1ra-885/2023 — Art. 42, alin 5, 191 alin. 2 lit. b, c și d CP

Alexandr Capustean a fost apărat de avocații Iuri Frecăuțanu și Cristina Lungu.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Alexandr Capustean a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat, prin cumul parțial al pedepselor, la amendă în mărime de 1.350 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de doi ani. Instanța a încasat de la Alexandr Capustean în beneficiul Î.S. „Calea Ferată din Moldova” prejudiciul material în mărime de 37.476,18 de lei. Ea a menținut măsurile asigurătorii aplicate asupra mijloacelor bănești și bunurilor imobile ale inculpatului până la executarea integrală a sentinței.

Apeluri au declarat inculpatul Alexandr Capustean și procurorul. Cauza a fost judecată de Curtea de Apel Bălți de două ori. La 03 mai 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Instanța a încetat procesul penal în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Alexandr Capustean a fost liberat de executarea pedepsei. Acțiunea civilă formulată de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța civilă. La 17 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului, a casat decizia și a dispus rejudecarea cauzei. La 22 martie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile procurorului și inculpatului, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Alexandr Capustean a fost recunoscut vinovat de comiterea celor 35 de episoade de complicitate la delapidarea averii străine și condamnat la amendă și privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială. El a fost liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța a încasat de la Alexandr Capustean în beneficiul Î.S. „Calea Ferată din Moldova” prejudiciul material în mărime de 112.476 de lei.

La 03 mai 2023, avocata Cristina Lungu, în interesele condamnatului, a 1 declarat recurs. Ea solicită casarea parțială a deciziei în latura acțiunii civile și a pedepsei complementare, cu menținerea sentinței în latura civilă, scutirea lui Alexandr Capustean de pedeapsa complementară și ridicarea sechestrului aplicat asupra mijloacelor bănești și bunurilor imobile ale inculpatului.

La 24 mai 2023, procurorul Lilia Prisacari a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare. Procurorul a susținut că instanța a aplicat eronat amnistia în privința pedepsei complementare.

Urmărirea penală a fost pornită la 17 ianuarie 2019 și terminată la 21 februarie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 06 martie – 12 iunie 2020. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 10 iulie 2020 – 03 mai 2022 și 04 noiembrie 2022 – 26 aprilie 2023. Curtea Supremă de Justiție a examinat recursul ordinar între 04 iulie și 17 octombrie 2022. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 05 iunie 2023. ÎN FAPT

Alexandr Capustean a fost învinuit că, în perioada 02 februarie – 15 aprilie 2019, acționând din interes material și în baza unei înțelegeri prealabile cu mecanici de locomotivă ai „Depoului de locomotive Bălți” și cu șefi de manevră ai Stației de Cale Ferată „Bălți-Slobozia”, a participat, în calitate de complice, la sustragerea motorinei din rezervoarele locomotivelor Î.S. „Calea Ferată din Moldova”. Motorina era încredințată mecanicilor de locomotivă pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar Alexandr Capustean se deplasa la locurile stabilite cu automobilul de model Opel Zafira, punea la dispoziție furtunul special adaptat și recipiente de depozitare, după care motorina era extrasă din rezervoarele locomotivelor. În total, în cadrul celor 35 de episoade, au fost sustrase 7.500 de litri de motorină, în valoare de 112.476,18 de lei. Acțiunile lui Alexandr Capustean au fost încadrate în baza art. 42 alin. (5), 191 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal.

Potrivit materialelor cauzei, faptele investigate vizau o schemă infracțională mai amplă de sustragere sistematică a motorinei de la locomotive, în care erau vizate mai multe persoane, inclusiv mecanici de locomotivă, șefi de manevră, persoane prin intermediul cărora motorina era valorificată, precum și o persoană cu funcție de conducere. Cauza în privința lui Alexandr Capustean a fost disjunsă. La 26 mai 2020, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a înaintat o acțiune civilă împotriva lui Alexandr Capustean privind încasarea prejudiciului material în mărime de 112.476,18 de lei (f.d. 197-198, vol. VIII).

