1ra-1161/2023 — Art. 276 alin. 2 lit. b, art. 190 alin. 1, art. 352-1 alin. 1 și art. 276 alin. 2 lit. b CP

Veaceslav și Constantin Țîganciuc s-au născut în anii 1957 și, respectiv 1990 în raionul Rîșcani. Ei au fost apărați de avocații Vitalie Vangheli, Victor Rusu și Natalia Uncu. a. Învinuirile aduse

Veaceslav Țîganciuc a fost învinuit că, acționând de comun acord cu fiul său, Constantin Țîganciuc, și alte persoane neidentificate, a nimicit numărul de identificare inițial al caroseriei unui automobil de model „Renault Twingo”, înmatriculat în Bulgaria, prin înlăturarea fragmentului cu numărul inițial și montarea unui alt fragment cu numărul de identificare al unui automobil de același model, aflat în proprietatea sa și înmatriculat în Republica Moldova. Ulterior, pe automobilul înmatriculat în Bulgaria au fost instalate numerele de înmatriculare ale automobilului aflat în proprietatea sa, după care acesta a fost înstrăinat. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Veaceslav Țîganciuc a mai fost învinuit că, la 13 august 2019, cunoscând că automobilul înmatriculat în Bulgaria avea falsificat numărul de identificare și îi fuseseră instalate numerele de înmatriculare ale automobilului de același model, aflat în proprietatea sa și înmatriculat în Republica Moldova, a prezentat notarului certificatul de înmatriculare al acestui din urmă automobil și a declarat, contrar adevărului, că este proprietarul acestuia. În baza declarației sale, a fost întocmită o procură prin care Oleg Copîleț a fost împuternicit să posede, să folosească și să dispună de automobil. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 3521 alin. (1) Cod penal.

El a mai fost învinuit că, la 13 august 2019, cunoscând că automobilul înmatriculat în Bulgaria avea falsificat numărul de identificare și îi fuseseră instalate numerele de înmatriculare ale unui alt automobil, l-a înstrăinat lui Oleg Copîleț. Prin inducerea în eroare cu privire la caracteristicile esențiale ale automobilului, a obținut de la Copîleț suma de 1.900 de euro, cauzându-i o daună considerabilă în sumă de 41.331,39 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (1) Cod penal. 1

Constantin Țîganciuc a fost învinuit că, acționând de comun acord cu tatăl său, Veaceslav Țîganciuc, și alte persoane neidentificate, a nimicit numărul de identificare inițial al caroseriei unui automobil de model „Renault Twingo”, înmatriculat în Bulgaria, prin înlăturarea fragmentului cu numărul inițial și montarea unui alt fragment cu numărul de identificare al unui automobil de același model, aflat în proprietatea lui Veaceslav Țîganciuc și înmatriculat în Republica Moldova. Ulterior, pe automobilul înmatriculat în Bulgaria au fost instalate numerele de înmatriculare ale automobilului aflat în proprietatea lui Veaceslav Țiganciuc. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal. b. Sentința

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedura generală. La 02 aprilie 2021, prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, inculpații au fost recunoscuți vinovați și condamnați după cum urmează: Inculpatul Infracțiunea Pedeapsa Art. 84 alin. (1) CP Veaceslav art. 276 alin. (2) amendă în mărime de Țîganciuc lit. b) CP 1.500 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul amendă în mărime transportului pe un de 2.000 u.c., cu termen de un an privarea de dreptul de a ocupa art. 3521 alin. (1) amendă în mărime de funcții sau de a CP 600 u.c., cu privarea de exercita activități dreptul de a ocupa în domeniul funcții sau de a exercita transportului pe activități în domeniul un termen de doi transportului pe un ani termen de doi ani art. 190 alin. (1) amendă în mărime de CP 650 u.c. Constantin art. 276 alin. (2) amendă în mărime de - Țîganciuc lit. b) CP 1.500 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul transportului pe un termen de un an

Prin sentință, acțiunea civilă înaintată de Oleg Copîleț a fost admisă. Instanța a încasat de la inculpați în beneficiul părții civile sumele de 4.000 de lei 2 și 1.900 de euro cu titlu de prejudiciu material precum și suma de 1.850 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Cele două automobile au fost confiscate. c. Prima procedură de apel

