MOROȘANU-TIVILIC v. ROMANIA and 2 other applications

Publicat la 6 aprilie 2021 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 21694/20 Marian MOROȘANU-TIVILIC împotriva României și a altor două cereri (a se vedea lista anexată) comunicată la 18 martie 2021 OBIECTUL CAUZUL Toate cererile au fost originate în amenzi administrative impuse reclamanților ca urmare a participării la diferite proteste publice. Reclamanții s-au descris ca participanți activi la diferite demonstrații împotriva acțiunilor luate de guvern sau de alte instituții publice și susținători ai unei organizații neguvernamentale care promovează transparența și responsabilitatea în modul în care instituțiile publice funcționează și interacționează cu cetățenii obișnuiți. Reclamantul în cerere nr. 21694/20 a fost amendat la 25 august 2018 deoarece a participat la o reuniune la Arc de Triomphe din București care nu a fost notificat autorităților și a refuzat să se supună instrucțiunilor gendarmelor de plecare. Reclamantul protesta împotriva modului violent în care gendarmeria română a anulat marile demonstrații care au avut loc două săptămâni mai devreme împotriva schimbărilor importante ale dreptului penal promovate de Guvern și care afectează sistemul justiției. Prin hotărârea finală din 21 octombrie 2019 (disponibilă pentru reclamant la 22 noiembrie 2019), Curtea județului București („Cortea județului”) a susținut amenzile impuse. Printre altele, aceasta a susținut că dovezile obținute de reclamant nu au respins concluziile raportului care l-a susținut și că legislația națională relevantă nu a recunoscut caracterul pașnic al protestului ca motiv pentru exonerarea reclamantului. 43132/20 a fost amendat la 25 februarie 2019 pentru că a participat la un protest în fața Ministerului Justiției și a aruncat ouăle pe pereți. Reclamantul protestă împotriva hotărârilor ministrului Justiției de a susține Ordinările de Urgență ale Guvernului, pe care a considerat-o modificarea legislației penale într-un mod care afectează statul de drept. Prin o hotărâre finală din 12 decembrie 2019 (disponibilă pentru reclamant la 17 ianuarie 2020), Curtea județului a susținut amenzile pe care le-a impus pe baza faptului că aceaceasta a fost legală în conformitate cu dispozițiile juridice naționale relevante. 43137/20 a fost amendat la 4 iulie 2018 pentru că a participat la o reuniune organizată în fața clădirii guvernului, a deranjat pacea publică prin a face zgomot și a refuzat să se identifice ofițerii care îl urmăresc. Reclamantul a susținut modificările legislației penale care afectează sistemul justiției. Prin o hotărâre finală din 10 decembrie 2019 (disponibilă pentru reclamant la 21 mai 2020), Curtea județului a susținut amenzile pe care le-a impus, în parte, din cauza faptului că a refuzat să se identifice și gendarmele au avut dreptul de a cere documentele sale, deoarece au considerat acțiunea sa ilegală. 21694/20 și 43137/20 au afirmat că procedurile judiciare care examinau provocările lor împotriva amenzilor impuse lor au fost nedreptate și au încălcat dreptul de a fi presupus nevinovat garantat de art. 6 din Convenție. Ei s-au plâns că instanțele, acționând cu prejudecăți și ignorând dovezile determinate de acestea, au inversat sarcina probei și le-au impus o datorie de a-și dovedi nevinovăția. Reclamanții în toate cererile au susținut că hotărârile Curții Județene care susțin amenzile impuse lor pentru protestarea pașnică au încălcat drepturile lor la libertatea de exprimare și la reuniunea pașnică prevăzute de articolele 10 și 11 din Convenție. Acestea s-au plâns că, în revizuirea măsurilor luate împotriva reclamanților, instanța internă a acordat o importanță mai mare dreptului intern relevant decât jurisprudența relevantă a prezentului Tribunal. În plus, reclamantul în cererea nr. 43132/20 a susținut că clasificarea acțiunilor sale ca contravenții care intră în temeiul dispozițiilor Legii nr. 61/1991 privind pedeapsa acțiunilor care încălcau normele sociale și ordinea publică erau ilegale și reclamantul în cererea nr. 43137/20 a afirmat că motivele invocate de autoritățile pentru amendă impuse acestuia erau inexistente. Reclamanții din cererile nr. 2169/20 și 43137/20 au avut o audiere corectă în ceea ce privește determinarea acuzațiilor penale împotriva acestora, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? În special, cazurile reclamanților au fost tratate de un tribunal imparțial care a luat în considerare dovezile determinate de acestea și a respectat dreptul lor de a fi presupus nevinovat garantat de art. 6 § 2 din Convenție? În ceea ce privește toate cererile, a existat o interferență cu libertatea de exprimare și/sau adunarea pașnică a reclamanților în sensul articolului 10 § 1 și/sau al articolului 11 § 1 din Convenție? Dacă este cazul, a fost această interferență justificată în temeiul articolului 10 2 și/sau al articolului 11 § 2 din Convenție (a se vedea Karademirci și alții c. Turcia , nr. 37096/97 și 37101/97, 25 ianuarie 2005; Bukta și alții v. Ungaria , nr. 25691/04, 17 iulie 2007; Fáber v. Ungaria , nr. 40721/08, 24 iulie 2012; și Navalnyy v. Rusia [GC], nr. 29580/12 și altele 4, 15 noiembrie 2018)? Apendice Lista cererilor nr. cerere nr. Denumire de caz Lodgedd on 21694/20 Moroșanu-Tivilic v. România 30/04/20 43132/20 Daraban v. România 10/09/20 43137/20 Cârstoiu v. România 10/09/2020

