M.M. împotriva Franței

Publicat la 19 aprilie 2021 SECȚIUNEA CINCEA: Cererea nr. 39131/20 M.M. împotriva Franței, introdusă la 8 septembrie 2020, comunicată la 30 martie 2021 ÎN MATERIE DE LIMITARE, cererea se referă la expulzarea reclamantului, resortisant rus, către Rusia. Cererea se bazează pe articolele 3 și 34 din Convenție. Întrebări adresate părților În măsura în care, în conformitate cu jurisprudența Curții, riscul din țara de destinație s … Având în vedere obiecțiunile reclamantului și documentele prezentate, trebuie să se considere că trimiterea acestuia la Federația Rusă a dus la un risc real de tratament contrar articolelor 2 și 3 din convenție, autoritățile franceze au efectuat un control atent și riguros al obiecțiunilor sale întemeiate pe articolele 2 și 3 din convenție (F.G.c.

Suedia [GC], n 43611/11, § 119, 23 martie 2016)? În special, existau elemente specifice situației personale a reclamantului care caracterizau existența sau absența unui risc?

Dacă este cazul, care sunt diferitele rapoarte pe care se bazează guvernul pentru a concluziona că nu există niciun risc Care sunt asigurările pe care le-a luat eventual guvernul francez la autoritățile ruse înainte de a trimite reclamantul înapoi în Rusia Guvernul a luat și pus în aplicare din 2018 măsuri de la adresa Rusiei cu privire la resortisanții acestui stat din cauza legăturilor lor cu o muvanță teroristă Reclamantul are sau a avut calitatea de refugiat sau statutul de refugiat Autoritățile franceze au fost în contact cu autoritățile ruse în ceea ce privește reclamantul și, în special, cu comportamentul său în legătură cu activitățile teroriste, cu cererea de azil și cu statutul de refugiat al părinților săi, fie în cadrul Ce documente referitoare la reclamant și la familia sa au fost transmise autorităților ruse?Au fost luate măsuri pentru a-l însoți pe reclamant în momentul în care a fost exmatriculat și pentru a-l preda autorităților ruse?

În acest caz, a existat o încălcare de către statul membru în cauză a dreptului individual de recurs, în sensul articolului 34 din Convenție Părțile sunt invitate să prezinte copii ale următoarelor documente, dacă este cazul orice nouă hotărâre privind reclamantul pronunțată de instanțele interne și, în special, decizia cu privire la recursul său în anulare a hotărârii ministeriale de a expulza deciziile referitoare la cererea de azil a mamei și a colateralului acesteia și toate deciziile interne referitoare la acestea, după caz.

Publié le 19 avril 2021

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 39131/20 M.M. contre la France introduite le 8 septembre 2020 communiquée le 30 mars 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne l’expulsion du requérant, ressortissant russe, vers la Russie. La requête est fondée sur les articles 2, 3 et 34 de la Convention.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Dans la mesure où, selon la jurisprudence de la Cour le risque dans le pays de destination s’apprécie surtout sur la base des éléments disponibles au moment de l’expulsion mais que les évènements qui ont suivi l’expulsion peuvent être pertinents dans une certaine mesure, quels sont les faits qui seraient survenus en Russie après l’expulsion du requérant ? 2. Eu égard aux griefs du requérant et aux documents qui ont été soumis, doit ‑ on considérer que le renvoi de celui-ci vers la Fédération de Russie lui a fait courir un risque réel de traitements contraires aux articles 2 et 3 de la Convention ? Les autorités françaises ont-elles procédé à un contrôle attentif et rigoureux de ses griefs tirés des articles 2 et 3 de la Convention ( F.G.

c. Suède [GC], n o 43611/11, § 119, 23 mars 2016) ? Plus particulièrement, y avait ‑ t ‑ il des éléments propres à la situation personnelle du requérant qui caractérisaient l’existence ou l’absence d’un risque ? Le cas échéant, quels sont les différents rapports sur lesquels s’est fondé le Gouvernement pour conclure à l’absence de risque ? Quelles sont les assurances qu’avait éventuellement prises le Gouvernement français auprès des autorités russes avant de renvoyer le requérant vers la Russie ? Le Gouvernement a-t-il pris et mis à exécution depuis 2018 des mesures d’éloignement vers la Russie à l’égard de ressortissants de cet État en raison de leurs liens avec une mouvance terroriste ? 3. Le requérant a-t-il ou avait-il la qualité de réfugié ou le statut de réfugié ? 4. Est-ce que les autorités françaises ont été en contact avec les autorités russes s’agissant du requérant et plus particulièrement relativement à son comportement en lien avec des activités terroristes, à sa demande d’asile et au statut de réfugié de ses parents, que ce soit dans le cadre de l’arrêté d’expulsion, de la demande d’un laissez-passer consulaire ou en dehors de cette procédure (voir, mutatis mutandis , X. c. Suède , n o 36417/16,

9 janvier 2018) ? Quels documents relatifs au requérant et à sa famille ont été transmis aux autorités russes ? Est-ce que les autorités ont pris des mesures pour accompagner le requérant lors de son renvoi et pour le remettre aux autorités russes ? 5. Y a-t-il eu en l’espèce entrave par l’État à l’exercice efficace du droit de recours individuel, au sens de l’article 34 de la Convention ? Les parties sont invitées à produire copie des documents suivants, le cas échéant : toute nouvelle décision concernant le requérant rendue par les juridictions internes et notamment la décision relative à son recours en annulation de l’arrêté ministériel d’expulsion ; les décisions relatives à la demande d’asile de sa mère et de ses collatéraux et toutes les décisions internes les concernant, le cas échéant.