1ra-1015/2013 — 264 alin.3 lit.b Cod penal

Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 19 noiembrie 2010, Veliev Tudor a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de 1 an. Acţiunea civilă înaintată de succesorul părţii vătămate Şaraev Boris a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunţe instanţa în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunţa sentinţa instanţa de fond a reţinut, că la 28 februarie 2010, aproximativ la 1830, Veliev Tudor aflîndu-se la volanul automobilul de model „ROVER 214SI" cu n/î C KC-665, se deplasa pe str. Bogdan Voevod, mun. Chişinău, din direcţia str. Florilor spre bd. Moscova şi, ajungînd în apropierea blocului locativ nr. 2, la trecerea pentru pietoni, intrînd în zona de acţiune a indicatoarelor de informare şi orientare 5.50.1- 5.50.2 „Trecere pentru pietoni" şi marcajului rutier 1.14.1., n-a manifestat atenţie sporită la circulaţie şi n-a cedat trecerea pietonului, încălcând astfel vederile art. 11 lit. f) al Regulamentului circulaţiei rutiere, ignorînd cerinţele art. 45 al RCR, conform căruia „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ţinînd permanent seama de starea psihofiziologică ce influenţează atenţia şi reacţia, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase, situaţia rutieră, starea tehnică a vehiculului, condiţiile rutiere, situaţia rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilităţii apar obstacole, care pot fi observate de către conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranţa traficului”, şi ca urmare a comis tamponarea pietonului Şaraev Ghenadii, care traversa carosabilul de la dreapta spre stînga, relativ deplasării automobilului condus de inculpat, nemijlocit la trecerea pentru pietoni, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 522 din 12.03.2010 leziuni corporale grave, periculoase pentru viaţă, care au provocat decesul acestuia.

Împotriva sentinţei au declarat apel acuzatorul de stat şi succesorul părţii vătămate Şaraev Boris, care au solicitat: - procurorul, casarea sentinţei pe motivul blîndeţii pedepsei stabilite, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care Veliev Tudor să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, 2 cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În motivarea apelului, procurorul a invocat că instanţa de fond nu a dat o apreciere justă gravităţii infracţiunii săvîrşite, soldate cu decesul persoanei, la stabilirea pedepsei instanţa nu a ţinut cont de personalitatea inculpatului, comportamentul lui faţă de succesorul părţii vătămate, iar pedeapsa stabilită nu va duce la corectarea inculpatului; - succesorul părţii vătămate Şaraev Boris, care a solicitat casarea sentinţei în latura aplicării pedepsei şi latura civilă, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărîri, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, iar acţiunea civilă înaintată să fie admisă integral, dispunîndu-se încasarea de la inculpatul Veliev Tudor a prejudiciului moral în sumă de 150000 lei. În motivarea cererii de apel succesorul părţii vătămate a menţionat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blîndă, în urma acţiunilor inculpatului a decedat fratele său, iar instanţa de fond incorect a admis acţiunea în principiu, fără a o examina în fond.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2011, au fost admise parţial apelurile declarate de către acuzatorul de stat şi succesorul părţii vătămate Şaraev Boris, casată sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 19 noiembrie 2010, rejudecată cauza şi pronunţată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care Veliev Tudor a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 1 an. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de 1 an. S-a dispus încasarea de la Veliev Tudor în beneficiul lui Şaraev Boris prejudiciul moral de 15 000 lei. În rest, sentinţa a fost menţinută.

Împotriva hotărîrilor judecătoreşti nominalizate a declarat recurs ordinar procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, Miron C., care a solicitat casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanţa de apel, invocînd că instanţele de judecată eronat au invocat drept circumstanţe excepţionale recunoaşterea vinei de către inculpat, contribuirea activă la descoperirea infracţiunii, motive ce au stat la baza aplicării 3 prevederilor art. 90 Cod penal, totodată, pedeapsa aplicată nu a fost individualizată în mod echitabil, iar instanţele de judecătă au ignorat faptul că Veliev Tudor a comis o infracţiune gravă, în urma căreia a decedat o persoană, iar accidentul a avut loc chiar pe trecerea de pietoni.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 18 octombrie 2011, a fost admis recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat, casată decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2011 şi dispusă rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă de apel în alt complet de judecată.

În motivarea soluţiei sale instanţa de recurs a constatat, că instanţa de apel la stabilirea pedepsei nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei în raport cu circumstanţele cauzei, ajungînd la o concluzie pripită, precum că nu este raţional ca inculpatul să execute pedeapsa stabilită.

Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2012, au fost respinse, ca nefondate apelurile acuzatorului de stat şi a succesorului părţii vătămate Şaraev Boris şi menţinută fără modificări sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 19 noiembrie 2010.

Împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2012 a declarat recurs ordinar acuzatorul de stat, care a solicitat casarea hotărîrii contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanţa de apel, argumentînd că la rejudecarea cauzei instanţa de apel nu a ţinut cont de indicaţiile instanţei de recurs şi nu s-a pronunţat asupra niciunui motiv invocat în apel şi în recursul ordinar care au stat la baza casării deciziei instanţei de apel din 17 februarie 2011.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 06 noiembrie 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat, casată decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 28 februarie 2012 şi dispusă rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă de apel în alt complet de judecată.

