1ra-1733/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP

1ra-1733/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1733/2022

1-19006773-01-1ra-26122022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție,

completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Daguța Sergiu, Talpă Boris, Malanciuc Ion, Donos Aliona,

a judecat recursul declarat de către procurorul delegat în Procuratura de

circumscripție Bălți, Pascari Inga, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 05 octombrie 2022, în cauza penală privind-o pe

Belic (Eliseeva) Alexandra Xxxx, născută xxx, originară și

domiciliată mun. xxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza materialelor din dosar, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

penal în privința lui Belic (Eliseeva) Alexandra pe învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost încetat, în

corespundere cu art. 107 Cod penal, Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia

în legătură cu aniversarea XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, în vigoare la 31.12.2021.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de partea civilă Balica

Denis, fiind dispus ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că:

1.1.1. Belic (Eliseeva) Alexandra acționând cu intenția îndreptată spre

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane în perioada vara-toamna anului 2018,

prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost

1

disjunsă într-o procedură separată a comis acțiuni de escrocherie în următoarele

circumstanțe:

În luna august 2018, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă

într-o procedură spearată, l-a dus în eroare pe Balica Denis, prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, sub pretextul că are nevoie de bani pentru intervenții chirurgicale l-a

determinat să i-a un credit în sumă de 15000 lei. Cererea de beneficiere a creditului

dat a fost întocmită electronic de către Belic (Eliseeva) Alexandra.

Ulterior, la 13.08.2018 de către reprezentanții companiei „Iute Credit” părții

vătămate Denis Balica i-a fost acordat credit și banii obținuți victima i-a transmis

persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată,

obligându-se verbal să achite acel credit. Persoana în privința căreia cauza penală a

fost disjunsă la rândul ei banii dobândiți ilegal i-a transmis lui Belic (Eliseeva)

Alexandra, însă până la moment nu au achitat nici-o rată, însușind ilegal suma

nominalizată, prin ce a produs daune considerabile părții vătămate Balica Denis.

Prima instanță a încadrat juridic acțiunile inculpatei Belic (Eliseeva)

Alexandra a în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, care a produs daune considerabile, săvârșită de două sau

mai multe persoane.

1.1.2. Tot Belic (Eliseeva) Alexandra, acționând cu intenția îndreptată spre

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane în perioada vara-toamna anului 2018,

prin înțelegere prealabilă cu o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă

într-o procedură separată a comis acțiuni de escrocherie în următoarele circumstanțe:

În luna septembrie 2018, ele au dus în eroare pe Buga Angela, folosindu-se de

faptul că, ultima avea nevoie de bani, concomitent prezentând ca adevărată a unei

fapte mincinoase, sub pretextul că, are nevoie de bani pentru intervenții chirurgicale

au determinat-o să i-a un credit în sumă de 5700 lei. Cererea de beneficiere a

creditului dat a fost întocmită electronic de către Belic (Eliseeva) Alexandra.

Ulterior, părții vătămate Buga Angela i-a fost acordat credit și banii obținuți

victima i-a transmis persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă,

obligându-se verbal să achite acel credit. Persoana în privința căreia cauza penală a

fost disjunsă la rândul ei banii dobândiți ilegal i-a transmis lui Belic (Eliseeva)

Alexandra, însă până la moment nu au achitat nici-o rată, însușind ilegal suma

nominalizată, prin ce a produs daune considerabile părții vătămate Buga Angela.

Prima instanță a încadrat juridic acțiunile inculpatei Belic (Eliseeva)

Alexandra a în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin

2

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, care a produs daune considerabile, săvîrșită de două sau

mai multe persoane.

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpata Belic (Eliseeva) Alexandra să fie

recunoscută vinovată pe ambele episoade incriminate de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea pentru fiecare infracțiune

în parte a pedepsei cu închisoarea pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 1

an, iar prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, ai stabili pedeapsa

definitivă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani. În conformitate cu

prevederile art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei pe o

perioadă de probațiune de 2 ani.

În temeiul Legii nr. 243 cu privire la amnistie, Belic (Eliseeva) Alexandra să

fie liberată de la executarea pedepsei principale.

a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Belic (Eliseeva) Alexandra a fost constatat ca fiind vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa

de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea

mijloacelor bănești pe un termen de 1 an;

- Belic (Eliseeva) Alexandra a fost constatat ca fiind vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa

de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea

mijloacelor bănești pe un termen de 1 an.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Belic (Eliseeva) Alexandra i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă sub formă de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, a fost dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilite inculpatei Belic (Eliseeva)

Alexandra pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Totodată, s-a dispus ca în temeiul Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, Belic (Eliseeva) Alexandra să fie liberată de pedeapsa stabilită.

