SCHWAZER c. SUISSE

Publicat la 8 septembrie 2025 CINCEA SECȚIUNE Cererea nr. 24108/22 Alex SCHWAZER împotriva Elveției, introdusă la 6 mai 2022, comunicată la 19 august 2025 CEA MAI ÎNTÂMPLARE Cererea se referă la suspendarea de opt ani impusă reclamantului, un marșar (rasa walker) ) la nivel internațional, ca urmare a unui control antidoping pozitiv, precum și a refuzului Tribunalului Federal de a accepta revizuirea sentinței arbitrale ca urmare a demisiei reclamantului în cadrul procedurii penale îndreptate împotriva sa. La 30 ianuarie 2017, Tribunalul Arbitral de Sport ( Lausanne a avut sediul în Lausanne, care a suspendat reclamantul pentru opt ani ca urmare a unui control antidoping pozitiv. Această suspendare s-a bazat pe Codul mondial antidoping, instituit și pus în aplicare de Agenția Mondială antidoping (AMA), cu sediul la Lausanne. În paralel, a fost deschisă o anchetă penală împotriva reclamantului. La 18 februarie 2021, Tribunalul Penal din Bolzano (Italia) a ajuns la concluzia că probele de urină fuseseră manipulate în detrimentul reclamantului și, prin urmare, a fost manipulată. În urma acestei hotărâri, reclamantul a depus o cerere de revizuire a hotărârii arbitrale din 30 ianuarie 2017 în temeiul articolului 190a litera (b) din Legea federală privind dreptul internațional privat (LDIP), formulată după cum urmează în partea relevantă: O parte poate solicita revizuirea unei hotărâri: (...) În cazul în care o procedură penală stabilește că sentința a fost influențată de prejudiciul recursului printr-o infracțiune sau o infracțiune, chiar dacă nu se aplică nicio condamnare; în cazul în care acțiunea penală nu este posibilă, dovada poate fi efectuată în alt mod; (...) Prin hotărârea din 28 septembrie 2021, Tribunalul Federal a respins cererea în revizuire, considerând că hotărârea pe care reclamantul se baza pentru a solicita revizuirea nu se referea la persoana în cauză care a avut un impact asupra hotărârii arbitrale, și anume manipularea probelor de urină, ci se referea la infracțiunile pentru care reclamantul însuși fusese acuzat (doping). În fața Curții, reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului de a avea acces la o instanță în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție în urma refuzului Tribunalului Federal de a accepta revizuirea sentinței arbitrale a TAS. În esență, din același motiv, acesta susține că Tribunalul Federal și-a încălcat reputația și dreptul de a-și exercita profesia, protejate, potrivit reclamantului, de art. 8 din Convenție. În acest context, Comitetul susține în sfârșit că nu a avut la dispoziție o acțiune în sensul articolului 13 din Convenție, care i-ar fi permis să se plângă efectiv de încălcarea articolului 8. În special, faptul că Agenția Mondială Antidoping își are sediul la Lausanne poate crea o legătură judiciară cu Elveția pentru obiecțiunile formulate la art. 8 și la art. 13, coroborate cu art. 8 (a se vedea, a inverso, Semenya c. Elveția [GC], nr. 10334/21, 10 iulie 2025) 2.1. Refuzul Tribunalului Federal de a resimți revizuirea hotărârii arbitrale a TAS din 30 ianuarie 2017 din motivele menționate în hotărârea sa din 28 septembrie 2021 constituie o limitare a dreptului de a avea acces la o instanță în sensul articolului 6 alineatul (1) din Convenția 2.2. În acest sens, a urmărit această limitare un scop legitim și a existat un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat? (Nait-Liman c. Elveția [GC], nr. 51357/07, § 115, 15 martie 2018). 3.1. Reclamantul a suferit o interferență în exercitarea dreptului său la respectarea vieții private și de familie în sensul art. 8 alin. (1) din Convenție, în special la dreptul la dreptul de a-și exercita reputația și dreptul de a-și exercita profesia, pe motiv de respingere de către Tribunalul Federal a cererii în revizuire 3.2. În ceea ce privește legea, era aceasta necesară într-o societate democratică în sensul articolului 8 alineatul (2) din convenție o acțiune efectivă în sensul articolului 13 din convenție, în sensul articolului 8 alineatul (2) din convenție, în sensul articolului 13 din convenție, în sensul articolului 8 alineatul (2) din convenție, reclamantul a avut la dispoziție o cale de atac eficientă în sensul articolului 13 din convenție, pentru a invoca acuzația de încălcare a articolului 8 din convenție.

