziei, partea vătămată și avocatul acesteia nu au formulat obiecții privind dezacordul cu concluziile raportului de expertiză sau necesitatea soluționării unor întrebări suplimentare într-o procedură similară. Participarea avocatului la ședințele în care a fost soluționat demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei și în care a fost cercetat raportul de expertiză, exclude orice obiecție generală determinată de absența în ședință și a părții vătămate. Recurentul nu a arătat cum participarea părții vătămate la ședința în care s-a dispus efectuarea expertizei ar fi putut inversa concluziile din raportul de expertiză. Absența părții vătămate la dispunerea efectuării expertizei nu exclude veridicitatea concluziilor raportului, mai ales în condițiile participării avocatului său care nu a formulat nicio întrebare pentru expert. Avocatul Andrei Boghian a mai invocat că instanța de apel nu a motivat recalificarea faptei de abuz de serviciu în contravenția prevăzută de art. 312 Cod соntravențional. Acest argument a fost combătut în decizia instanței de apel prin faptul că prejudiciul cauzat prin infracțiune nu este suficient de mare pentru a recalifica fapta conform art. 327 Cod penal. Această motivare este plauzibilă. Prin urmare, acest recurs este vădit neîntemeiat.

Avocatul Ion Grecu, în interesele lui Serghei Cutinschii, a contestat decizia în partea constatării vinovăției în baza art. 312 Cod contravențional, negând faptele reținute de instanța de apel. Având în vedere argumente din secțiunea următoare, și acest argument este vădit neîntemeiat. 25

Decizia instanței de apel se bazează pe erori grave de fapt și urmează a fi casată. Art. 435 alin. (1) lit. c) Cod de procedură penală prevede că rejudecarea poate fi dispusă doar dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanţa de recurs. De asemenea, rejudecarea nu poate fi dispusă repetat (art. 435 alin. (2) Cod de procedură penală). Astfel, remiterea la rejudecare este excepția, iar înlăturarea de către instanța de recurs a erorii, fără remitere la rejudecare, este regula (încheierea nr. 1ra-1737/2022, § 20). Eroarea judiciară poate fi corectată în instanța de recurs când există un număr redus al martorilor care trebuie audiați pentru soluționarea echitabilă a cauzei, cu convocarea părților în ședință. O asemenea procedură garantează corectarea erorilor judiciare și respectarea dreptului la un proces echitabil (decizia nr. 1ra-347/2024, § 57). În această cauză, completul consideră că erorile eventuale pot fi corectate fără trimiterea cauzei la rejudecare. d) Temeinicia acuzației

Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov sunt acuzați că, la 06 iulie 2017, în calitate de ofițeri de investigație în cadrul IP Cahul, aflându-se în exercițiul atribuțiilor de serviciu, au stopat autoturismul condus de Ivan Taganschi și, în lipsa unui temei legal sau a unei autorizații, au efectuat o cercetare a vehiculului depistând și ridicând 20 de litri de alcool fără acte de proveniență. Ei l-au condus pe Taganschi la Inspectoratul de poliție, iar ulterior au efectuat o cercetare ilegală a garajului acestuia, fără a întocmi actele procesuale obligatorii. Serghei Cutinschii mai este acuzat că, la 07 iulie 2017, fiind conștient de ilegalitatea acțiunilor din ziua precedentă, a pretins și a extorcat de la Taganschi suma de 8.000 lei, pentru a nu documenta oficial transportarea ilegală a celor 20 litri de alcool și pentru a lua o decizie de neatragere la răspundere contravențională.

Nu este contestat că, la 06 iulie 2017, Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov au stopat automobilul condus de Ivan Taganschi, că au verificat conținutul vehiculului, că l-au condus la Inspectoratul de Poliție Cahul, iar ulterior Chirov a verificat un garaj folosit de Cutinschii. Acuzarea susține că din automobil au fost ridicate ilegal butelii cu aproximativ 20 de litri de alcool, iar a doua zi Serghei Cutinschii ar fi pretins suma de 8.000 de lei pentru neatragerea lui Ivan Taganschi la răspundere contravențională. Apărarea contestă aceste acuzații, susținând că buteliile erau goale, nu au fost ridicate bunuri și nu a existat solicitarea banilor.