Alexandr Capustean a recunoscut faptele incriminate și a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale. La 12 iunie 2020, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, Alexandr Capustean a fost recunoscut vinovat de comiterea a 35 de episoade de complicitate la delapidarea averii străine. Pentru fiecare episod, instanța i-a stabilit pedeapsa 2 amenzii în mărime de 625 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de un an. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, lui Alexandr Capustean i-a fost aplicată pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1.350 de unități convenționale, echivalentul a 67.500 de lei, și privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de doi ani. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a încasat de la Alexandr Capustean în beneficiul Î.S. „Calea Ferată din Moldova” prejudiciul material în mărime de 37.476,18 de lei. Ea a dispus confiscarea specială a automobilului Opel Zafira și a bunurilor folosite la scurgerea motorinei. Ea a menținut și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești și bunurilor imobile ale inculpatului până la executarea integrală a sentinței.

Instanța a constatat că prejudiciul total cauzat Î.S. „Calea Ferată din Moldova” prin sustragerea celor 7.500 de litri de motorină constituia 112.476,18 de lei. Inculpatul achita mecanicilor de locomotivă câte 10 lei pentru un litru de motorină, iar din valoarea totală a motorinei sustrase, suma de 75.000 de lei a fost transmisă mecanicilor. Din acest motiv, instanța a dispus încasarea de la inculpat a diferenței de 37.476,18 de lei. Instanța a considerat că încasarea întregului prejudiciu doar de la inculpat ar fi neîntemeiată și ar conduce la îmbogățirea fără justă cauză a părții civile.

La 27 iunie 2020, procurorul Ion Pripa a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Alexandr Capustean să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră, cu aplicarea unei amenzi mai mari și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială. Procurorul a contestat și soluția cu privire la acțiunea civilă. El a susținut că instanța trebuia să încaseze prejudiciul material integral, în mărime de 112.476 de lei, cauzat Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.

La 29 iunie 2020, apel a declarat și inculpatul. El a solicitat casarea parțială a sentinței în latura pedepsei complementare și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care, în temeiul art. 79 Cod penal, să nu-i fie aplicată pedeapsa complementară. El a invocat că și-a recunoscut vina, s-a căit sincer, a contribuit la descoperirea faptei, a fost de acord să repare prejudiciul, nu are antecedente penale, este căsătorit și întreține familia.

La 01 martie 2022, inculpatul a depus o cerere prin care a solicitat liberarea de executarea pedepsei în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia (f.d. 77, vol. IX). Reprezentantul părții civile a susținut apelul depus de procuror și a solicitat admiterea acțiunii civile. Alexandr Capustean a menționat că prejudiciul material în mărime de 112.476 de lei a fost cauzat de toți participanții la infracțiune.

La 03 mai 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile declarate, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Procesul penal în privința lui Alexandr Capustean a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia, cu liberarea 3 acestuia de executarea pedepsei stabilite. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu. Dispozițiile sentinței privind măsurile asigurătorii și corpurile delicte au fost menținute. Instanța a reținut că nu sunt incidente interdicțiile prevăzute de art. 6 din Legea nr. 243/2021. Instanța a considerat neîntemeiată încasarea întregului prejudiciu doar de la Alexandr Capustean. Prejudiciul a fost cauzat în participație, iar asupra cuantumului despăgubirilor trebuie să se expună instanța civilă, după examinarea cauzelor în privința celorlalți participanți.

La 15 iunie 2022, procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Liliana Pasat, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Ea a susținut că instanța de apel a aplicat greșit Legea nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța nu trebuia să înceteze procesul penal, ci să mențină soluția de condamnare și să dispună liberarea inculpatului de executarea pedepsei principale.

La 01 august 2022 recurs a declarat și avocata Cristina Lungu, în numele condamnatului. Ea nu este de acord cu stabilirea pedepsei complementare și soluționarea acțiunii civile.

La 17 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul avocatei Cristina Lungu, fiind declarat peste termen, și a admis recursul procurorului. Instanța a casat decizia și a trimis cauza la rejudecare. Ea a reținut că aplicarea amnistiei trebuia realizată printr-o hotărâre de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, nu prin încetarea procesului penal.

La 22 martie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile declarate, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Alexandr Capustean a fost recunoscut vinovat de comiterea celor 35 de episoade de complicitate la delapidarea averii străine și i-a stabilit, pentru fiecare episod, pedeapsa amenzii în mărime de 640 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de doi ani. El a fost liberat de executarea pedepselor penale stabilite în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța a admis acțiunea civilă formulată de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și a dispus încasarea de la inculpat a prejudiciului material în mărime de 112.476 de lei.

