1ra-1441/2022 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3, 179 alin. 2, 287 alin. 3, 217 alin. 4, art. 264/1 alin. 1 CP

1ra-1441/2022 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3, 179 alin. 2, 287 alin. 3, 217 alin. 4, art. 264/1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1441/2022

1-20108829-01-1ra-22092022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

13 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Boico, Elena Cobzac,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Bodareu Octavian, de către

avocatul Țurcan-Donțu Arina în numele părții vătămate Tașnic Alla, de către avocatul

Spoială Vladimir în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2022, în cauza penală în privința lui

Tașnic Marcel Xxxxx, xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 18.08.2021 – 17.02.2022;

Instanța de apel: 22.03.2022 – 07.06.2022;

Instanța de recurs: 22.09.2022 – 13.02.2023.

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

penal în cauza penală privindu-l pe Tașnic Marcel pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (3), art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (3) Cod

penal, în baza prevederilor art. 2 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 ”privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova” (MO 325-333/510 din 31 decembrie 2021).

Tașnic Marcel a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la o pedeapsă de 4 (patru) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de

ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea substanțelor narcotice

pe termen de 3 ani;

- în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore, cu anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport.

În temeiul art. 84 alin. (3) Cod penal, a fost dispusă executarea pedepsei cu muncă

neremunerată în folosul comunității de sine stătător de cea stabilită cu închisoare.

1

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a

cheltuielilor de judecată în mărime de 1680 lei.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

de 13 aprilie 2020, orele 20:00, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, în lipsa

consimțământului proprietarului, lezând dreptul constituțional al persoanei prevăzut

de art. 29 din Constituția Republicii Moldova, conform căruia domiciliul și reședința

sunt inviolabile și nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau reședința

unei persoane fără consimțământul acesteia, a pătruns ilegal și fără consimțământul

stăpânei în gospodăria ce aparține cet. Stici Ana, amplasată în s. xxxx, r-nul xxxx, unde

aceasta domiciliază împreună cu fiica ei. Tașnic Ala, nepotul Tașnic Cristian și nepoata

Tașnic Daniela-Cezara, unde i-a numit cu cuvinte necenzurate și i-a amenințat cu

răfuială fizică, folosind în acest scop o bâtă din lemn.

Acțiunile inculpatului Tașnic Marcel au fost încadrate juridic de către prima

instanță în baza art. 179 alin. (2) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea

și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia, acțiune

săvârșită cu amenințarea aplicării violenței.

Tot el, la data de 13 aprilie 2020, orele 20:00, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestor urmări, a pătruns ilegal și fără consimțământul stăpânei în

gospodăria ce aparține cet. Stici Ana, amplasată în s. xxxx, r-nul xxxx, unde aceasta

domiciliază împreună cu fiica ei Tașnic Ala, nepotul Tașnic Cristian și nepoata Tașnic

Daniela-Cezara, și din intenții huliganice, încălcând grosolan în mod demonstrativ

ordinea publică, regulile sociale și morale, manifestând o vădită lipsă de respect față

de societate, cu deosebită obrăznicie, cu scopul de a atrage atenția și reacția publică la

acest comportament, fără nici un pretext, motiv justificat sau plauzibil, în prezența

membrilor familiei ce locuiesc în gospodăria dată, i-a amenințat cu aplicarea violenței

fizice folosind în acest scop o bâtă din lemn, după care a aplicat cu această bâtă mai

multe lovituri peste geamurile casei din gospodăria dată și peste parbrizul

autoturismului de model „Hyundai Trajet”, cu n/î xxxx, parcat în aceeași gospodărie,

deteriorându-le, astfel prin acțiunile sale cauzându-i părții vătămate Tașnic Ala o

pagubă materială considerabilă în valoare de 10.000 lei.

Potrivit rechizitoriului, acțiunile lui Tașnic Marcel au fost calificate conform art.

287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism și obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite cu încercarea aplicării altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății.