Declarațiile părții vătămate Ivan Taganschi au fost constante pe parcursul procedurilor, începând cu denunțul depus la CNA la 10 iulie 2017, continuând cu audierea sa din aceeași zi în calitate de martor, verificarea declarațiilor la fața locului din 17 iulie 2017 și audierea în ședința Curții Supreme de Justiție. Ivan Taganschi a oferit detalii concrete privind locul, timpul și modul în care s-au desfășurat evenimentele din 06 și 07 iulie 2017. Potrivit declarațiilor sale, la 06 iulie 2017, el a fost oprit de Vladimir Chirov, după care s-a apropiat și Serghei Cutinschii. În automobilul său se aflau 20 de litri de alcool, ambalați în patru 26 butelii de plastic. Partea vătămată a susținut că a fost condusă la Inspectoratul de Poliție Cahul, unde geanta cu butelii a fost dusă la etajul trei. Ulterior, împreună cu Vladimir Chirov, s-a deplasat la garajul pe care îl folosea, unde ar fi fost depistate cantități de vin. Potrivit aceleiași versiuni, buteliile cu alcool au fost coborâte ulterior și puse în portbagajul automobilului „Volvo” al lui Vladimir Chirov, fără întocmirea vreunui act procesual. În privința evenimentelor din 07 iulie 2017, Ivan Taganschi a declarat că, în apropierea Inspectoratului de Poliție Cahul, Serghei Cutinschii i-a comunicat că amenda legală era de 17.000 de lei, iar pentru evitarea atragerii la răspundere contravențională trebuia să achite bani. Potrivit părții vătămate, inițial i-a fost solicitată suma de 10.000 de lei, iar ulterior suma de 8.000 de lei.

Declarațiile părții vătămate Ivan Taganschi nu relevă contradicții esențiale. Acesta a menținut constant aceleași elemente principale: existența a 20 de litri de alcool în patru butelii, stoparea automobilului „Opel” de către Vladimir Chirov, deplasarea la Inspectoratul de Poliție Cahul, transportarea buteliilor în automobilul lui Chirov, verificarea garajului, neîntocmirea actelor procesuale și solicitarea sumei de 8.000 de lei de către Serghei Cutinschii.

Inculpații nu au susținut vreodată că, anterior datei de 06 iulie 2017, Taganschi avea o atitudine ostilă față de ei sau că aveau un conflict cu acesta. Dimpotrivă, Cutinschii a declarat că, până la 06 iulie 2017, nu l-a cunoscut pe Taganschi. Absența oricărei animozități anterioare și faptul că Taganschi a depus denunțul la CNA la doar patru zile după evenimentele din 06-07 iulie 2017 susțin credibilitatea versiunii sale.

Unul dintre argumentele apărării vizează faptul că înregistrarea audio de pe CD nu este valabilă pentru identificarea comparativă a vocilor. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 16 august 2019, înregistrarea nu este originală, ci reprezintă o copie realizată cu utilizarea unui alt echipament, prezentând semne de prelucrare digitală. Din acest motiv, expertul a concluzionat că înregistrarea nu poate fi folosită pentru efectuarea unei examinări comparative în vederea identificării persoanelor după fonograma vorbită. Totuși, aceste concluzii privesc strict imposibilitatea identificării vocilor, nu și veridicitatea conținutului discuției. Expertul nu a constatat că discuția înregistrată nu ar fi avut loc, că conținutul său ar fi fost falsificat, ori că nu ar corespunde realității. Prin urmare, imposibilitatea identificării vocilor nu exclude, în sine, pertinența conținutului înregistrării. Aceasta poate fi apreciată în coroborare cu celelalte probe administrate, în special cu declarațiile părții vătămate și cu alte circumstanțe obiective ale cauzei.