Instanța a respins argumentele inculpatului privind aplicarea art. 79 Cod penal. Ea a apreciat că circumstanțele invocate de inculpat au fost valorificate la individualizarea pedepsei și nu constituie circumstanțe excepționale. Referitor la acțiunea civilă, instanța a reținut că suma prejudiciului a fost dovedită ca prejudiciu cauzat prin faptele recunoscute de inculpat în procedură simplificată. Instanța a explicat inculpatului că, dacă prejudiciul a fost cauzat împreună cu alte persoane, în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, el are dreptul să se adreseze în ordine civilă împotriva lor. Decizia motivată a fost pronunțată la 26 aprilie 2023.

La 03 mai 2023, avocata Cristina Lungu, în interesele condamnatului, a 4 declarat recurs. Ea a solicitat casarea deciziei în latura acțiunii civile și menținerea sentinței în această parte. Avocata a susținut că instanța a dispus neîntemeiat încasarea integrală a prejudiciului doar de la Alexandr Capustean. Fapta a fost comisă cu participarea mai multor persoane. Partea civilă trebuia să solicite încasarea prejudiciului și de la ceilalți participanți. Partea civilă nu a declarat apel împotriva sentinței. Apărarea a susținut și că pedeapsa complementară nu este echitabilă în raport cu fapta comisă și circumstanțele personale ale condamnatului. Ea solicită aplicarea art. 79 Cod penal. De asemenea, avocata a invocat că instanța nu s-a expus asupra cererii de ridicare a sechestrului aplicat asupra mijloacelor bănești și bunurilor imobile.

La 24 mai 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lilia Prisacari, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Procurorul a susținut că instanța de apel a aplicat greșit Legea nr. 243/2021 privind amnistia, deoarece l-a liberat pe condamnat și de executarea pedepsei complementare obligatorii.

La 05 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. Instanța nu a primit vreo referință.

Prevederile relevante ale Codului civil sunt următoarele: „Articolul 799. Dreptul creditorului de a cere executarea obligaţiei de la oricare dintre debitorii solidari Creditorul poate pretinde executarea obligaţiei, la latitudinea sa, de la oricare din debitori, în parte sau în întregime. Pînă la executarea întregii 5 prestaţii, rămîn obligaţi toţi debitorii. Articolul 811. Acţiunea în regres în cazul satisfacerii obligaţiei de către unul din debitorii solidari (1) Debitorul solidar care a satisfăcut obligaţia are dreptul să intenteze o acţiune de regres împotriva celorlalţi debitori solidari pentru părţile acestora din obligaţie, împreună cu părţile acestora din cheltuielile rezonabile suportate. (2) În cazul imposibilităţii stabilirii părţii din obligaţie a debitorilor solidari, aceştia sînt obligaţi unii faţă de alţii la părţi egale. (3) Debitorul solidar care a satisfăcut obligaţia de asemenea are dreptul, cu respectarea prioritară a drepturilor sau intereselor apărute anterior ale creditorului, să exercite drepturile şi acţiunile creditorului, inclusiv oricare drepturi de garanţie care le însoţesc, în măsura necesară pentru a recupera părţile din obligaţie ale celorlalţi debitori solidari. Articolul 814. Excepţiile opuse codebitorului Debitorul solidar urmărit de codebitorul care a executat obligaţia îi poate opune acestuia excepţiile comune pe care codebitorul care a executat obligaţia nu le-a opus creditorului. Articolul 2023. Răspunderea pentru prejudiciul cauzat în comun (1) Dacă prejudiciul a fost cauzat în comun de mai mulţi participanţi, aceştia poartă răspundere solidară. (2) Se consideră participant nu doar autorul faptei cauzatoare de prejudicii, ci şi cel care l-a instigat sau l-a susţinut, precum şi cel care a beneficiat în mod conştient de un folos în urma prejudiciului cauzat altuia (participanţi). (3) În cazul acţiunii în regres, partea fiecărui participant din obligaţia solidară este proporţională contribuţiei sale la săvîrşirea faptei ilicite dacă aceasta poate fi determinată. Articolul 2024. Dreptul de regres faţă de persoana care a cauzat prejudiciul (1) Persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acţiune de regres împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau contractul nu prevede altfel.”

Partea relevantă a art. 14 din Legea 210/2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXV-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova este următoarea: „Art. 14. – Se absolvă de pedeapsă complementară, cu excepţia pedepsei cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, persoana în privinţa căreia se aplică prevederile art. 2–9 şi 11.”

