1ra-483/2023 — Art. 191 alin.2 lit. d Cod penal

Vasile Cojocari a fost apărat de avocatul Ludmila Ciuhrii.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Vasile Cojocari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, iar procesul penal a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

Instanța de apel a respins apelul părții apărării și a admis apelul procurorului în latura pedepsei și a adoptat o nouă hotărîre. Vasile Cojocari recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art.191 alin.(2) lit.d) Cod penal, a fost condamnat la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1.350 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de cinci ani. În temeiul Legii nr.243/2021 privind amnistia, el a fost liberat de executarea pedepsei penale. În rest, sentința a fost menținută.

La 01 martie 2023, procurorul din Procuratura de circumscripție Bălţi, Valentina Gavdiuc, a depus recurs prin care solicită casarea deciziei instanței de apel în partea liberării de la executarea pedepsei complementare, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Urmărirea penală a fost pornită la 18 septembrie 2019 și s-a terminat la 01 august 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 august 2020 – 18 februarie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 22 martie – 20 decembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 martie 2023. ÎN FAPT

Vasile Cojocari a fost învinuit că, în calitate de membru al consiliului de administrație al SA „Regia Apă Canal Soroca” și persoană responsabilă de construcția depozitului pe teritoriul societății, inclusiv de întocmirea documentației 1 aferente și de integritatea bunurilor încredințate conform procesului-verbal din 01 noiembrie 2017 și ordinului din 27 noiembrie 2017, a folosit cu intenție directă situația de serviciu și a însușit ilegal 20 de plăci din beton (la preţ de 3.700 de lei per unitate, în valoare totală de 74.000 de lei ) și 31 de blocuri din beton (la preţ de 850 de lei per unitate, în valoare totală de 26.350 de lei), cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 100.350 de lei. Acțiunile lui Vasile Cojocari au fost încadrate în baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal.

La 18 februarie 2022, prin sentința Judecătoriei Soroca, Vasile Cojocari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal și fără stabilirea pedepsei, procesul penal a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanţa a apreciat că faptele lui Vasile Cojocari, corespund tuturor indicilor calificativi ai componenţei de infracţiune stabilite de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal. Totodată instanța a constat întrunite condițiile absolvirii de răspundere penală în legătură cu intervenirea Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

La 03 martie 2022, procurorul în Procuratura raionului Soroca, Iurie Iurcu, a depus apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vasile Cojocari să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, cu stabilirea pedepsei principale cu amendă în mărime de 1.350 de unități convenționale și pedepsei complementare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de cinci ani. În temeiul art. 2 din Legea nr. 243/2021, a solicitat ca Vasile Cojocari să fie liberat doar de la executarea pedepsei principale.

La 07 martie 2022 avocatul Ludmila Ciuhrii în interesele lui Vasile Cojocari a depus apel și a solicitat casarea sentinței, pronunţarea unei noi hotărâri prin care Vasile Cojocari să fie achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. În motivarea cererii a invocat că, Vasile Cojocari a dat declarații constante și plauzibile privind depozitarea temporară a plăcilor din beton în afara teritoriului SA „Regia Apă Canal Soroca” din lipsă de spațiu, fără intenția de însușire, folosire sau refuz de restituire a acestora. Responsabilitatea gestionării mijloacelor bănești și a casării materialelor revenea comisiei de casare a materialelor, precum și conducătorul, contabilul-șef și șeful de depozit al societății, iar prejudiciul de 100.350 de lei a fost calificat eronat ca fiind considerabil prin raportare la venitul lunar al întreprinderii, reiterând solicitarea de achitare a inculpatului, și nu de aplicare a actului amnistiei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2022, apelul avocatului Ludmila Ciuhrii a fost respins. Instanța a admis apelul procurorului, a casat parțial sentința în latura pedepsei și a pronunțat o nouă hotărîre. Vasile Cojocari recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art.191 alin. (2) 2 lit.d) Cod penal, a fost condamnat la pedeapsa cu amendă în mărime de 1.350 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de cinci ani. În temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia, el a fost liberat de la executarea pedepsei penale. În rest, sentința a fost menținută. Decizia motivată a fost pronunțată la 31 ianuarie 2023 și plasată pe portalul Național al Instanțelor de Judecată la 01 februarie 2023.

La 01 martie 2023, procurorul Valentina Gavdiuc, din cadrul Procuraturii de circumscripție Bălți, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare, invocând liberarea ilegală a condamnatului de executare a pedepsei complementară obligatorie. Procurorul subliniază o eroare de drept în aplicarea art. 8 al Legii nr. 243/2021 privind amnistia, argumentând că liberarea de pedeapsa complementară nu este posibilă.

La 28 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu fost depusă nicio referință.

Art. 389 alin. (4) pct. 2 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(4) Sentinţa de condamnare se adoptă: … 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal;” 3

Partea relevantă a art. 14 din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXV-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova era următoarea: ,,art. 14 se absolvă de pedeapsă complementară, cu excepţia pedepsei cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, persoana în privinţa căreia se aplică prevederile art. 2–9 şi 11.”

Partea relevantă a art. 8 din Legea nr. 243, din 24 decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova este următoarea: ,,art. (8) Se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2-5 și art. 7.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia CSJ nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Procurorul a invocat art. 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală, însă critica sa privește aplicarea eronată a art. 8 din Legea nr. 243/2021 privind amnistia. Recurentul susține că instanța de apel a extins efectele amnistiei asupra unei pedepse complementare excluse expres de la acest beneficiu. Prin urmare, argumentele vor fi examinate din perspectiva art. 427 alin. (1) pct. 16) din Codul de procedură penală.

Instanța de apel i-a stabilit lui Vasile Cojocari pedeapsă principală sub formă de amendă și pedeapsă complementară sub formă de privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de cinci ani. Prin decizie el a fost liberată de executarea ambelor pedepse în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. O asemenea soluție contravine dispozițiilor imperative ale art. 8 din legea menționată. 4

Art. 8 din Legea nr. 243/2021 prevede că persoanele care cad sub incidența amnistiei se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării ori anulării dreptului de a conduce mijloace de transport. Această reglementare este, în partea relevantă, echivalentă cu art. 14 din Legea nr. 210/2016, care conținea aceeași excepție privind privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Ambele norme stabilesc aceeași regulă: aceste pedepse complementare nu pot fi înlăturate în cazul aplicării amnistiei (decizia nr. 1ra-885/2023, § 38). Curtea Supremă de Justiție a menținut deja practica instanțelor inferioare potrivit căreia excepțiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 210/2016 nu pot fi înlăturate prin amnistie (decizia nr. 1re-59/2017). Prin urmare, la data adoptării deciziei instanței de apel, practica judiciară la acest subiect era clară. Această interpretare a fost confirmată ulterior în jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție (deciziile nr. 1ra-1733/2022, 1ra-1567/2022, 1ra-505/2023, 1ra-1473/2023, 1ra-1323/2023). Eroarea privește exclusiv întinderea efectelor amnistiei și nu presupune reevaluarea probelor sau individualizarea unei noi pedepse. Ea poate fi corectată direct de instanța de recurs. Prin urmare, decizia urmează a fi casată în partea liberării lui Vasile Cojocari de pedeapsa complementară obligatorie sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de cinci ani, cu menținerea în rest a deciziei contestate. O asemenea soluție implică executarea de către Vasile Cojocari a pedepsei complementare stabilite prin decizia din 20 decembrie 2022.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de procurorul Valentina Gavdiuc. Casează decizia Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2022 în partea liberării lui Vasile Cojocari de executarea pedepsei complementare. În rest, dispozițiile din decizie se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 5