Conținutul înregistrării audio se coroborează cu declarațiilelui Ivan Taganschi și contrazice versiunea inculpaților potrivit căreia în automobil ar fi fost depistate doar butelii goale. Ambii inculpați au susținut că în automobilul lui Ivan Taganschi au fost găsite patru butelii goale, cu miros de alcool. Această versiune este însă infirmată de mai multe elemente probatorii: declarațiile 27 constante ale părții vătămate, potrivit cărora buteliile conțineau 20 de litri de alcool, cu o valoare estimată la aproximativ 600 de lei; declarațiile martorului Constantin Filip, care a observat transferul unor butelii ce puteau conține alcool; conținutul înregistrării audio, în care se discută despre prețul pe litru, cantitatea de alcool și valoarea totală; precum și faptul că inculpații au considerat necesar să-l conducă pe Taganschi la Inspectoratul de Poliție Cahul și să verifice garajul folosit de acesta. Inculpații nu au oferit o explicație convingătoare privind necesitatea acestor acțiuni în ipoteza în care ar fi fost depistate doar recipiente goale. Prin urmare, versiunea privind existența unor butelii goale apare ca o apărare de negare, menită să justifice lipsa actelor procesuale și să excludă premisa pretinderii unei sume de bani. Înregistrarea surprinde o negociere explicită a sumei de bani, în care, potrivit acuzării, Taganschi propune 5.000 de lei, iar Cutinschii refuză categoric și impune suma de 8.000 de lei prin formularea „не, пятерка даже не думай... восемь и все нормально” (nu, la cinci mii nici să nu te gândești... opt mii și totul e normal), sumă identică cu cea indicată de Taganschi atât în denunțul depus la CNA la 10 iulie 2017, cât și în toate declarațiile sale ulterioare. Imediat după stabilirea sumei, Bazan întreabă „Самогон ему оставить?” (alcoolul să îl lăsăm?), iar Cutinschii răspunde afirmativ, condiționând de transmiterea sumei și adăugând amenințări specifice: avertizarea privind camerele de supraveghere instalate, amenințarea că „a doua oară nu te iert” și delegarea încasării banilor către Bazan prin instrucțiunea „найдешь Борю и с ним рассчитаешься” (îl găsești pe Boria și cu el te achiti). Prin urmare, conținutul înregistrării confirmă versiunea acuzării, potrivit căreia alcool a fost ridicat efectiv, iar apoi a fost extorcată suma de 8.000 de lei pentru ca Taganschi să nu fie atras la răspundere, și că Cutinschii acționa din poziția sa de autoritate.

Nici versiunea inculpaților privind acordul benevol al lui Taganschi nu rezistă examinării. Taganschi a declarat constant că Chirov l-a avertizat că va chema grupa operativă și că automobilul va fi ridicat la parcarea specială, ceea ce echivalează cu o presiune. El a permis cercetarea garajului abia după ce a întrebat dacă este vorba de o percheziție, întrebare pe care o formulează o persoană constrânsă, nu una care propune ea însăși verificarea. De altfel, un proprietar în automobilul căruia, potrivit inculpaților, se aflau doar sticle goale, nu ar fi avut niciun motiv să invite poliția să-i cerceteze garajul.

Inculpații justifică absența actelor procesuale prin faptul că nu s-au constatat contravenții sau infracțiuni, însă acest argument este neconvingător. Dacă au oprit un vehicul, au verificat conținutul acestuia, au constatat prezența unor sticle, au condus persoana la inspectorat și au verificat un garaj, toate aceste acțiuni trebuie documentate indiferent de rezultat. Procesul-verbal de examinare din 17 iulie 2017 confirmă că în registrele IP Cahul nu există nicio mențiune privind evenimentele din 06-07 iulie 2017 legate de Taganschi. Filele ridicate din registre nu conțin informații relevante nici pentru perioada 05-11 iulie 2017. 28 Absența totală a înregistrărilor oficiale nu este compatibilă cu versiunea apărării, potrivit căreia acțiunile au fost legale și nu au relevat nimic ilegal.

Argumentul invocat de ambii inculpați privind un presupus conflict cu procurorul Lilian Lungu nu este susținut de probe. Existența unui eventual conflict personal cu procurorul nu explică denunțul depus de Taganschi la CNA din proprie inițiativă, conținutul înregistrării audio cu negocierea sumei extorcate de 8.000 de lei, declarația martorului Filip privind transferul de bunuri sau absența documentării oficiale.

