1re-238/21 — Art.264/1 al.1 CP

Prin sentința Judecătoria Criuleni, sediul Central din 02 septembrie 2021, Ghețiu Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal şi în baza acestei Legi a fost condamnat la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității - 200 (două sute) ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. S-a încasat din contul inculpatului Ghețiu Andrei în beneficiul Statului suma de 1 820 (una mie opt sute douăzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, cererea procurorului s-a respins ca neîntemeiată. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Ghețiu Andrei la 10 octombrie 2019, aproximativ la ora 21, 30 min., deplasându-se la volanul automobilului de model „xxxxx” cu n/î xxxxx, pe traseul M-5 km 258, intenționat, încălcând cerințele pct.14 lit. a) al 1 Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, care prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, a fost stopat de către colaboratorii INP a IGP a MAI şi fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate a fost supus testării aloolscopice la aparatul „Drager-alcooltest”, unde s-a stabilit că avea o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat este de 0,65 mg/1, care potrivit art.13412 Cod penal, constituie grad avansat de ebrietate. Astfel, acțiunile lui Ghețiu Andrei au fost încadrate juridic în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative – ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Slabu Viorel în numele inculpatul Ghețiu Andrei a declarat recurs solicitând casarea încheierii Judecătoriei Criuleni, sediul central din 02 iulie 2021, privind refuzul numirii unei expertize grafologice repetate precum și a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care Ghețiu Andrei să fie achitat de comiterea infracțiunii încriminate, pe motiv că fapta nu întrunește elementele componenței de infracțiune. În susținerea recursului declarat, apărătorul a invocat că, inculpatul Ghețiu Andrei nu a făcut cunoștință cu rezultatul tichetului de la dispozitivul ”Drager”, semnătura nu-i aparține inculpatului și nu a semnat refuzul de a fi îndreptat către Instituția Medico-sanitară Spitalul r. Criuleni din 10.10.2019. Partea apărării a solicitat aprecierea critică a declarațiile martorilor Roibu Dorin și Danila Vasile, deoarece fiind colaboratori ai poliției, sunt persoane cointeresate. Totodată, a solicitat declararea nulității și excluderea în calitate de probă, procesul-verbal din 10.10.2019, cu privire la consemnarea celor constate, și a tichetului ”Drager 6810” din 10.10.2019. A invocat că nu poate fi recunoscut ca mijloc de probă testarea alcoolscopică din 10.10.2019, deoarece a fost efectuată de o persoană neatestată, fără întocmirea procesului verbal de testare alcoolscopică. Persoanei testate nu i-au fost aduse la cunoștința rezultatele testării, nu a fost consemnat refuzul acestuia de a semna, nu i-a fost adusă la cunoștința posibilitatea de a fi supusă examinării medicale şi nu a fost consemnat refuzul de a fi supusă acesteia. Apărătorul a menționat că la caz nu s-a constatat latura obiectivă a infracțiunii, nefiind prezentate suficiente probe care dincolo de orice dubiu să fi dovedit vinovăția inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2021, recursul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, inculpatul Gețiu Andrei și avocatul acestuia, Slabu Viorel fiind citați legal pentru ședința de judecată din 07.10. 2021, nu s-au prezentat, neindicând 2 motivele neprezentării lor, motiv pentru care a fost dispusă judecarea cauzei în lipsa lor, cu participarea avocatului desemnat de către Oficiul teritorial al Consiliului Național de Asistență Juridică Garantată de Stat, Burduja Victoria Instanța de recurs a apreciat cererea avocatului privind amânarea procesului în legătură cu imposibilitatea prezentării în instanță (f.d.279), deoarece este antrenat în altă ședință la Curtea de Apel Bălți, depusă la 06.10.2021, ca fiind tendențioasă, evidențiind că citarea avocatului Slabu Viorel pe cauza penală dată a avut loc la 01.10.2021, ora 10.21 (și a inculpatului la 01.10.2021, ora 10.20), iar citarea la Curtea de Apel Bălți (f.d.280) a avut loc la 04.10.2021, ora 17.32, ceea ce demonstrează tergiversarea intenționată a examinării cauzei, întru expirarea termenelor de judecată. În continuare, instanța de recurs a menționat că, prima instanță, corect a stabilit circumstanțele de fapt şi de drept şi just a concluzionat că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută la art.2641 alin.