Publicat la 19 aprilie 2021 A doua secțiune Cerere nr. 50808/20 Ayse KERK împotriva Turciei, introdusă la 13 octombrie 2020, comunicată la 31 martie 2021 ÎNCHEIEREA DE LA L Acestea se referă la condamnarea penală a reclamantei la 10 luni de închisoare cu suspendare la pronunțarea hotărârii șefului de propagandă în favoarea unei organizații teroriste în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 privind lupta împotriva terorismului pentru scandarea unui eveniment organizat pentru comemorarea unui membru al YPG (forța armată a Partidului Democrat sirian, considerată de autoritățile turce o ramură a PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organizație ilegală armată) ucisă în confruntările împotriva DAECH, următoarele sloganuri: Martirii sunt nemuritori, martirule, calea ta este calea noastră. Și încântată de rezistența YPG. Îndrăznește-te, condamnându-l pe reclamant, a considerat că reclamantul a scandat sloganuri de natură să legitimeze și să glorifice metodele de constrângere, violență și amenințare ale PKK. Invocând articolele 10 și 11 din convenție, recurenta susține că procedura penală diligentă împotriva sa pentru sloganuri pe care le scandase în timpul unui protest constituie o încălcare a drepturilor sale la libertatea de exprimare și la libertatea de întrunire pașnică. Invocând art. 7 din convenție, recurenta denunță calitatea legii din art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 În aplicarea căreia a fost condamnată, Comisia afirmă în această privință că, având în vedere formularea sa și modul în care este aplicată de instanțele naționale, această dispoziție nu este suficient de previzibilă. 10 alin. (1) din Convenție, pe baza procedurii penale diligente împotriva sa? În acest caz, această încălcare a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul art. 10 alin. (2) (a se vedea Faruk Temel c. Turcia, 16853/05, § 57, 1 februarie 2011, Belgia c. Turcia, 50171/09, § 31, 34 și 35, 6 decembrie 2016 și Özer c. Turcia (n, n 69270/12, § 24-33, 11 februarie 2020) În special, având în vedere conținutul sloganurilor scandate de recurentă, contextul în care aceste sloganuri au inclus, la capacitatea lor de a face rău, și circumstanțele cauzei, instanțele naționale au efectuat în deciziile lor o examinare suficientă și o punere în balanță adecvată între interesele implicate în raport cu criteriile stabilite și puse în aplicare de aceasta în cauzele referitoare la libertatea de exprimare ( Gözel și Özer c. Turcia, nr. 43453/04 și 31098/05, § 51, 6 iulie 2010 și Mart și alții c. Turcia, n 57031/10, § 32, 19 martie 2019)
Publié le 19 avril 2021
Requête n
o
50808/20
Ayșe ERKEK
contre la Turquie
introduite le 13 octobre 2020
communiquée le 31 mars 2021
La requête concerne
la condamnation pénale de la requérante à dix mois d’emprisonnement avec sursis au prononcé du jugement du chef de propagande en faveur d’une organisation terroriste en application de l’article
7 § 2 de la loi n
o
3713 sur la lutte contre le terrorisme pour avoir scandé, lors d’une manifestation organisée pour commémorer un membre du YPG (la branche armée du Parti de l’union démocratique syrien, considérée par les autorités turques comme une branche du PKK, Parti des travailleurs du Kurdistan, organisation illégale armée) tué dans les affrontements contre la DAECH, les slogans suivants
: «
Les martyrs sont immortels
», «
Ô le martyr, ta voie est notre voie
» et «
Vive la résistance de la YPG
».
La cour d’assises d’İzmir, en condamnant le requérant, a considéré que le requérant avait scandé des slogans de nature à légitimer et glorifier les méthodes de contrainte, de violence et de menace du PKK.
Invoquant les articles 10 et 11 de la Convention, la requérante allègue que la procédure pénale diligentée contre lui pour des slogans qu’elle avait scandés lors d’une manifestation constitue une atteinte à ses droits à la liberté d’expression et à la liberté de réunion pacifique.
Invoquant l’article 7 de la Convention, la requérante dénoncé la qualité de loi de l’article 7 § 2 de la loi n
o
3713 en application duquel elle a été condamnée. Elle allègue à cet égard que, eu égard à son libellé et à la façon dont elle est appliquée par les juridictions nationales, cette disposition n’est pas suffisamment prévisible.
Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression de la requérante au sens de l’article
10 § 1 de la Convention, à raison de la procédure pénale diligentée à son encontre ?
Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle
prévue par la loi et nécessaire
, au sens de l’article 10 § 2 (voir
Faruk Temel c. Turquie,
n
o
16853/05, §§
53
‑
57, 1
er
février 2011,
Belge c. Turquie,
n
o
50171/09, §§ 31, 34 et
35, 6
décembre 2016, et
Özer c. Turquie (n
o
3)
, n
o
69270/12, §§
24-33, 11
février 2020)
?
En particulier, eu égard au contenu des slogans scandés par la requérante, au contexte dans lequel ces slogans s’inscrivaient, à leur capacité de nuire, et les circonstances de l’affaire, les juridictions nationales ont-elles effectué dans leurs décisions un examen suffisant et une mise en balance adéquate entre les intérêts en jeu au regard des critères énoncés et mis en œuvre par elle dans les affaires relatives à la liberté d’expression (
Gözel et Özer c.
Turquie
, n
os
43453/04 et 31098/05, § 51, 6 juillet 2010, et
Mart et autres c.
Turquie
, n
o
57031/10, § 32, 19 mars 2019)
?