Din probele analizate în paragrafele precedente rezultă că unica versiune care permite coroborarea tuturor probelor obiective este cea a acuzării. Inculpații l-au oprit pe Ivan Taganschi la 06 iulie 2017, în apropierea Pieței Centrale din Cahul, în afara orelor de muncă și fără a raporta conducerii, i-au verificat portbagajul automobilului „Opel” fără temei legal, depistând patru butelii din plastic conținând în total 20 de litri de alcool etilic fără dovada provenienței și pe care le-au ridicat fără întocmirea vreunui act procesual. Taganschi a fost condus contrar voinței sale la Inspectoratul de Poliție Cahul, unde s-a aflat circa 15-20 de minute, după care i s-a solicitat să încarce buteliile în automobilul personal „Volvo” al lui Chirov. Ulterior Taganschi a fost condus la garajul aflat în folosința acestuia, unde s-a efectuat cercetarea vizuală fără liberul consimțământ al persoanei, fără acte procesuale și fără înregistrarea informației în Registrul de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și în Registrul de evidență a vizitatorilor IP Cahul pentru perioada 05-11 iulie 2017. A doua zi, la 07 iulie 2017, Taganschi s-a prezentat la inspectorat unde Cutinschii, conștient de ilegalitatea acțiunilor din ziua precedentă, i-a comunicat că amenda legală constituie 17.000 de lei, iar pentru evitarea răspunderii contravenționale a pretins și a extorcat suma de 8.000 de lei. Restituirea alcoolului ridicat a fost condiționată de plata acestei sume, iar încasarea banilor a fost delegată lui Boris Bazan, care l-a contactat ulterior pe Taganschi întrebându-l când va aduce banii. Taganschi a înregistrat discuția pe telefonul său și la 10 iulie 2017, la patru zile de la evenimente, a depus un denunț la Centrul Național Anticorupție, predând suportul optic pe care a fost copiată înregistrarea audio.

În circumstanțele menționate în paragrafele precedente, completul consideră ca fiind dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil fapta incriminată lui Vladimir Chirov descrisă în para. 7. Fapta a fost comisă cu intenție directă. În pofida celor constatate în para. 95, lipsește un element constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal. Consecințele folosirii situației de serviciu ar trebui să se soldeze cu cauzarea de daune în proporții considerabile, adică mai mari de 10 salarii medii lunare pe economie programată pentru anul 2017 (56.000 de lei). Acuzarea susține că dauna cauzată lui Taganschi este de 600 de lei. Această sumă este semnificativ mai mică de 56.000 de lei. Faptele urmează a fi încadrate în baza art. 312 Cod contravențional. Fapta incriminată lui Vladimir Chirov s-a consumat la 06 iulie 2017. Termenul de tragere la răspundere 29 contravențională prevăzut de art. 30 Cod Contravențional a expirat cu mult timp în urmă. Prin urmare, procesul contravențional urmează să fie încetat în temeiul art. 441 alin. (1) lit. f) Cod contravențional, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

De asemenea, completul consideră dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil fapta incriminată lui Serghei Cutinschii descrisă în para. 8. Extorcarea s-a realizat prin amenințarea cu lezarea intereselor legitime ale victimei în cazul în care aceasta nu transmite remunerația ilicită. Cutinschii, conștient de ilegalitatea acțiunilor din ziua precedentă, a pretins prin extorcare suma de 8.000 de lei pentru neatragerea lui Taganschi la răspundere contravențională, amenințând astfel cu sancționarea pentru transportul alcoolului fără dovada provenienței. Amenințarea a fost amplificată prin ridicarea în ziua precedentă a alcoolului și prin condiționarea restituirii alcoolului de transmiterea sumei, astfel cum rezultă din înregistrarea audio în care imediat după stabilirea sumei se decide soarta bunurilor ridicate. Fapta a fost comisă cu intenție directă.

Fapta de corupere pasivă imputată lui Serghei Cutinschii s-a consumat la 07 iulie 2017 și a fost corect încadrată la ziua întocmirii rechizitoriului potrivit art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. Prin Legea nr. 136/2024, legiuitorul a modificat această normă, abrogând lit. c) și introducând o nouă formă agravantă la alin. (4), cu o pedeapsă mai severă. Instanța reține că legea penală în vigoare la data comiterii faptei este mai favorabilă și, în consecință, va califica fapta conform art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal în redacția la ziua comiterii infracțiunii.

Cu referire la învinuirea adusă lui Serghei Cutinschii în baza art. 327 alin Cod penal, acuzarea a solicitat încadrarea acțiunilor conform art. 312 Cod contravențional. Omisiunea înregistrării materialelor și acțiunea de a da aparență legală activității proprii nu constituie o faptă distinctă de abuz de serviciu. Potrivit art. 116 alin. (1) Cod penal, norma specială (art. 324 Cod penal) exclude aplicarea celei generale (art. 327 Cod penal), atunci când fapta a fost comisă în contextul extorcării. Curtea Supremă de Justiție deja a explicat că exercitarea abuzivă a funcției în scopul obținerii unui avantaj material reprezintă o modalitate a extorcării coruperii pasive, însă nu o infracțiune separată de abuz în serviciu. Prin urmare, fapta reținută nu poate fi încadrată și conform art. 327 Cod penal, iar în această parte urmează a fi emisă o hotărâre de achitare, deoarece nu sunt întrunite elementele infracțiunii (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-1892/2023, § 91). e) Individualizarea pedepsei

Sancțiunea art. 324 alin. (2) Cod penal, la ziua comiterii faptei, prevedea o pedeapsă principală (închisoare de la 5 la 10 ani) și două pedepse complementare obligatorii (amendă în mărime de la 6.000 la 8.000 unităţi 30 convenţionale şi privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani).