Partea relevantă a art. 8 din Legea 243/2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova este următoarea: 6 „art. (8) Se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2–5 și art. 7.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursurile declarate vizează aspecte distincte. Recursul formulat de apărare privește soluționarea acțiunii civile, temeinicia aplicării pedepsei complementare și menținerea măsurilor asigurătorii. Recursul formulat de procuror vizează modul de aplicare a Legii nr. 243/2021 privind amnistia, în special efectele acesteia asupra pedepsei complementare. În continuare, completul va analiza separat recursurile declarate. a. recursul avocatului

Apărarea nu a invocat vreun temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală. Argumentele referitoare la pedeapsa complementară vor fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Argumentele cu privire la soluționarea acțiunii civile și ridicarea sechestrului vor fi analizate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Recurenta nu contestă vinovăția condamnatului, însă nu este de acord cu aplicarea pedepsei complementare, pe care o consideră inechitabilă. Potrivit apărării, instanța de apel nu a valorificat pe deplin recunoașterea vinovăției, căința sinceră și lipsa antecedentelor penale. Apărarea a susținut că aceste elemente justifică aplicarea art. 79 Cod penal și excluderea pedepsei complementare.

Doar în cazul individualizării pedepsei contrar prevederilor legale există temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Asemenea circumstanțe nu au fost invocate. Excluderea pedepsei complementare obligatorii este posibilă numai în temeiul art. 79 Cod penal și doar în prezența unor circumstanțe excepționale (mutatis mutandis deciziile nr. 1ra-572/2023, § 27; 1re-150/2023, § 34). Potrivit jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, împrejurările obișnuite, precum recunoașterea vinovăției, căința sinceră sau situația familială, nu pot justifica aplicarea art. 79 Cod penal (deciziile nr. 1ra-1228/2022, 1ra-1519/2021, 1ra-2045/2021). Prin urmare, în această parte, recursul nu se încadrează în temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) 7 Cod de procedură penală.

Apărarea susține că încasarea integrală a prejudiciului material doar de la condamnat este nejustificată. De asemenea, invocă omisiunea instanței de apel de a se expune asupra cererii de ridicare a sechestrului aplicat asupra mijloacelor bănești și bunurilor imobile ale condamnatului. Aceste critici vor fi examinate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care se referă la deficiențele de motivare ale hotărârii judecătorești. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100.

Cauza a fost examinată în procedură simplificată, iar Alexandr Capustean a fost recunoscut vinovat de 35 de episoade de complicitate la delapidarea averii străine. Prejudiciul cauzat Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a fost stabilit în mărime de 112.476,18 de lei. Faptul că infracțiunea a fost comisă cu participarea mai multor persoane, iar cauzele în privința acestora au fost disjunse, nu exclude dreptul părții civile de a cere repararea integrală a prejudiciului de la unul dintre participanți. Potrivit art. 2023 Cod civil, dacă prejudiciul a fost cauzat în comun de mai mulți participanți, aceștia poartă răspundere solidară. Partea civilă poate cere repararea prejudiciului de la oricare dintre debitorii solidari, în tot sau în parte, iar debitorul care execută obligația dobândește drept de regres împotriva celorlalți participanți, potrivit art. 811 și art. 2024 Cod civil (încheierea nr. 1ra-1613/2023, §§ 20-23). Nici argumentul că partea civilă nu a declarat apel nu este decisiv. Latura civilă a fost pusă în discuție în apelul procurorului, partea civilă a susținut acțiunea civilă, iar instanța de apel era competentă să verifice legalitatea soluției privind prejudiciul. Prin urmare, recursul apărării în această parte este vădit neîntemeiat.