La 06 aprilie 2021, avocatul Victor Rusu a declarat apel, solicitând achitarea lui Veaceslav Țîganciuc. Avocatul a susținut că inculpatul a fost condamnat neîntemeiat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, întrucât în acțiunile acestuia nu a existat scop de cupiditate. Veaceslav Țîganciuc a primit 1.900 de euro în schimbul automobilului, oferind părții vătămate un bun echivalent ca valoare, astfel că nu s-a îmbogățit gratuit și ilegal. El a mai susținut că nu există probe care să demonstreze că Veaceslav Țîganciuc a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal. De asemenea, lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, întrucât inculpatul a prezentat notarului acte veridice și a comunicat date care rezultau din acestea.

La 16 aprilie 2021, avocatul Vitalie Vangheli a declarat apel, solicitând achitarea lui Constantin Țîganciuc, respingerea acțiunii civile și a cheltuielilor de judecată, precum și transmiterea în posesia inculpatului a automobilului înmatriculat în Bulgaria. Avocatul a susținut că în acțiunile lui Constantin Țîganciuc lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, întrucât nu s-a demonstrat că anume Constantin a falsificat numărul de identificare al caroseriei. Inculpatul nu cunoștea despre falsificare până la constatarea acesteia la traversarea frontierei. Totodată, el a invocat declarațiile lui Oleg Copîleț, potrivit cărora acesta a procurat automobilul de la Veaceslav Țîganciuc și, după constatarea falsificării, a discutat doar cu acesta, nu și cu Constantin Țîganciuc.

La faza examinării apelului ambii inculpați au solicitat aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

Prin decizia din 19 ianuarie 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile din alte motive decât cele invocate, a casat sentința în latura penală și a rejudecat cauza. Instanța a înlăturat răspunderea penală a lui Veaceslav Țîganciuc pentru infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (1), art. 276 alin. (2) lit. b) și art. 3521 alin. (1) Cod penal, iar a lui Constantin Țîganciuc pentru infracțiunea prevăzută de art. 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, și a încetat procesul penal în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Dispozițiile sentinței privind acțiunea civilă, cheltuielile judiciare și corpurile delicte au fost menținute. d. Prima procedură de recurs

La 04 aprilie 2022, procurorul Andrei Formusatii a declarat recurs. El a solicitat casarea deciziei în partea încetării procesului penal, cu remiterea cauzei la rejudecare. Procurorul a susținut că instanța de apel nu și-a motivat corespunzător soluția. În cazul aplicării Legii nr. 243/2021 privind amnistia, 3 instanța urma să pronunțe o sentință de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, nu să înceteze procesul penal.

La 17 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a casat decizia și a remis cauza la rejudecare. Instanța a reținut că aplicarea amnistiei nu implică încetarea procesului în apel. În cazul constatării vinovăției și aplicării amnistiei, se pronunță o sentință de condamnare, cu liberarea de executarea pedepsei, nu de încetare a procesului penal. e. A doua procedură în apel

În ședința de judecată, avocatul Natalia Uncu a susținut apelurile declarate și a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri și aplicarea amnistiei. Ea a menționat că prejudiciul cauzat părții vătămate și cheltuielile judiciare au fost recuperate integral și a precizat că apărarea contestă doar soluția în latura penală. Inculpații au susținut poziția apărătorului. Procurorul a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpații să fie liberați de executarea pedepsei, în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

La 25 aprilie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile din alte motive decât cele invocate, a casat parțial sentința, a rejudecat cauza și a adoptat o nouă hotărâre. În temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia, instanța i-a liberat pe Constantin și Veaceslav Țîganciuc de executarea pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 02 aprilie 2021. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Instanța de apel a reținut că prima instanță a constatat corect vinovăția inculpaților și le-a individualizat corespunzător pedepsele. În apel, inculpații și-au recunoscut integral vinovăția, iar infracțiunile săvârșite permit aplicarea amnistiei. Solicitarea privind anularea confiscării speciale a fost respinsă. Decizia motivată a fost pronunțată la 30 mai 2023. f. Cererea de recurs

La 21 iunie 2023, procurorul Liliana Pasat a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a susținut că instanța de apel a aplicat corect amnistia, însă în mod nejustificat i-a liberat pe inculpați de executarea pedepselor complementare, contrar art. 8 din Legea nr. 243/2021. Procurorul a solicitat casarea deciziei în această parte și remiterea cauzei la rejudecare.