Instanța urmează să individualizeze pedeapsa plecând de la media dintre pedeapsa minimă și maximă prevăzută de lege pentru infracțiune comisă. Nu au fost reținute circumstanțe agravante sau circumstanțe atenuante în sensul art. 76 și 77 Cod penal. Lipsa antecedentelor penale nu poate fi reținută ca circumstanță atenuantă, întrucât aceasta constituie o cerință legală pentru angajarea în funcţia care a permis condamnatului comiterea infracțiunii. El nu a recunoscut vina și s-a prezentat în fața instanțelor, iar procesul durează de aproape nouă ani. La individualizarea pedepsei lui Serghei Cutinschii completul ia în considerare și modul grosolan în care a fost comisă fapta, pericolul social al corupției, necesitatea combaterii acestui fenomen frecvent întâlnit în Republica Moldova, faptul că abaterea a fost comisă de persoane chemate să asigure respectarea legii, dar și circumstanțele personale ale făptuitorului. Având în vedere cele de mai sus, vârsta inculpatului, comportamentul acestuia la etapa urmăririi penale și în instanța de judecată, durata acestei proceduri și cuantumul sumei extorcate, completul consideră justificată stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de șapte ani în penitenciar de tip semiînchis. În cauza nr. 1ra-102/2023, Curtea Supremă de Justiție a aplicat o pedeapsă de șase ani de închisoare din cauza stabilirii unei circumstanțe atenuante.

Având în vedere personalitatea condamnatului și durata pedepsei definitive cu închisoarea stabilite, în temeiul în temeiul art. 901 Cod penal, instanța dispune pentru Serghei Cutinschi suspendarea parțială a executării pedepsei, stabilind ca jumătate din durata acesteia să fie executați efectiv în penitenciar, iar cealalta parte să fie suspendată condiționat, perioada respectivă urmând a fi considerată termen de probațiune. Aplicarea art. 90 Cod penal acestei cauze ar fi contrară practicii Curții Supreme de Justiție în cauzele de corupție pasivă agravată (vezi deciziile nr. 1ra-102/2023, 1ra-1892/2023, sau 1ra-783/2024).

Având în vedere suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare și durata acestei pedepse, precum și factorii menționați în para. 101, completul consideră justificat de a aplica pedeapsa maximă cu amenda prevăzută de lege la ziua comiterii faptei - 8.000 de unități convenționale, echivalentul a 400.000 de lei. Instanță aplică această pedeapsă și având în vedere faptul că la moment aceasta reprezintă amenda minimă prevăzută pentru fapta comisă. În ceea ce privește pedeapsa privării de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate, instanța reține că fapta a fost săvârșită prin invocarea unor pretinse consecințe contravenționale, în scopul determinării remiterii unor sume de bani. O asemenea conduită în exercitarea atribuțiilor publice constituie o formă gravă de abuz de funcția publică și afectează în mod direct încrederea societății în autoritățile statului. În aceste condiții, instanța dispune privarea condamnatului Serghei Cutinschii de dreptul de a ocupa funcții 31 publice pentru perioada maximă - 10 ani. Pedepse complementare similare au fost aplicate de Curtea Supremă și în alte cauze asemănătoare (vezi decizia nr. 1ra-102/2023). f) Acțiunea civilă

După cum a fost menționat mai sus, recursul avocatului părții vătămate a fost respins. Totuși, ca urmare a admiterii recursului procurorului, Curtea Supremă de Justiție, adoptând hotărârea legală, poate corecta erorile admise de instanța de fond sau de apel în motivare sau în ceea ce privește aspecte indispensabile neinvocate în recurs (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-579/2023, § 43).

La 24 iulie 2020, Ivan Taganschi a înaintat o acțiune civilă prin care a solicitat încasarea în mod solidar de la Vladimir Chirov și Serghei Cutinschii a prejudiciului material în mărime de 600 de lei. El de asemenea solicită suma prejudiciului moral în mărime de 200.000 de lei determinat de comiterea infracțiunii (vol. II, f.d. 215).