(1) Codul penal „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat” Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității şi veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și anume prin: declarațiile martorilor Danila Vasilii (f.d.146-147), Roibu Dorin xxxxx (f.d.148- 149), Ghețiu Ion xxxxx, precum și prin probele scrise: procesul- verbal de autosesizare întocmit la 11.10.2019 (f.d.15); procesul-verbal privind testarea alcoolscopică din 10.10.2019 şi tichetul eliberat de aparatul de model „Drager 8510 RO” alcotest 6810, seria ARCH 0107, test nr.1213 (f.d.17,93); Ordonanța de recunoaștere și procesul-verbal de examinare din 11.10.2019 (f.d.24); îndreptarea către Instituția Medico- Sanitară Publică (f.d.92); Ordonanța şi procesul-verbal din 10.10.2019 de ridicare de la Ghețiu Andrei xxxxx a permisului de conducere a mijloacelor de transport nr.131600907, eliberat la 18.07.2013(f.d.19,21); Ordonanța şi procesul-verbal din 11.10.2019 de ridicare de la agentul constatator Dorin Roibu a suportului electronic de tip CD-R pe care este stocată înregistrarea video din 10.10.2019 care reprezintă momentul testării alcoolscopice a șoferului Ghețiu Andrei xxxxxx la data de 10.10.2019 cu ajutorul aparatului „Drager” (f.d.31,32); procesul-verbal de examinare din 11.10.2019, prin care a fost examinat un suport electronic de tip CD-R, ridicat de la agentul constatator Dorin Roibu, pe care se află înregistrarea video a testării alcoolscopice cu aparatul “Drager” a șoferului Ghețiu Andrei xxxxx (f.d.33); Ordonanța din 11.10.2019 de recunoaștere şi anexare la cauza penală prin care a fost recunoscut ca mijloc de probă CD-ul cu înregistrarea video a testării cu aparatul ”Drager” a șoferului Ghețiu Andrei xxxxx la data de 10.10.2019 (f.d.34). Totodată, instanța de recurs a notat că, prima instanț ă în mod justificat a constatat că nu există nici un temei pentru a pune la dubii 3 probatoriul administrat, or, prin rezultatul alcooltestului „Drager” din 10.10.2019 se atestă că la Gheț iu Andrei s-a stabilit starea de ebrietate alcoolică cu concentraț ia de alcool în aerul expirat de 0,65 mg/l.(f.d.17,93) În conformitate cu art.13412 alin.(3) Cod penal - „prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0,5 g/l şi mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l şi mai mult.” Versiunea inculpatului precum că, nu a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, instanț a de recurs a apreciată-o ca fiind o metodă de apărare, înaintată în scopul eschivării de la răspunderea penală, fiind combătută în totalitate prin declaraț iile martorilor Vasilii Danila ș i Dorin Roibu, care au confirmat cu certitudine că, după stoparea automobilului de model „xxxxx” cu n/î xxxxx condus de inculpatul, de la acesta se simț ea miros de alcool ș i el din start a recunoscut că a servit două păhare cu must. Fiind supus testului alcooloscopic cu aparatul „Drager”, s-a stabilit că se află în stare de ebrietate cu grad avansat. Gheț iu Andrei a fost de acord cu rezultatul testării şi a refuzat să-i fie prelevate şi probe biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate. Instanț a de recurs a reț inut că, însuşi inculpatul Gheț iu Andrei atît în şedinţa de judecată, cît şi la urmărirea penală a declarat că pe data de 10.10.2019, la amiază, adică pînă a se urca la volan a consumat două pahare de must. Mai mult ca atât, faptul că Gheț iu Andrei se afla în stare de ebrietate s-a confirmat ș i prin conț inutul procesului-verbal din 10.10.2019, de testare alcoolscopică şi tichetul eliberat de aparatul de model „Drager Alcotest 8510 RO” potrivit careia, la momentul supunerii testării ș oferului Gheț iu Andrei şi anume la 10.10.2019, ora 21 ș i 39 min., avea o concentraț ie a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,65 mg/l., fapt care atestă indubitabil, că inculpatul a condus automobilul fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, contrar prevederilor legale. Instanța de recurs a statuat că, considerentele primei instanțe sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii încriminate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia, reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art.2641 alin.(1) Cod penal La capitolul individualizării pedepsei, instanța de recurs a constatat că prima instanț ă a aplicat inculpatului Gheț iu Andrei o pedeapsă corectă şi echitabilă în coraport cu circumstanț ele faptei şi personalitatea inculpatului, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităț ii cu durată de 200 ore, precum ș i pedeapsă complementară sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. 4