La 20 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referințelor la recurs. Referințe nu au fost depuse. g. Termenele de examinare

În cauza penală nr. 2019871079 urmărirea penală a fost pornită la 14 august 2019 și s-a terminat la 22 august 2020. În cauza penală nr. 2020300225 urmărirea penală a fost pornită la 11 septembrie și s-a terminat la 09 octombrie 2020. Cauzele au fost conexate prin încheierea din 21 octombrie 2020. Prima 4 instanță a examinat cauza în perioada 24 august 2020 – 02 aprilie 2021. Instanța de apel a judecat cauza în perioadele: 22 aprilie 2021 – 19 ianuarie 2022 și 28 noiembrie 2022 – 25 aprilie 2023. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 21 aprilie – 17 octombrie 2022. La 20 iulie 2023, cauza a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție.

Art. 389 alin. (4) pct. 2 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(4) Sentinţa de condamnare se adoptă: 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art. 89 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal;”.

Partea relevantă a art. 8 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, este următoarea: ,,art. (8) Se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2–5 și art. 7.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Acest temei se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). Acest temei a fost interpretat în numeroase cauze (vezi nr. 1ra-1081/2023, § 28, nr. 1ra-1309/2023, § 126). Recurentul a criticat soluția instanței de apel sub aspectul aplicării eronate a art. 8 din Legea nr. 243/2021 privind amnistia. În esență, el a susținut că instanța de apel i-a liberat nejustificat pe inculpați de executarea pedepselor complementare. Completul va examina acest argument prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Prima instanță le-a stabilit lui Veaceslav și Constantin Țîganciuc pedepse principale sub formă de amendă și pedepse complementare sub formă de privare de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități în domeniul transportului (vezi para. 6). Instanța de apel i-a liberat pe Veaceslav și Constantin Țîganciuc de executarea atât a pedepselor principale, cât și a celor complementare, în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. O asemenea soluție contravine dispozițiilor art. 8 din legea menționată.

Art. 8 din Legea nr. 243/2021 prevede că persoanele care cad sub incidența amnistiei se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării ori anulării dreptului de a conduce mijloace de transport. Această reglementare este, în partea relevantă, echivalentă cu art. 14 din Legea nr. 210/2016, care conținea aceeași excepție privind privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Ambele norme stabilesc aceeași regulă: aceste pedepse complementare nu pot fi înlăturate în cazul aplicării amnistiei (decizia nr. 1ra-885/2023, § 38). Curtea Supremă de Justiție a menținut deja practica instanțelor inferioare potrivit căreia excepțiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 210/2016 nu pot fi înlăturate prin amnistie (decizia nr. 1re-59/2017). Prin urmare, la data adoptării deciziei instanței de apel, practica judiciară la acest subiect era clară. În decizie nu sunt prezentate argumente întemeiate care să explice de ce instanța de apel a derogat de la practica respectivă. Această interpretare a fost confirmată ulterior în jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție (deciziile nr. 1ra-505/2023, 1ra-1473/2023, 1ra-1323/2023). 6

Eroarea identificată este una de aplicare a legii și nu necesită administrarea de probe suplimentare sau reexaminarea situației de fapt. Aceasta poate fi înlăturată direct în recurs, fără convocarea părților în ședință (decizia nr. 1ra-1737/2022, § 30). În consecință, decizia instanței de apel urmează a fi casată în partea referitoare la liberarea lui Veaceslav și Constantin Țîganciuc de executarea pedepsei complementare.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Liliana Pasat și casează decizia Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2023, în partea referitoare la liberarea lui Veaceslav și Constantin Țîganciuc de executarea pedepsei complementare. În rest, decizia Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2023 se menține. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 7