Conform art. 1398 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare la momentul comiterii infracțiunii), cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. Cu mai multe ocazii, Curtea Supremă de Justiție a menționat că în cazul aducerii atingerilor drepturilor personal nepatrimoniale prin comiterea infracțiunii, existența prejudiciului moral se prezumă, discuția axându-se pe întinderea acestui prejudiciu (încheierile nr. 1ra-659/2023, §§ 28-29, 1ra-1479/2023, §§ 14-15).

Având în vedere că Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov au ridicat de la partea civilă Ivan Taganschi cantitatea de alcool cu valoarea estimată de 600 de lei, fără întocmirea actelor procesuale și fără restituirea ulterioară, completul admite în această parte acțiunea civilă și dispune încasarea acestei sume în mod solidar din contul acestora.

Cu referire la prejudiciul moral, mărimea despăgubirii se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Deși partea civilă Ivan Taganschi nu a prezentat argumente detaliate care să justifice suportarea unor suferințe mai mari decât în mod obișnuit, chiar și în lipsa unei motivări detaliate a cuantumului, instanța de judecată are obligația de a oferi o despăgubire echitabilă pentru dauna morală suferită.

Luând în considerare circumstanțele comiterii faptei, ridicarea bunurilor în afara oricărui cadru legal, numărul de audieri a părții vătămate în acest proces și durata acestuia, faptul că partea civilă a fost supusă în mod 32 grosolan unor presiuni repetate de a da mită, suma de 20.000 de lei încasată de la Serghei Cutinschii și 10.000 de lei de la Vladimir Chirov constituie o despăgubire echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat. g) Soarta corpurilor delicte și a mijloacelor de probă

Potrivit ordonanțelor din 11 iulie 2017 (Vol. I, f.d. 31) și 17 iulie 2017 (Vol. I, f.d. 177) au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte CD-ul de model „Omega” cu capacitatea de 700 Mb ridicat de la Ivan Taganschi, cu înregistrarea audio din 07 iulie 2017 și copiile a 84 de file din registrul nr. 2 de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente pe anul 2017 al IP Cahul. Întrucât completul a casat integral decizia și sentința, a reexaminat și această chestiune și, în temeiul art. 159 alin. (1) Cod de procedură penală, dispune păstrarea corpurilor delicte și a documentelor la dosar pe întreaga durată de arhivare a acestuia.

Din motivele de mai sus, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) (în redacția de până la 01 septembrie 2023), art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) din Codul de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de avocatul Ion Grecu, în interesele lui Serghei Cutinschii, și de avocatul Andrei Boghian, în interesele părții vătămate Ivan Taganschi; Admite recursul declarat de procurorul Anatolie Ciuleacu, casează decizia Curții de Apel Cahul din 29 mai 2023 și sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 01 august 2020, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care: a) Încetează procesul penal în privința lui Vladimir Chirov care a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta constituie contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional, și încetează procesul contravențional în privința acestuia, deoarece a expirat termenul de tragere la răspundere contravențională; b) Serghei Cutinschii se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (în redacția la data comiterii infracțiunii) și se condamnă la 7 (șapte) ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis cu amendă în mărime de 8.000 (opt mii) de unități convenționale, echivalentul a 400.000 (patru sute mii) de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 10 (zece) ani; c) Conform art. 901 Cod penal, se dispune suspendarea parțială a pedepsei cu închisoare la care a fost condamnat Serghei Cutinschi stabilind ca trei ani și șase luni din durata acesteia să fie executați efectiv în penitenciar, iar restul 33 pedepsei să fie suspendat condiționat, perioada respectivă urmând a fi considerată termen de probațiune; d) Se achită Serghei Cutinschii de învinuirea adusă conform art. 327 alin. (1) Cod penal, deoarece nu sunt întrunite elementele infracțiunii; e) Se admite în parte acțiunea civilă și se dispune încasarea beneficiul lui Ivan Taganschi: - în mod solidar din contul lui Serghei Cutinschii și Vladimir Chirov a sumei de 600 (șase sute) de lei pentru prejudiciul material; - din contul lui Serghei Cutinschii a sumei de 20.000 (douzăci de mii) de lei pentru prejudiciul moral; - din contul lui Vladimir Chirov a sumei de 10.000 (zece mii) de lei pentru prejudiciul moral. f) Corpurile delicte și documentele de păstrat la dosar pe întreaga durată de arhivare a acestuia; Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 34