Published on 6 April 2021

FOURTH SECTION

Application no. 21694/20

Marian MOROȘANU-TIVILIC against Romania

and 2 other applications

(see list appended)

communicated on 18 March 2021

SUBJECT MATTER OF THE CASE

All applications originated in administrative fines imposed on the applicants as a result of participating in different public protests. The applicants described themselves as active participants in various demonstrations against actions taken by the Government or other public institutions and supporters of a non-governmental organisation promoting transparency and accountability in the manner public institutions work and interact with ordinary citizens.

The applicant in application no. 21694/20 was fined on 25 August 2018 because he had participated in a gathering at the

Arc de Triomphe in Bucharest

which had not been notified to the authorities and had refused to obey the gendarmes’ instructions to leave. The applicant was protesting against the violent manner in which the Romanian Gendarmery had quashed the large demonstrations that had taken place two weeks earlier against important criminal law changes promoted by the Government and affecting the Justice system. By a final judgment of 21 October 2019 (available to the applicant on 22 November 2019) the Bucharest County Court (“the County Court”) upheld the fine imposed on him. It held among other things that the evidence adduced by the applicant had not rebutted the findings of the report fining him and the relevant national law did not recognise the peaceful nature of the protest as a ground for exonerating the applicant.

The applicant in application no. 43132/20 was fined on 25 February 2019 because he had participated in a protest in front of the Ministry of Justice and had thrown eggs on its walls. The applicant was protesting against the Minister of Justice’s decisions to endorse Government Emergency Ordinances which he considered were changing criminal legislation in a manner affecting the rule of law. By a final judgment of 12 December 2019 (available to the applicant on 17 January 2020) the County Court upheld the fine imposed on him on the ground that it had been lawful according to the relevant national legal provisions.

The applicant in application no. 43137/20 was fined on 4 July 2018 because he had taken part in a gathering organised in front of the Government’s building, had disturbed the public peace by making noise and had refused to identify himself to the officers fining him. The applicant was protesting against Government endorsed changes to criminal legislation affecting the Justice system. By a final judgment of 10 December 2019 (available to the applicant on 21 May 2020) the County Court upheld the fine imposed on him in part on the grounds that he had refused to identify himself and the gendarmes had had the right to ask for his documents as they had considered his actions to be unlawful.

The applicants in applications nos. 21694/20 and 43137/20 alleged that the court proceedings examining their challenges against the fines imposed on them had been unfair and had breached their right to be presumed innocent guaranteed by Article 6 of the Convention. They complained that the courts, acting with bias and ignoring the evidence adduced by them, had reversed the burden of proof and imposed on them a duty to prove their innocence.

The applicants in all the applications alleged that the County Court’s judgments upholding the fines imposed on them for protesting peacefully had breached their rights to freedom of expression and peaceful assembly provided for by Articles 10 and 11 of the Convention. They complained that, in its review of the measures taken against the applicants, the domestic court had given greater weight to the relevant domestic law than to the relevant case-law of this Court. In addition, the applicant in application no.

43132/20 alleged that the classification of his actions as contraventions falling under the provisions of Law no. 61/1991 on the punishment of actions breaching social norms and public order had been unlawful and the applicant in application no. 43137/20 alleged that the reasons relied on by the authorities for the fine imposed on him had been inexistent.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Did the applicants in applications nos. 21694/20 and 43137/20 have a fair hearing in the determination of the criminal charges against them, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, were the applicants’ cases dealt with by an impartial tribunal which took into account the evidence adduced by them and respected their right to be presumed innocent guaranteed by Article 6 § 2 of the Convention?

2.

In respect of all applications, has there been an interference with the applicants’ freedom of expression and/or peaceful assembly within the meaning of Article 10 § 1 and/or Article 11 § 1 of the Convention?

If so, was that interference justified under Article 10

§

2 and/or Article

11 §

2 of the Convention (see,

Karademirci and Others v. Turkey

, nos. 37096/97 and 37101/97, 25 January 2005;

Bukta and Others v.

Hungary

, no. 25691/04, 17 July 2007;

Fáber v. Hungary

, no. 40721/08, 24

July 2012; and

Navalnyy v. Russia

[GC], nos. 29580/12 and 4 others, 15

November 2018)?

APPENDIX

List of applications

No.

Application no.

Case name

Lodged on

1.

21694/20

Moroșanu-Tivilic v. Romania

30/04/2020

2.

43132/20

Daraban v. Romania

10/09/2020

3.

43137/20

Cârstoiu v. Romania

10/09/2020