Tot el, la 10 iulie 2020, orele 17:30, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

2

acestora, în lipsa consimțământului proprietarului, lezând dreptul constituțional al

persoanei prevăzut de art. 29 din Constituția Republicii Moldova, conform căruia

domiciliul și reședința sunt inviolabile și nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în

domiciliul sau reședința unei persoane fără consimțământul acesteia, a pătruns ilegal

și fără consimțământul stăpânei în gospodăria ce aparține cet. Furdui Anastasia,

amplasată în s. xxxx, r-nul xxxx, unde aceasta domiciliază împreună cu soțul ei, Furdui

Alexandru, unde i-a numit cu cuvinte necenzurate și i-a amenințat cu răfuială fizică,

folosind în acest scop o bâtă din lemn.

Potrivit rechizitoriului, acțiunile lui Tașnic Marcel au fost calificate în baza art.

179 alin. (2) Cod penal, violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală

în domiciliul unei persoane fară consimțământul acesteia, acțiune săvârșită cu

amenințarea aplicării violenței.

Tot el, la 10 iulie 2020, orele 17:30, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, a pătruns ilegal și fără consimțământul stăpânei în gospodăria ce

aparține lui Furdui Anastasia, amplasată în s. xxxx, r-nul xxxx, unde aceasta

domiciliază împreună cu soțul ei Furdui Alexandru, și din intenții huliganice,

încălcând grosolan și demonstrativ ordinea publică, regulile sociale și morale,

manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, cu deosebită obrăznicie, cu

scopul de a atrage atenția și reacția publică la acest comportament, fără nici un pretext,

motiv justificat sau plauzibil, l-a amenințat cu aplicarea violenței fizice pe Furdui

Alexandru, folosind în acest scop o bâtă din lemn, după care a aplicat cu această bâtă

mai multe lovituri peste geamurile casei din gospodăria dată, deteriorându-le, astfel

prin acțiunile sale cauzându-i părții vătămate Furdui Anastasia o pagubă materială

considerabilă în valoare totală de 3.000 lei.

Potrivit rechizitoriului, acțiunile lui Tașnic Marcel au fost calificate în baza art.

287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism și obrăznicie deosebită, acțiuni săvârșite cu încercarea aplicării a altor obiecte

pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății.

Tot el, începând cu o perioadă de timp nestabilită de către organul de urmărire

penală, urmărind scopul păstrării ilegale a substanțelor narcotice, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea

scopului său, a semănat în grădina gospodăriei proprii, situată în s. xxxx, r-nul xxxx,

semințe de cânepă, după care, cu același scop, a cultivat plantele de cânepă, pe care

le-a îngrijit până la data de 07 iulie 2020, când au fost depistate și ridicate de către

angajații de poliție din cadrul IP Soroca, în cadrul percheziției autorizate în cauza

penală nr. xxxx, în număr de 160 exemplare cu rădăcini, tulpini și frunze.

3

Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 28 iulie 2020, plantele în

faza verde de vegetație, în număr de 160 (una sută șaizeci), prezentate spre examinare,

depistate și ridicate la data de 07 iulie 2020, în cadrul efectuării percheziției în grădina

domiciliului lui Tașnic Marcel, amplasat în s. xxxx, r-nul xxxx, reprezintă plante de

cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

Planta de cânepă este inclusă în Lista nr. 3 „Plante care conțin substanțe

stupefiante sau psihotrope și sunt interzise pentru cultivare pe teritoriul Moldovei sau

necesită autorizație specială”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 79 din 23 ianuarie 2006.

Conform Listei „substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, plantele de cânepă de la 51 de plante

prezintă cantități deosebit de mari.

Potrivit rechizitoriului, acțiunile lui Tașnic Marcel au fost calificate în baza art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal, păstrarea, semănatul și cultivarea ilegală a plantelor care

conțin droguri, fără scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari.

Tot el, deținând permis de conducere cu nr. xxxx categoria A și B, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, în încălcarea cerințelor pct. 14 lit. a) al Regulamentulu Circulație

Rutiere, care determină că ”conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau a altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea

reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i

afecteze capacitatea de conducere”, la 24 iunie 2021 în intervalul de timp 16:00-17:00,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, a condus automobilul de model ”Opel Zafira” cu

n/î xxxx, pe străzile s. Vărăncău, r-nul Soroca, unde a intrat în conflict cu mai mulți

consăteni. La apariția colaboratorilor de poliție a fost bănuit că a consumat băuturi

alcoolice și se afla sub influența alcoolului la volan.

