1ra-437/2015 — Art.309/1 alin.1 CP

Dosarul nr. 1 ra-437/2015 CURTEASUPREMĂDEJUSTIŢIE OPINIESEPARATĂ a judecătorului Constantin Alerguş (Expusă în temeiul art. 340 alin. (3) Cod de procedură penală pe cauza penală în privinţa lui Cociorbă Eduard Petru) 19 mai 2015 mun. Chişinău Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 19 mai 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Grosu Aurel în numele inculpatului Cociorbă Eduard, casată parţial decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014, în privinţa lui Cociorbă Eduard Petru, rejudecată cauza şi pronunţată o nouă hotărâre, prin care: Cociorbă Eduard Petru se consideră condamnat în baza art. 309/1, alin.(1) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita orice funcţii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, pe un termen de 2 (doi) ani.

În baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, stabilită lui Cociorbă Eduard Petru, pe un termen de probă de 3 (trei) ani. În rest, dispoziţiile deciziei atacate au fost menţinute. Consider că nu a fost nici un temei de a interveni în decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014. În primul rînd, recursul ordinar nu îndeplineşte cerinţele de conţinut prevăzute în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală. În recursul ordinar se invocă doar temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.6), 10) CPP, fără a fi menţionate conţinutul şi motivele recursului cu argumentarea ilegalităţii hotărîrii atacate. Astfel că recursul ordinar este absolut nemotivat.

Partea motivată a recursului ordinar constă din: „Decizia nominalizată urmează a fi casată în partea aplicării pedepsei cu emiterea a unei decizii inculpatului Cociorbă E., în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6), 10) CPP din următoarele considerente: 1 Onorat colegiu, consider că decizia urmează a fi casată în partea aplicării pedepsei în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, deoarece conform deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 18.03.2014 s-a constatat că ambele instanţe au comis erori de drept la aplicarea pedepsei lui Cociorbă E. Prima instanţă Judecătoria Ştefan Vodă în partea descriptivă a sentinţei a constatat fapta incriminată inculpatului ca fiind dovedită, iar în partea dispozitivă a hotărîrii a încetat procesul penal.

Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a enumerat încălcările normelor procesuale comise de către instanţele de fond şi de apel care nu puteau fi corectate de către instanţa de recurs şi au dispus examinarea cauzei de către Curtea de Apel Chişinău. Instanţa de apel Chişinău, reieşind din recomandările Curţii Supreme de Justiţie urma să examineze cauza nominalizată conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanţă, fapt care nu s-a respectat de către instanţa de apel”. Recurentul nu specifică şi nu nominalizează care sunt pretinsele încălcări la stabilirea pedepsei comise de către Curtea de Apel Chişinău prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6), 10) CPP, invocînd cu totul alte pretinse încălcări procesuale, din conţinutul cărora ar servi temei de rejudecare a cauzei şi nicidecum de a interveni în pedeapsă.

Dispoziţia pct. 6) alin. (1) art. 427 CPP la care se face referire, conţine mai multe subpuncte: - instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia; - motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau aceasta este expus neclar; - instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei. şi pct. 10) este aplicabil atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Făcînd trimitere la aceste motive pentru recurs, recurentul era obligat să desfăşoare şi să motiveze pretinsele încălcări comise la judecarea cauzei în instanţa de apel.

În motivarea recursului ordinar se face trimitere la unele chestiuni stipulate în decizia de rejudecarea a cauzei din 18.03.2014 dispusă de către Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în care se menţionează 2 despre necesitatea încadrării corecte a faptei comise de către inculpat, pe cînd în final se solicită o pedeapsă mai blîndă. Cele menţionate mai sus atestă faptul că recursul ordinar este absolut nemotivat şi urma să fie declarat inadmisibil la etapa admisibilităţii în principiu a recursului, deoarece nu îndeplineşte cerinţele de conţinut. În al doilea rînd, instanţa de recurs a constatat că în speţă persistă temeiul de drept prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 CPP – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Consider că acest temei este greşit invocat, or, sancţiunea art. 3091 alin. (1) Cod penal prevedea pedeapsa închisorii de la 2 la 5 ani, iar prin decizia recurată inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, adică aproape de minimul sancţiunii. În cazul în care instanţa de recurs a considerat greşită individualizarea pedepsei stabilite inculpatului de către instanţa de apel, urma să intervină în pedeapsă şi să-i reducă din pedeapsa închisorii, dar nu să aplice prevederile art. 90 Cod penal, care ţine nu de individualizarea pedepsei, ci de executarea ei. Curtea de Apel Chişinău la stabilirea pedepsei inculpatului a respectat principiile de individualizare a pedepsei, a ţinut cont de jurisprudenţa CEDO la stabilirea pedepsei persoanelor condamnate pentru infracţiunile de tortură.

În Hotărîrile CEDO: cauza Valeriu şi Nicolae Roşca vs R. Moldova din 20.10.2009 şi Pădureţ vs R. Moldova din 05.01.2010, Curtea a accentuat că deşi inculpaţilor le-a fost aplicată pedeapsa minimă, aceasta a fost suspendată condiţionat şi nici un colaborator de poliţie nu a stat la închisoare. Mai mult nici unul nu a fost suspendat din funcţie pe parcursul urmăriri penale (contrar recomandărilor Protocolului de la Istambul). Cele menţionate atestă că instanţa de apel a adoptat o hotărîre corectă, legală şi întemeiată. Casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12.11.2014 şi suspendarea executării pedepsei poate duce la dezorientarea instanţelor judecătoreşti inferioare la stabilirea pedepsei pentru asemenea categorii de infracţiuni.

În temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, expun şi semnez prezenta opinie separată, care se anexează la dosar. Judecătorul Colegiului penal Constantin Alerguş 3