1ra-1212/2015 — Art. 264 alin. 1 CP

DOSARUL NR. 1RA-1212/2015 CURTEASUPREMĂDEJUSTIŢIE OPINIESEPARATĂ formulată de judecătorul Ghenadie NICOLAEV conform art. 340 alin. (3) Cod de procedură penală pe cauza penală privindu-l pe GURIN Vitalie Dumitru 22 decembrie 2015 mun. Chişinău Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie nr. 1ra- 1212/2015 din 22 decembrie 2015 a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, Devder Djulieta, s-a casat total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015, în cauza penală privindu-l pe Gurin Vitalie Dumitru, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac. Cu soluţia adoptată pe marginea acestei cauze penale nu sunt de acord din considerentele ce urmează. Consider că instanţele ierarhic inferioare corect au apreciat conţinutul probelor administrate în cauză, acestea fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fapt ce a dus la adoptarea unei soluţii corecte de achitare a lui Gurin Vitalie Dumitru în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, din motiv că există o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, şi anume s-a reţinut că inculpatul a săvîrşit fapta infracţională fiind în stare de extremă necesitate. Astfel, în prezenta cauză penală, reieşind din circumstanţele de fapt constatate de instanţele ierarhic inferioare şi probele cercetate, corect a fost reţinută în acţiunile inculpatului starea de extremă necesitate.

Potrivit dispoziţiei art. 38 Cod penal, este în stare de extremă necesitate persoana care săvîrşeşte fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel. Adică, cauzele de înlăturare a caracterului penal al faptei ar putea fi definite ca fiind acele împrejurări şi situaţii a căror existenţă în timpul săvîrşirii faptei face, potrivit legii, ca realizarea vreuneia din trăsăturile esenţiale ale infracţiunii să devină imposibilă. Aceste cauze produc efecte din momentul în care s-au ivit, dar pentru ca efectele lor să opereze este necesar ca existenţa stărilor, situaţiilor sau împrejurărilor respective să fie constatate de organele judiciare.

Existenţa unei cauze care înlătură caracterul periculos al faptei împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale. 1 Deci, atunci cînd într-o cauză este incidentă starea de extremă necesitate în acţiunile inculpatului lipseşte vinovăţia, deoarece făptuitorul săvîrşeşte fapta prevăzută de legea penală acţionînd sub imperiul pericolului, fără ca elementul raţional al laturii subiective să se poată manifesta liber. În cauza deferită judecăţii, corect s-a conchis că inculpatul dorind să evite accidentarea pietonului Iaşin N., care neregulamentar traversa strada, a virat pe contrasens, încălcînd astfel regulile circulaţiei rutiere, dar fiind prioritar pentru el salvarea vieţii părţii vătămate, ceea ce exclude în opinia mea caracterul penal al faptei comise.

Respectiv, în atare circumstanţe nu se poate de conchis că inculpatul se face vinovat de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, după cum i se incriminează prin actul de sesizare a instanţei. Faţă de considerentele ce preced, îmi exprim dezacordul cu colegii din completul de judecată pe marginea judecării cauzei date în ordine de recurs. În temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, expun şi semnez prezenta opinie separată în cauza dată, care o anexez la dosar. Judecător Ghenadie NICOLAEV 2