Fiind testat alcoolscopic la alcotestul din dotare „Drager”, s-a constatat că Tașnic

Marcel, conform extrasului de tichetul nr. xxx din 24.06.2021 avea concentrația

vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,09 mg/l.

Conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,5

g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și

mai mult.

Potrivit rechizitoriului, acțiunile lui Tașnic Marcel au fost calificate în baza art.

2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care

se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Procuratura r. Soroca, Iurcu Iurie și de către avocatul Spoială Vladimir în numele

inculpatului.

4

3.1. În apelul declarat de către procuror s-a solicitat casarea parțială a sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 179 alin. (2) Cod penal (pe episodul de violare a domiciliului cet.

Stici Ana, Tașnic Ala, Tașnic Cristian, Tașnic Daniela-Cezara), la o pedeapsă de 2 ani

închisoare, cu liberarea de executarea pedepsei în baza prevederilor art. 2 al Legii nr.

243 din 24 decembrie 2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova” (MO 325-333/510 din 31.12.2021);

- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pe episodul de huliganism agravant la

domiciliul cet. Stici Ana, Tașnic Ala, Tașnic Cristian, Tașnic Daniela-Cezara), la o

pedeapsă de 5 ani închisoare, cu liberarea de executarea pedepsei în baza prevederilor

art. 2 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 „privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova” (MO 325-

333/510 din 31 decembrie 2021);

- în baza art. 179 alin. (2) Cod penal (pe episodul de violare al domiciliului cet.

Furdui Anastasia), la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu liberarea de executarea

pedepsei în baza prevederilor art. 2 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 „privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova” (MO 325-333/510 din 31 decembrie 2021);

- în baza art. 287 alin. (3) Cod penal (pe episodul de huliganism agravant la

domiciliul cet. Furdui Anastasia), la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu liberarea de

executarea pedepsei în baza prevederilor art. 2 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021

„privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova” (MO 325-333/510 din 31 decembrie 2021);

- în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la o pedeapsă de 4 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen

de 5 ani;

- în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, pe un termen de 240 de ore, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport.

În temeiul art. 87 alin. (1) Cod penal, pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 de ore, a o transforma în 60

zile închisoare.

În baza art. 84 alin. (1), art. 87 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul total al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Tașnic Marcel o pedeapsă

definitivă de 4 ani 60 zile închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de 5 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport.

5

Permisul de conducere cu nr. xxxx categoria A și B, pe numele lui Tașnic Marcel,

după intrarea sentinței în vigoare să fie expediat pentru executarea pedepsei

complementare Biroului de probațiune Soroca.

În motivarea apelului, procurorul a invocat, că prima instanță a stabilit just

circumstanțele cauzei și corect a calificat acțiunile inculpatului Tașnic Marcel în baza

art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (3), art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (3), art. 217 alin. (4) lit.

b) și art. 2641 alin. (1) Cod penal, însă neîntemeiat i-a aplicat pedeapsa pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal sub formă de 160 ore

muncă neremunerată în folosul comunității, fără a o transforma în zile de închisoare,

în conformitate cu prevederile art. 87 alin. (1) Cod penal.

Totodată, a menționat că dat fiind faptul că, Tașnic Marcel a fost condamnat

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la

pedeapsa sub formă de 4 ani închisoare, urma ca instanța de fond să transforme orele

de muncă neremunerată în folosul comunității, în zile de închisoare.

Or, conform art. 67 alin. (5) Cod penal, munca neremunerată în folosul

comunității va fi prestată timp de cel mult 18 luni, timp care se calculează de la data

rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, astfel, inculpatul este în imposibilitate să

execute munca neremunerată stabilită prin sentință.

La fel, apelantul a mai invocat că inculpatul Tașnic Marcel, numai în ultimul

cuvânt a solicitat instanței de judecată aplicarea în privința sa a Legii nr. 243 din 24

decembrie 2021 „privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova”.

Astfel, a conchis că în privința inculpatului urmează a fi adoptată o sentință de

condamnare, în baza art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, prin care acesta

să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor imputate, cu stabilirea pedepsei

și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei.