În rest, au fost menținute dispozițiile din sentința primei instanțe.

3

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, în speță prima

instanță a considerat aplicabile prevederile art. 107 Cod penal și art. 285 Cod de

procedură penală, stabilind temei pentru încetarea procesului penal în legătură cu

amnistia - Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în vigoare de la

publicare la 31.12.2021 M.O. 325-333, fără însă a ține cont de prevederile art. 389

Cod de procedură penală, privind sentința de condamnare.

În acest sens, instanța de apel a notat că prima instanță la adoptarea soluției

nu a constatat vinovăția inculpatei în faptele incriminate și nu a stabilit pedeapsa,

fapt ce vine în contradicție cu prevederile procedurii penale privind adoptarea

sentinței de condamnare.

Instanța de apel a menționat că pronunțarea unei sentințe (hotărâri) de încetare

a procesului penal în legătură cu intervenirea amnistiei, poate avea loc doar dacă pe

parcursul judecării cauzei, în ședința preliminară, se constată aplicabilitatea Legii

nr. 243, iar inculpatul își manifestă acordul privind încetarea procesului penal în

privința sa, în baza acestui temei, anume astfel de situație nefiind stabilită în cazul

dat, deoarece instanța de judecată nu a examinat cauza în ședința preliminară, fapte

ce rezultă din actele cauzei.

În acest context, instanța de apel a conchis că nu sunt întemeiate concluziile

primei instanțe privind încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea

amnistiei, care potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal, are ca efect înlăturarea

răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei

și care conform art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală, este o circumstanță care

exclude urmărirea penală și generează încetarea cazului.

În cazul dat, inculpata a recunoscut vinovăția sa în faptele incriminate,

nesolicitând continuarea judecării cauzei cu cercetarea probelor, neavând careva

obiecții la probele administrate, acțiunile inculpatei fiind încadrate juridic în baza

art. 190 alin. (2) lit. b), 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, care a produs daune considerabile, săvârșită de două sau

mai multe persoane.

În continuare, instanța de apel a constatat vinovăția inculpatei Belic (Eliseeva)

Alexandra în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal,

pe episodul cu partea vătămată Balica Denis și de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal,

pe episodul cu partea vătămată Buga Angela.

Totodată, instanța de apel a indicat că din considerentul că inculpata a

recunoscut vinovăția și se căiește de cele comise, scopul corectării și reeducării ei se

va atinge și cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, cu suspendarea

4

condiționată a executării pedepsei închisorii cu stabilirea perioadei de probațiune,

iar pedeapsa stabilită este corespunzătoare gradului prejudiciabil al faptelor comise

de inculpată și circumstanțelor cauzei, corespunde normelor legale, va contribui la

atingerea scopurilor pedepsei penale și va fi suficientă pentru corectarea și

reeducarea inculpatei, în scopul prevenirii comiterii altor infracțiuni, precum și

pentru restabilirea echității sociale.

Instanța de apel a reținut că în ședința primei instanțe inculpata Belic

(Eliseeva) Alexandra a recunoscut vina în cele comise și a exprimat acordul privind

aplicarea în privința sa a Legii privind amnistia, solicitând încetarea procesului penal

în baza Legii cu privire la amnistie, cererea fiind susținută și de avocatul Ciubara

Mariana.

În acest sens, instanța de apel a reținut că în privința inculpatei Belic

(Eliseeva) Alexandra careva interdicții în vederea aplicării actului de amnistie nu

sunt. Inculpata Belic (Eliseeva) Alexandra, în latura dată, nu cade sub interdicția

reglementată la art.6 din prezenta lege, și-a exprimat acordul privind aplicarea Legii

privind amnistia, solicitând încetarea procesului penal.

Instanța de apel a considerat că este neîntemeiată solicitarea procurorului

privind liberarea inculpatei doar de pedeapsa principală stabilită, deoarece restricții

în sensul dat în actul de amnistie nu sunt, iar art. 8 din Legea cu privire la amnistie

nu este incident în cazul inculpatei.

în Procuratura de circumscripție Bălți, Pascari Inga, care indică temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în redacția în vigoare

până la data de 01 septembrie 2023 și solicită casarea totală a sentinței primei

instanțe și parțială a deciziei instanței de apel în partea liberării de executare a

pedepsei complementare, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel

în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța

de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței;

- nu este întemeiată soluția instanței de apel în partea liberării inculpatei de la

executarea pedepsei complementare, în legătură cu intervenirea actului de amnistie;

- potrivit art. 8 din Legea nr. 243 cu privire la amnistie, se absolvă de pedeapsa

complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace

de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2–5 și art. 7,

astfel fiind prevăzută expres interdicția liberării inculpatului de la executarea

pedepsei complimentare, cum este în prezenta speță – privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o activitate.