Publié le 8 septembre 2025

CINQUIÈME SECTION

Requête n

o

24108/22

Alex SCHWAZER

contre la Suisse

introduite le 6 mai 2022

communiquée le 19 août 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la suspension de huit ans imposée au requérant, un marcheur (

race walker

) de niveau international, à la suite d’un contrôle anti-dopage positif ainsi que le refus du Tribunal fédéral d’accepter la révision de la sentence arbitrale à la suite de l’acquittement du requérant dans la procédure pénale dirigée contre lui.

Le 30 janvier 2017, le Tribunal arbitral de sport («

TAS

»), dont le siège est à Lausanne, prononça une suspension du requérant pour huit ans à la suite d’un contrôle anti-dopage positif. Cette suspension se fondait sur le Code mondial anti-dopage, établi et mis en œuvre par l’Agence mondiale anti

‑

dopage (AMA), avec siège à Lausanne.

En parallèle, une enquête pénale à l’encontre du requérant fut ouverte. Le 18 février 2021, le tribunal pénal de Bolzano (Italie) conclut que les échantillons d’urine avaient été manipulés au détriment du requérant et l’acquitta par conséquent.

A la suite de ce jugement, le requérant introduisit une demande en révision de la sentence arbitrale du 30 janvier 2017 sur la base de l’article 190a lettre

b) de la loi fédérale sur le droit international privé (LDIP), libellé comme suit dans la partie pertinente:

«

Une partie peut demander la révision d’une sentence:

(...)

b. si une procédure pénale établit que la sentence a été influencée au préjudice du recourant par un crime ou un délit, même si aucune condamnation n’est intervenue; si l’action pénale n’est pas possible, la preuve peut être administrée d’une autre manière;

(...)

».

Par arrêt du 28 septembre 2021, le Tribunal fédéral rejeta la demande en révision, estimant que le jugement sur lequel le requérant se fondait pour demander la révision ne concernait pas l’infraction qui avait eu un impact sur la sentence arbitrale, à savoir la manipulation des échantillons d’urine, mais portait sur les infractions pour lesquelles le requérant lui-même avait été poursuivi (dopage).

Devant la Cour,

le requérant se plaint d’une violation du droit d’accès à un tribunal au sens de l’article 6 § 1 de la Convention à la suite du refus du Tribunal fédéral d’accepter la révision de la sentence arbitrale du TAS. Essentiellement pour la même raison, il allègue que le Tribunal fédéral a porté atteinte à sa réputation et son droit d’exercer sa profession, protégés, selon le requérant, par l’article 8 de la Convention. Dans ce contexte, il soutient enfin de ne pas avoir eu à sa disposition un recours au sens de l’article 13 de la Convention qui lui aurait permis de se plaindre effectivement de la violation de l’article 8.

QUESTIONS AUX PARTIES

ratione personae

et

loci

pour connaître des griefs soulevés par le requérant

? En particulier, le fait que l’Agence mondiale antidopage a son siège à Lausanne est-il susceptible de créer un lien juridictionnel avec la Suisse pour les griefs tirés de l’article 8 et de l’article

13, combiné avec l’article 8

(voir,

a contrario, Semenya c. Suisse

[GC], n

o

10934/21, 10 juillet 2025)

?

2.1.

Le refus du Tribunal fédéral d’admettre la révision de la sentence arbitrale du TAS en date du 30 janvier 2017 pour les raisons indiquées dans son arrêt du 28 septembre 2021, constitue-t-il une limitation au droit d’accès à un tribunal au sens de l’article 6 § 1 de la Convention

?

2.2.

Dans l’affirmative, cette limitation a-t-elle poursuivi un but légitime et existait-il un rapport raisonnable de proportionnalité entre les moyens employés et le but visé

? (

Naït-Liman c. Suisse

[GC], n

o

51357/07, § 115, 15

mars 2018).

3.1. Le requérant a-t-il subi une ingérence dans l’exercice de son droit au respect de la vie privée et familiale au sens de l’article 8 § 1 de la Convention, en particulier au droit à la jouissance de sa réputation et au droit d’exercer sa profession, au motif du rejet par le Tribunal fédéral de la demande en révision

?

3.2.

Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était-elle prévue par la loi, poursuivait-elle un but légitime et était-elle nécessaire dans une société démocratique au sens de l’article 8 § 2

?

4.

Le requérant a-t-il eu à sa disposition un recours effectif au sens de l’article 13 de la Convention pour faire valoir l’allégation de violation de l’article 8 de la Convention

?