3.2. În apelul declarat de către avocatul Spoială Vladimir în numele

inculpatului, s-a solicitat casarea parțială a sentinței în partea ce ține de condamnarea

acestuia în baza art. 217 alin. (4), 2641 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din motivul că faptele

nu au fost săvârșite de către inculpat și în acțiunile acestuia nu sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4), 2641 alin. (1) Cod penal.

În argumentarea cererii de apel, apărarea făcând trimitere la prevederile art.

384, 338 cod de procedură penală, a menționat că prima instanță, la 17 februarie 2022,

a pronunțat doar dispozitivul sentinței de condamnare în privința lui Tașnic Marcel,

fără a indica nici data la care va fi pronunțată sentința motivată. Astfel, apărarea și-a

rezervat dreptul de a depune ulterior o cerere de apel motivată, întru neadmiterea

expirării termenului de atac prevăzut de lege.

admise apelurile declarate, casată parțial sentința în latura penală și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

6

Tașnic Marcel, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

179 alin. (2) Cod penal (pe episodul de violare al domiciliului cet. Stici Ana), i s-a

stabilit pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 107 alin. (1) Cod

penal, Tașnic Marcel a fost liberat de executarea pedepsei în baza art. 2 al Legii nr. 243

din 24.12.2021 ”privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.

Tașnic Marcel, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal (pe episodul de huliganism agravat la domiciliul cet. Stici Ana),

i s-a stabilit pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 107 alin. (1) Cod

penal, Tașnic Marcel a fost liberat de executarea pedepsei în baza art. 2 al Legii nr. 243

din 24.12.2021 ”privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.

Tașnic Marcel, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

179 alin. (2) Cod penal (pe episodul de violare al domiciliului cet. Furdui Anastasia), i

s-a stabilit pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 107 alin. (1) Cod

penal, Tașnic Marcel a fost liberat de executarea pedepsei, în baza art. 2 al Legii nr.

243 din 24.12.2021 ”privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova”.

Tașnic Marcel, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal (pe episodul de huliganism agravat la domiciliul cet. Furdui

Anastasia), i s-a stabilit pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 107 alin. (1) Cod

penal, Tașnic Marcel a fost liberat de executarea pedepsei în baza art. 2 al Legii nr. 243

din 24.12.2021 ”privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”.

Tașnic Marcel, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de ocupa funcții si de a exercita activități legate de gestionarea substanțelor

narcotice pe termen de 3 ani.

În temeiul cu art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei sub formă de închisoare pentru o perioada de probațiune de 1 an.

În baza art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Tașnic Marcel a fost

achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În rest, în latura cheltuielilor judiciare și în latura corpurilor delicte și

mijloacelor de probă, au fost menținute dispozițiile sentinței primei instanțe.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că partea apărării,

Spoială Vladimir, nu a contestat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor

7

prevăzute de art. 179 alin. (2), 287 alin. (3), 179 alin. (2), 287 alin. (3) Cod penal,

declarând apel și solicitând achitarea inculpatului doar pe capetele de acuzare în baza

art. art. 217 alin. (4) lit. b), 2641 alin. (1) Cod penal, astfel, prin decizie s-au analizat

acțiunile inculpatului Tașnic Marcel prin prisma infracțiunilor prevăzute la art. 217

alin. (4) lit. b), 2641 alin. (1) Cod penal.

În continuare, instanța de apel a statuat că argumentele aduse de către apărare

în cererea de apel în susținerea soluției de achitare a inculpatului pe capătul de

acuzare în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, sunt lipsite de temei și nu corespund

stării de fapt, întrucât prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei, dând probelor administrate o apreciere legală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului Tașnic Marcel în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu calificativele - păstrarea, semănatul și

cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri, fără scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite în

proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate argumentele apărării

precum că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, or, aceste

declarații au scop de autoapărare, întrucât vinovăția acestuia este pe deplin dovedită

prin declarațiile martorilor, precum și prin probele scrise acumulate de organul de

urmărire penală și anexate la materialele cauzei, care au fost pe deplin apreciate de

către prima instanță și care just au dus la adoptarea soluției primei instanțe privind

vinovăția inculpatului Tașnic Marcel în comiterea faptei prevăzute de art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal.