În motivarea soluţiei sale instanţa de recurs a constatat, că pentru instanţa de rejudecare, indicaţiile instanţei de recurs sunt obligatorii în măsura în care situaţia de fapt rămîne aceeaşi care a existat la soluţionarea recursului, 4 în speţă, instanţa de apel a ignorat aceste prescripţii legale. Totodată, Colegiul penal a conchis că instanţa de apel nu a judecat apelurile declarate în condiţiile legii, nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate şi a adoptat o hotărîre, care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2013, a fost admisă cererea de retragere a apelului de către succesorul părţii vătămate Şaraev Boris şi încetată procedura de apel în această parte, iar apelul acuzatorului de stat a fost respins, ca nefondat.

Pentru a-şi motiva soluţia instanţa de apel a constatat că, instanţa de fond corect a apreciat circumstanţele de fapt şi de drept, probele au fost apreciate în modul corespunzător, iar acţiunile inculpatului corect au fost încadrate în prevederile art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. Referitor la pedeapsa aplicată, instanţa de apel a menţionat că la numirea acesteia instanţa de fond a ţinut cont de prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, privind reducerea pedepsei inculpatului drept recompensă pentru încălcarea drepturilor acestuia, prin faptul că deşi Veliev Tudor este vorbitor de limbă rusă nu a fost asigurat cu interpret la efectuarea acţiunilor de urmărire penală. Astfel, Colegiul penal a conchis că la individualizarea pedepsei instanţa de fond s-a condus de prevederile art. 7, 75 Cod penal, ţinînd cont că inculpatul a comis o infracţiune gravă din imprudenţă, de persoana inculpatului, ultimul a recunoscut vina, căindu-se sincer de cele comise. Totodată, instanţa de apel verificînd apelurile şi indicaţiile instanţei de recurs a constatat, că la această fază situaţia s-a schimbat faţă de cea care a existat la momentul adoptării sentinţei şi deciziei de către instanţa de recurs. Inculpatul Veliev Tudor şi succesorul părţii vătămate au încheiat o tranzacţie de împăcare, potrivit căreia a fost soluţionată chestiunea cu privire la recuperarea prejudiciului moral şi material, iar ultimul a solicitat instanţei de apel să-i fie aplicată inculpatului o pedeapsă non privativă de libertate, invocînd că nu are careva pretenţii faţă de acesta, totodată, înaintînd o cerere de retragere a apelului. Drept circumstanţă atenuantă în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) lit.1) Cod penal, de către instanţa de apel s-a invocat şi depăşirea termenului rezonabil pentru examinarea cauzei, care a avut loc nu din vina inculpatului. 5

Împotriva hotărîrii nominalizate a declarat recurs ordinar procurorul, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanţei de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată, pe motiv că pedeapsa stabilită inculpatului Veliev Tudor, cu aplicarea art. 90 Cod penal, este prea blîndă şi nu-şi va atinge scopul pedepsei. Instanţa de judecată a ignorat faptul că Veliev Tudor este învinuit de comiterea unei infracţiuni grave, în rezultatul căreia a decedat o persoană, accidentul rutier avînd loc nemijlocit pe trecerea de pietoni, precum şi nu a ţinut cont de comportamentul inculpatului faţă de succesorul părţii vătămate pe tot parcursul examinării cauzei, prejudiciul cauzat fiind recuperat de către inculpat abia peste 3 ani, astfel nu poate fi calificat ca recuperare benevolă. Prin urmare faţă de Veliev T. urmează a fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, fără aplicarea art. 90 Cod penal, care va fi echitabilă pentru fapta săvîrşită. La 22 iulie 2013, procurorii în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, P. Guţan, A. Lupaşco şi procurorul, şef al Direcţiei judiciare, M. Roşioru au depus un demers în scris prin care retrag recursul.

Verificînd situaţia creată, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia privind necesitatea încetării procedurii de recurs în cauza penală în privinţa lui Veliev Tudor, pe motiv că recursul a fost retras de către procurorii în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, P. Guţan, A. Lupaşco şi procurorul, şef al Direcţiei judiciare, M. Roşioru. În conformitate cu prevederile art.407 alin.(1) şi (3), art. 423 Cod de procedură penală, rezultă că persoanele menţionate la art. 421 Cod de procedură penală, care au declarat recurs sînt în drept să-l retragă pînă la începutul examinării lui. Retragerea recursului atrage după sine încetarea procedurii de recurs. Prin demersul din 22 iulie 2013, procurorii de nivelul Curţii de Apel Chişinău, şi procurorul, şef al Direcţiei judiciare, M. Roşioru au solicitat retragerea recursului ordinar depus de procurorul P. Guţan. Raportînd situaţia dată la prevederile legale ce reglementează cazul în care se poate retrage recursul, instanţa consideră că urmează a fi admisă cererea de retragere a recursului şi încetată procedura de recurs în cauza respectivă. 6

În baza acestor temeiuri şi în conformitate cu prevederile art. 407 alin.(1) şi (3), 423 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: A înceta procedura de judecare a recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, Pavel Guţan împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 06 iunie 2013 în cauza penală în privinţa lui Veliev Tudor Nicolae, în legătură cu retragerea recursului. Încheierea este irevocabilă, pronunţată integral la 17 decembrie 2013. Preşedinte Constantin Gurschi Judecători Constantin Alerguş Iurie Bejenaru Ion Druţă Ion Vîlcov 7