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Slabu Viorel în numele condamnatului, a declarat recurs în anulare, prin care solicită casarea totală a deciziei instanței de recurs, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de recurs. În motivarea recursului în anulare, recurentul a invocat că, condamnatului Ghețiu Andrei i-a fost încălcat în mod grav dreptul la apărare prin faptul examinării cauzei în lipsa inculpatului şi a apărătorului ales, iar solicitarea asistenței juridice garantate de stat doar cu scopul de a conferi aparența respectării acestui drept fundament, urmează a fi apreciat critic, ținând cont de practica vicioasă admisă de Colegiile penale ale Curţii de Apel Chișinău în ceea ce ține de solicitările abuzive a serviciilor avocaților din oficiu. Mai mult că, avocatul din oficiu, desemnat la 01.10.2021 nici nu a luat cunoștință cu materialele cauzei și nici cu poziția inculpatului. Consideră că, instanța de recurs a anticipat intenția apărătorului de a tergiversa examinarea cauzei în vederea intervenirii termenului de prescripție pentru a evita răspunderea penală, or, instanțele de judecată urmează să-şi întemeieze soluțiile pe aspecte obiective, nu pe presupuneri, iar la 01 octombrie 2021 nu exista nici un temei pentru a solicita delegarea unui avocat din oficiu.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispozițiilor art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art. art.431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. În conformitate cu art. 432 alin.(2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, raportat la prevederile art.6 pct. 44) ale aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prevederile pct. 44) art.6 Cod de procedură penală determină ca viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților 5 Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul penal reiterează că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, ce cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. La caz, Colegiul penal atestă din textul recursului în anulare declarat, că recurentul invocă afectarea deciziei instanței de recurs adoptate în prezenta cauză, de un viciu fundamental, exprimat prin încălcarea dreptului la apărare, susținând în acest sens că instanța de recurs a încălcat procedura penală privind citarea inculpatului la ședințele de judecată în instanța de recurs și examinarea cauzei în lipsa ultimului și a apărătorului ales, desemnând neîntemeiat avocat din oficiu. Analizând hotărârea atacată prin prisma respectivelor critici, Colegiul penal menționează, că aceste argumente sunt declarative și se combat prin materialele dosarului, prin care se constată contrariul și anume că, condamnatul Ghețiu Andrei precum și avocatul Slabu Viorel, în corespundere cu art.236 alin. (2) Cod de procedură penală, au fost citați telefonic la 01 octombrie 2021, fiind informați despre data și ora ședinței de judecată din 07 octombrie 2021, ora 10.00 și 07.10.2021, ora 14.30 (f.d.16-19, 25-26 vol. II). Ulterior, avocatul Slabu Viorel a înaintat instanței cerere privind amânarea procesului în legătură cu imposibilitatea prezentării în instanță, deoarece este antrenat în altă ședință la Curtea de Apel Bălți (f.d.22-23). Colegiul penal consideră că, instanța de recurs corect a apreciat cererea avocatului Slabu Viorel privind amânarea ședinței de judecată ca fiind tendențioasă, or, potrivit informației anexate la cererea menționată, se constată că citarea avocatului Slabu Viorel la Curtea de Apel Bălți a avut loc la 04 octombrie 2021, ora 17.32, pe când în cauza penală în privința lui Ghețiu Andrei la 01 octombrie 2021, ora 10.21, fapt ce într- adevăr denotă tergiversarea intenționată a examinării cauzei. Mai mult decât atât, Colegiul penal atestă că nici condamnatul Ghețiu Andrei fiind citat legal nu s-a prezentat în ședința de judecată și nu a informat instanța motivul neprezentări acestuia. În acest context, Colegiu penal notează dispoziția art.447 alin.