Suplimentar, au fost respinse alegațiile avocatului inculpatului privind

ilegalitatea efectuării percheziției la domiciliul lui Tașnic Marcel, precum și nulitatea

absolută a procesului-verbal de percheziție și ridicare din 07.07.2020, întrucât au fost

efectuate în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (6) Cod de procedură penală.

Referitor la originea plantelor și a proporțiilor acestora, instanța de apel a

subliniat că nu i-au fost prezentate careva obiecții referitor la raportul de constatare

din 28 iulie 2020, prin care s-a constatat originea plantelor ridicate în cadrul

percheziției din 07 iulie 2020, și însăși prin procesul-verbal de cercetare la fata locului

si procesul-verbal de ridicare din 30 iulie 2020, s-a constatat cantitatea plantelor

ridicare - 160 de plante, care potrivit Listei „substanțelor stupefiante, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie

proporții deosebit de mari.

În altă ordine de idei, în latura învinuirii inculpatului Tașnic Marcel de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 Cod penal, instanța de apel a indicat că s-

a ajuns la concluzia că la caz sunt prezente temeiuri de achitare a inculpatului de sub

învinuirea în comiterea infracțiunii date.

8

Or, fiind testat alcoolscopic la alcotestul din dotare „Drager”, s-a constatat că

Tașnic Marcel, conform extrasului de tichetul nr. 6331 din 24.06.2021, ora 18.56, avea

concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,09 mg/l.

Însă, conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la

0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l

și mai mult.

Respectiv, acțiunile lui Tașnic Marcel au fost calificate de către organul de

urmărire penală, ca conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, adică infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin.

(1) Cod penal.

Prin urmare, prima instanță, contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, în mod eronat a vinovăția

inculpatului Tașnic Marcel în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod

penal. Deci, în cazul din speță s-a constatat temeiul de achitare prevăzut la art. 390

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, și anume că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Or, Tașnic Marcel a fost supus testării aloolscopice în momentul când stătea la

masă în curtea magazinului, automobilul fiind parcat cu motorul oprit, fapt ce s-a

confirmat și prin înregistrarea video din data de 24.06.2021, imagini examinate în

cadrul ședinței instanței de apel din data de 26.05.2022.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la

adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept

pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare

pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a

cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

Potrivit art. 2 alin. (3) al Legii menționate se indică, că încetarea procesului penal

conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau

inculpate.

Însă, inculpatul Tașnic Marcel nu cade sub interdicția reglementată la art. 6 din

prezenta lege, și-a exprimat acordul privind aplicarea Legii privind amnistia,

solicitând încetarea procesului penal.

Astfel, instanța de apel a conchis că omisiunea organului de urmărire penală de

a autoriza ridicarea plantelor de cannabis la judecătorul de instrucție, constituie o

încălcare care a afectat grav drepturile inculpatului, fapt ce determină aplicarea la caz

a prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, și anume, suspendarea

condiționată a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune.

9

Totodată, instanța de apel a conchis că, la individualizarea pedepsei sub formă

de închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, prima instanță a luat

în considerație prevederile art. 2, 7, 61, 75-78, 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ținând

astfel cont de gravitatea infracțiunilor comise, de caracteristica inculpatului, de vârsta

lui, modul și condițiile acestuia de viață, influența pedepsei asupra corectării și

reeducării ei, precum și celelalte împrejurări individuale ale cazului.

ordinare de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian,

de către avocatul Țurcan-Donțu Arina în numele părții vătămate Tașnic Alla, și de

către avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Tașnic Marcel.

5.1. În recursul ordinar declarat de către procuror, invocând temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, se solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de

apel, din următoarele considerente:

- inculpatului, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsă ilegală și prea blândă, în raport cu consecințele

comiterii infracțiunii, cu pericolul social și ordinea de drept, or, inculpatul anterior a

fost condamnat, însă nu a mers pe calea corijării;

- instanța de apel greșit a adoptat decizia de achitare în privința inculpatului

Tașnic Marcel, privind învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.

(1) Cod penal, întrucât vinovăția acestuia a fost demonstrată integral prin probele din

dosar.