În ceea ce privește critica referitoare la omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra cererii de ridicare a sechestrului, aceasta nu poate duce la casarea deciziei. Prima instanță a dispus menținerea sechestrului până la executarea sentinței. Instanța de apel a admis integral acțiunea civilă și a dispus încasarea prejudiciului de 112.476,18 de lei. Ea a menținut celelalte dispoziții ale sentinței. Menținerea sechestrului rezultă implicit din soluția adoptată în latura civilă. Obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretată ca o obligație de a combate convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-1280/2023, § 33). Norma dată nu poate fi interpretată ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Același standard rezultă și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârile Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). Ridicarea sechestrului nu este compatibilă cu admiterea integrală a acțiunii civile, deoarece măsura garantează executarea obligației patrimoniale stabilite. Prin urmare, recursul apărării și în această parte este vădit neîntemeiat. 8 b. recursul procurorului

Procurorul a invocat temeiul de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a criticat modul în care instanța de apel a interpretat art. 8 din Legea 243/2021, potrivit căruia persoanele care cad sub incidența legii amnistiei se absolvă de pedeapsa complementară. Argumentele recurentului vor fi examinate din perspectiva temeiului de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Art. 8 din Legea nr. 243/2021 prevede că persoanele care cad sub incidența amnistiei se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării ori anulării dreptului de a conduce mijloace de transport. Această reglementare este, în partea relevantă, echivalentă cu art. 14 din Legea nr. 210/2016, care conținea aceeași excepție privind privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Ambele norme stabilesc aceeași regulă: aceste pedepse complementare nu pot fi înlăturate în cazul aplicării amnistiei. Curtea Supremă de Justiție a menținut deja practica instanțelor inferioare potrivit căreia excepțiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 210/2016 nu pot fi înlăturate prin amnistie (decizia nr. 1re-59/2017). Prin urmare, la data adoptării deciziei instanței de apel, practica judiciară la acest subiect era clară și suficient fundamentată, cu mult înainte de 22 martie 2023, când a fost adoptată decizia instanței de apel. În decizie nu sunt prezentate argumente care să explice de ce instanța de apel a derogat de la practica respectivă. Această interpretare a fost confirmată ulterior în practica constantă a Curții Supreme de Justiție (deciziile nr. 1ra-1594/2022, 1ra-1733/2022, 1ra-1567/2022, 1ra-505/2023, 1ra-1473/2023, 1ra-1323/2023).

În speță, nu se contestă vinovăția lui Alexandr Capustean, deoarece acesta a recunoscut-o, iar cauza a fost examinată în procedură simplificată. Instanța a stabilit pedeapsa pentru fiecare dintre cele 35 de episoade, inclusiv pedeapsa complementară a privării de dreptul de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de doi ani. Instanța a aplicat Legea nr. 243/2021 privind amnistia pentru fiecare episod infracțional și l-a liberat pe condamnat de executarea pedepsei penale stabilite. În contextul extinderii greșite a amnistiei asupra pedepsei complementare, instanța nu a aplicat art. 84 alin. (1) Cod penal în privința pedepselor complementare stabilite pentru concursul de infracțiuni.

Procurorul solicită remiterea cauzei la rejudecare. Această solicitare nu poate fi admisă. Conform art. 434 alin. (2) Cod de procedură penală, în redacția în vigoare din 01 septembrie 2023, rejudecarea poate fi dispusă o singură dată. Curtea Supremă de Justiție a dispus deja o dată rejudecarea cauzei. Prin urmare, eroarea urmează a fi corectată de instanța de recurs (decizia nr. 1ra-560/2023, § 52).

Aplicarea amnistiei nu exclude obligația instanței de a stabili pedeapsa 9 definitivă pentru concursul de infracțiuni. Dacă instanța de apel a stabilit pedepse pentru fiecare dintre cele 35 de episoade, inclusiv pedepse complementare, ea urma să aplice art. 84 alin. (1) și (2) Cod penal. Prin urmare, instanța rejudecă cauza în această parte și conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor complementare aplicate prin decizie pentru fiecare episod prevăzut de art. 191 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (35 de episoade), stabilește lui Alexandr Capustean o pedeapsă complementară definitivă sub formă de privare a dreptului de a ocupa funcții cu răspundere materială pe un termen de trei ani și trei luni.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Cristina Lungu împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 martie 2023. Admite recursul declarat de procurorul Lilia Prisacari, casează decizia Curții de Apel Bălți din 22 martie 2023, în partea liberării lui Alexandr Capustean de pedeapsa complementară, și pronunță în această parte o nouă hotărâre: Prin cumul parțial al pedepselor complementare stabilite în baza art. 191 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal (35 de episoade) prin decizia Curții de apel Bălți din 22 martie 2023, se stabilește lui Alexandr Capustean o pedeapsă complementară definitivă sub formă de privare a dreptului de a ocupa funcții de răspundere materială pe termen de trei ani și trei luni. Celelalte dispoziții ale deciziei Curții de Apel Bălți se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 10