5

judecată al Curții Supreme de Justiție declară că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

În speță se constată că, conform prevederilor art. 422 Cod de procedură penală

(în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel este declarat în termen, la

07.12.2022.

Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01

septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile

depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de judecare a

recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei

legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile

Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023.

Potrivit prevederilor art. 433 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, (în

redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), dacă este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează recursul în fond.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

(în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

judecând recursul instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, în vigoare la data judecării cauzei

în instanța de apel, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

6

În același context, completul de judecată menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât

și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv

de casare.

Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței

de apel prin prisma temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 246 din

31.07.2023, prin prisma faptului că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția și că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a

afectat soluția instanței, manifestându-și astfel dezacordul cu soluția instanței de apel

prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, prin care a fost

solicitată neaplicarea actului de amnistie în partea executării pedepsei

complementare.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte și pe baza

materialelor cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în

speță se identifică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 246 din

31.07.2023, prin prisma faptului că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

În acest sens, completul de judecată notează că verificând decizia instanței de

apel și analizând motivele pe care instanța și-a întemeiat soluția de respingere a

apelului declarat de procuror, se observă că această motivare este una neclară și

contravine circumstanțelor faptice și de drept, ce rezultă din conținutul materialelor

cauzei.

Din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 179-180, vol. II), completul de

judecată atestă că instanța de apel a casat parțial sentința primei instanțe și a

pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, constatând

vinovăția inculpatei Belic (Eliseeva) Alexandra în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe ambele episoade incriminate, i-a stabilit

acesteia prin cumul de infracțiuni, conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pedeapsa

definitivă principală sub formă de 3 ani închisoare, și pedeapsa definitivă

complementară – privarea de dreptul a ocupa funcții legate de gestionarea

mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani.

Astfel, la soluția instanței de apel de absolvire a inculpatei Belic (Eliseeva)

Alexandra de pedeapsa complementară stabilită acesteia - privarea de dreptul de a

ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani,

7

instanța de apel în decizia sa (f.d. 179, vol. II) a indicat în termeni generali că:

„consideră neîntemeiată solicitarea procurorului privind liberarea inculpatei doar

de pedeapsa principală stabilită, deoarece restricții în sensul dat în actul de

amnistie nu sunt, iar art. 8 din Legea cu privire la amnistie nefiind incident în cazul

inculpatei”.

În acest context, se observă că această concluzie a instanței de apel vine în

contradicție cu prevederile art. 8 din Legea nr. 243 din 24.12.2023 cu privire la

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, care stipulează că: „Se absolvă de pedeapsa complementară,

cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de

transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2–5 și art. 7.”.

Totodată, completul de judecată atestă că este incertă și evazivă motivarea

instanței de apel, precum că art. 8 din Legea cu privire la amnistie nu este incident

în cazul inculpatei, or în susținerea acestei concluzii nu se identifică nici un argument

în conținutul deciziei instanței de apel.

În consecință, completul de judecată conchide că instanța de apel a adoptat o

soluție care contravine materialelor cauzei, fără a se expune pe aspectele esențiale

menționate supra, lăsându-le fără o argumentare cuvenită, având în vedere

circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel,

recursul declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată

parțial, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În acest context, completul de judecată indică, că CtEDO în hotărârea sa din

cauza Capacchione împotriva Republicii Moldova din 30 noiembrie 2021, cererea

nr. 22616/10, pct. 19, a reamintit că articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea

„instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor

și a probelor prezentate de către părți (a se vedea, printre multe altele, Perez v.

Franța [MC], nr. 47287 / 99, § 80, CEDO 2004-I, și Loupas v. Grecia, nr. 21268/16,

potrivit căreia acest articol obligă, inter alia, instanțele să motiveze deciziile lor. Fără

a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către reclamant, această

obligație presupune, totuși, că o parte la procesul judiciar poate aștepta un răspuns

specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii

în cauză (a se vedea, printre multe altele, Paixão Moreira Sá Fernandes v.

Portugalia, nr. 78108/14, § 71, 25 februarie 2020, definitivă la 20 mai 2020).

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra chestiunilor esențiale supuse atenției

8

sale nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și

în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul de către procurorul delegat în Procuratura de circumscripție

Bălți, Pascari Inga, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 05 octombrie 2022, în cauza penală privind-o pe Belic (Eliseeva) Alexandra

Xxxx în partea liberării de la executarea pedepsei complementare, în baza Legii nr.

243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, cu dispunerea rejudecării cauzei în

această parte de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu este supusă căilor de atac.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Daguța Sergiu

Talpă Boris

Malanciuc Ion

Donos Aliona

9