Argumentul părții apărării precum că la momentul testării alcooscopice, Tașnic

Marcel, nu se afla în automobil, motivând că nu a condus automobilul în stare de

ebrietate, este combătut cu probe prin declarațiile martorilor Cazac Fiodor, Cazac

Svetlana, Tașnic Ala care au comunicat că Tașnic Marcel, a fost înlăturat de către

Cazacu Fiodor de la conducerea mijlocului de transport din cauza stării de ebrietate.

În momentul testării de către angajații poliției s-a constatat că concentrația de alcool

în aerul expirat de Tașnic Marcel era de 1,09 mg/1, ceea ce presupune stare de ebrietate

cu grad avansat și care nu poate surveni într-o perioadă scurtă de timp, Tașnic Marcel,

fiind văzut de mai multe persoane cum conducea în acea parte a zilei mijlocul de

transport prin localitate, fiind în mod vizibil în stare de ebrietate

5.2. În recursul ordinar declarat de către avocatul Țurcan-Donțu Arina în

numele părții vătămate Tașnic Alla se solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

adoptarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai

aspră, din motiv că instanța de apel i-a stabilit acestuia, pentru infracțiunile comise, o

pedeapsă prea blândă, ignorând, astfel, argumentele acuzării cu referire la

individualizarea pedepsei, și anume, comportamentul inculpatului, pasibilitatea

acestuia de a comite noi infracțiuni, anterior a fost condamnat, nu s-a căit de cele

comise, a recunoscut parțial faptele imputate.

10

5.3. În recursul ordinar declarat de către avocatul Spoială Vladimir în numele

inculpatului, invocând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din următoarele considerente:

- instanța de apel neîntemeiat a pus la baza deciziei de condamnare declarațiile

martorilor Starîș Ion, Prodan Iurie, Chiroșca Ivan, procesul-verbal de percheziție la

domiciliu din 07.07.2020, raportul de expertiză nr. xxxx din 28.07.2020;

- nu a fost confirmată vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, din motiv că percheziția de la domiciliul lui Tașnic

Marcel și procesului-verbal de percheziție și ridicare din 07.07.2020 urmează a fi lovite

de nulitate absolută, întrucât au fost efectuate în conformitate cu prevederile art. 128

alin. (6) Cod de procedură penală;

- toate ordonanțele de recunoaștere în calitate de bănuit în privința lui Tașnic

Marcel, emise de către organul de urmărire penală pe toate episoadele, sunt

neîntemeiate și ilegale.

penală, avocatul Spoială Vladimir a depus referință privitor la opinia sa asupra

recursurilor declarate de către procuror și de către avocatul Arina Țurcan-Donțu,

menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

constată că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, din următoarele

considerente.

În expunerea motivelor ce au stat la baza respingerii recursurilor ordinare

declarate de către procuror, partea vătămată și de către apărare, Colegiul penal lărgit

pornește de la prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, potrivit

cărora instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal lărgit

atestă, că titularii acestora invocă, în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârii

instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),10) Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când: 6) hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

11

care a afectat soluția instanței, 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că argumentele invocate în cererile de recurs nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, din raționamentele ce urmează a fi expuse.

Având în vedere că titularii recursurilor nu contestă decizia instanței de apel pe

capetele de acuzare înaintate inculpatului Tașnic Marcel în baza art. 179 alin. (2), 287

alin. (3), 179 alin. (2), 287 alin. (3) Cod penal, instanța de recurs nu se va expune asupra

acestor aspecte, dar va analiza minuțios argumentele recurenților privind temeinicia

deciziei instanței de apel pe capetele de acuzare înaintate inculpatului în baza art. art.