(1) Cod de procedură penală - judecarea recursului se face cu citarea procurorului, avocatului și celorlalte părți. Participarea procurorului și a avocatului în ședința instanței de recurs este obligatorie. Neprezentarea inculpatului, părții vătămate, părții civile și părții civilmente responsabile legal citate, precum și a reprezentanților lor nu împiedică examinarea recursului, însă dacă este necesar, instanța de recurs poate recunoaște prezența lor obligatorie, informându-i despre aceasta. Prezența inculpatului aflat în stare de arest este obligatorie, cu excepția cazului în care acesta refuză să fie escortat la ședință. Astfel, la ședința de judecată din 07 octombrie 2021, Ghețiu Andrei nu s-a prezentat pentru a-și expune poziția și nu a comunicat instanței 6 motivul neprezentării, însă instanța de recurs a oferit din oficiu asistență juridică garantată de stat, astfel asigurându-i dreptul la apărare (f.d.20). În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că criticile formulate de către apărător, referitor la încălcarea procedurii de citare a inculpatului și a dreptului la apărare nu pot fi acceptate și contravin dispozițiilor Legii mai sus nominalizate, or argumentele invocate în recursul în anulare se contrazic cu materialele cauzei penale, instanța de recurs sesizând clar intenția părții apărării de tergiversare a examinării cauzei. Colegiul penal consideră că, decizia instanței de recurs privind examinarea cauzei în lipsa inculpatului, nu afectează dreptul acestuia la un proces echitabil, în contextul în care pe parcursul examinării cauzei Ghețiu Andrei a fost reprezentat de avocatul desemnat de către Oficiul teritorial al Consiliului Național de Asistență Juridică Garantată de Stat, Burduja Victoria. De asemenea, Colegiul penal accentuează, că soluția respectivă a instanței de recurs vine în concordanță și cu jurisprudența CtEDO, cauza Avramenco vs Moldova din 16 ianuarie 2007, care în § 35 din hotărâre a statuat că nu poate fi admisă cerința reclamantului cu privire la constatarea încălcării art.6§1 CtEDO, în contextul în care nu a prezentat motive întemeiate în privința lipsei sale de la judecarea cauzei. În concluzie, Colegiul penal atestă că în cauza deferită judecății, instanța de recurs nu a admis careva erori sau vicii de procedură pentru a fi necesară intervenția instanței de recurs în anulare în vederea remedierii acestora. Totodată, Colegiul penal evidențiază că, dreptul la un proces echitabil, consfințit în art.6 din Convenție, coroborat cu accesul liber la justiție și prezumția nevinovăției - drepturi fundamentale prevăzute în art. art.20, 21 din Constituție, enunță și preeminența principiului supremației dreptului. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței principiului supremației dreptului este garantarea securității raporturilor juridice, care înseamnă, că o soluție definitivă a oricărui litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată. Acest principiu insistă asupra faptului că, nici o parte în proces nu este în drept să solicite reluarea procesului de judecată în scopul unei noi soluționări a cauzei după ce hotărârea a devenit definitivă și irevocabilă, excepție făcând doar temeiurile stricte prevăzute de Lege. În speță, hotărârea atacată nu este afectată de viciu fundamental și a căpătat putere de lucru judecat (res judicata pro veritate habetur), ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. De asemenea, se menționează că principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Brumărescu vs România din 28 octombrie 1999). Mai mult ca atât, potrivit dispoziției art.4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform Legii și procedurii penale a statului 7 respectiv, poate fi efectuată, doar în cazul în care au apărut fapte noi, ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente și sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. La caz, instanța de recurs în anulare stabilește că hotărârea contestată nu este afectată de nici un viciu fundamental, fiind conformă prevederilor legale și această hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. În acest context, Colegiul penal a stabilit că la examinarea prezentului recurs în anulare, nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la existența unui viciu fundamental în cauză și ar afecta hotărârea irevocabilă, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Slabu Viorel în numele condamnatului Ghețiu Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. art. 456 alin.(1), 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Slabu Viorel în numele condamnatului Ghețiu Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Ghețiu Andrei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 aprilie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Cobzac Elena 8