217 alin. (4) lit. b), 2641 alin. (1) Cod penal.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate,

dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate atât de către partea

apărării, cât și de partea acuzării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul

hotărârii, acesta fiind clar.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de către recurenți precum că instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, Colegiul penal lărgit le

apreciază ca fiind neîntemeiate, deoarece, verificând minuțios decizia recurată în

raport cu argumentele invocate în apeluri, se atestă că atât partea apărării, cât și partea

acuzării au primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularilor

cererilor de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a

recursurilor, în sensul formulat. Mai mult, în conținutul recursurilor nu au fost

descrise care anume din motivele apelurilor declarate nu au fost luate în considerație

la judecarea cauzei.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează, că motivarea hotărârii este un

proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

12

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Subsecvent, reieșind din esența alegațiilor reiterate de către de către avocatul

Spoială Vladimir în numele inculpatului, Colegiul penal lărgit reține că acestea se

referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Or, acesta face o

proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit căreia probele

administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Tașnic

Marcel în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de

părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze

pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub

toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de

reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind

ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina

primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de

fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform învinuirii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării,

nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de

instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind condamnarea

inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

13

Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanța de apel

neîntemeiat și-a fundamentat soluția în baza declarațiilor martorilor Starîș Ion, Prodan Iurie,

Chiroșca Ivan, procesul-verbal de percheziție la domiciliu din 07.07.2020, raportul de expertiză

nr. xxxx din 28.07.2020, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel a examinat

toate probele din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării

inculpatului Tașnic Marcel, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul

lor prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a

fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului.

În continuare, Colegiul penal lărgit stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o

eroare gravă de fapt, așa precum se susține de către apărare, or, pentru a constitui caz

de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat

asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea

pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentele recurentului cu privire la existența în cauza examinată a

erorii de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, instanța de

recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal lărgit reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță, inculpatul Tașnic Marcel a

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal, soluție menținută de instanța de apel, invocând în acest sens că, prima

instanță corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința

inculpatului Tașnic Marcel în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, or, prima instanță

a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenții, utilității și veridicității. Mai mult, se reține că în cadrul audierii în calitate

de învinuit la 12.08.2020, însuși Tașnic Marcel a recunoscut integral bănuiala ce i s-a

imputat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Totodată, criticile referitor la nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

14

prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic

răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în decizia adoptată, pe care

Colegiul penal lărgit le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert

vs România din 16.02.2010, Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda. La fel, art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal.

Subsidiar, cu referire la alegațiile procurorului că instanța de apel pripit a adoptat

decizia de achitare în privința inculpatului Tașnic Marcel, privind învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs ordinar subliniază

că inculpatul a fost supus testării aloolscopice în momentul când stătea la masă în

curtea magazinului, automobilul fiind parcat cu motorul oprit, fapt ce s-a confirmat și

prin înregistrarea video din data de 24.06.2021, imagini examinate în cadrul ședinței

instanței de apel din data de 26.05.2022. Concomitent, analizând materialele cauzei, se

constată că, la caz, nu s-a stabilit când anume inculpatul a consumat băuturi alcoolice,

în ce condiții a survenit starea de ebrietate a acestuia și dacă acesta a condus mijlocul

de transport aflându-se în stare de ebrietate sau nu, incertitudini pe care instanța de

apel corect le-a interpretat în favoarea inculpatului, astfel, just ajungând la concluzia

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Această afirmație își găsește suport juridic în conținutul art. 24 alin. (2) Cod de

procedură penală, unde este statuat, că instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte

interese decât interesele legii.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că în speță nu a fost constatată

existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

Subsecvent, instanța de recurs ordinar apreciază critic argumentul procurorului,

cât și a părții vătămate, privind blândețea pedepsei stabilite inculpatului pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, din motiv că pedeapsa stabilită

inculpatului de către instanța de apel sub formă de închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia, răspunde atât principiului proporționalității, cât și

scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, de

corectare a inculpatului, precum și de prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea inculpatului, cît și a altor persoane. Totodată, instanța de apel s-a expus motivat

și detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiindu-i stabilită o

15

pedeapsă neprivativă de libertate, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și

nu se va expune repetat asupra acesteia.

Față de considerentele relatate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că nu

există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate, și, potrivit legii, se

impune respingerea acestora, ca fiind inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți Bodareu Octavian, de către avocatul Țurcan-

Donțu Arina în numele părții vătămate Tașnic Alla, de către avocatul Spoială Vladimir

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

07 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Tașnic Marcel Xxxxx, cu menținerea

hotărârii atacate.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată integral la 30 martie

2023.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Boico

Elena Cobzac

16