Publicat pe 3 mai 2021 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 6484/18 Fevzi Yazici împotriva Turciei introdus la 8 ianuarie 2018 comunicat la 15 aprilie 2021 ÎNCHEIAT DE LA L 668 emis la 27 iulie 2016, în cadrul stării de urgență. La 27 iulie 2016, reclamantul, aflat sub responsabilitatea FETÖ/PDY (Organizație teroristă fetullahistă/structură de stat paralelă), a fost arestat și pus în custodie. La 4 august 2016, acesta a fost pus în detenție provizorie de către judecătorul de pace din Istanbul. La 12 aprilie 2017, Parchetul din Jurisdicție a prezentat în fața tribunalului o plângere împotriva mai multor persoane, inclusiv reclamantul care era suspectat de a face parte din rețeaua de mass-media a FETÖ/PDY și căruia îi reproșa în principal că a încercat să răstoarne ordinea constituțională, Marea Cameră Națională a Turciei și guvernul prin forță și violență. De asemenea, l-a acuzat de a fi membru al unei organizații teroriste. Prin hotărârea din 16 februarie 2018, instanța de judecată a dat sentința reclamantului la condamnare pe viață agravată pentru tentarea de a răsturna ordinea constituțională prin forță și violență. Procedura penală este în prezent în desfășurare în fața instanței de apel din Istanbul. La 21 octombrie 2016, recurentul sesizează Curtea Constituțională cu privire la o acțiune individuală, denunțând o încălcare a dreptului său la libertate și la securitate și a dreptului la libertatea de exprimare și la libertatea presei. Printr-o hotărâre pronunțată la 13 septembrie 2018, Înalta Instanță Constituțională a declarat inadmisibilă cererea de azil. Această cerere se referă în principal la punerea în custodia provizorie a reclamantului, care denunță o încălcare a articolului 5 alineatul (1) și (3) și a articolului 10 din convenție. ? Mai precis, dovezile conținute în dosar în momentul plasării în detenție au fost suficiente pentru a convinge un observator obiectiv că acesta ar fi putut comite infracțiunile care i-au fost reproșate Instanțele interne au dat motive relevante și suficiente pentru a justifica reținerea provizorie a reclamantului, în conformitate cu art. 5 alineatul (3) din convenție? În plus, durata detenției provizorii a reclamantului era compatibilă cu condiția de judecată într-un termen rezonabil A fost afectată libertatea de exprimare a reclamantului? În acest caz, această încălcare a fost prevăzută de lege și necesară, în sensul articolului 10 alineatul (2) din Convenție Guvernul este rugat să producă traducerea franceză a deciziei inițiale privind plasarea în arest provizoriu a reclamantului.
Publié le 3 mai 2021
Requête n
o
6484/18
Fevzi YAZICI
contre la Turquie
introduite le 8 janvier 2018
communiquée le 15 avril 2021
Le requérant est journaliste. Entre 2003 et 2016, il travaillait pour
Zaman
, un quotidien considéré comme l’organe principal de publication du réseau «
fetullahiste
» et fermé à la suite de l’adoption du décret-loi n
o
668, promulgué le 27 juillet 2016, dans le cadre de l’état d’urgence.
Le 27 juillet 2016, le requérant, soupçonné d’appartenance au FETÖ/PDY (Organisation terroriste fetullahiste / Structure d’État parallèle), fut arrêté et placé en garde à vue. Le 4 août 2016, il fut mis en détention provisoire par le juge de paix d’Istanbul.
Le 12 avril 2017, le parquet d’Istanbul déposa devant la cour d’assises d’Istanbul un acte d’accusation contre plusieurs personnes, dont le requérant qui étaient soupçonnées de faire partie du réseau de médias du FETÖ/PDY et auxquelles il reprochait principalement d’avoir tenté de renverser l’ordre constitutionnel, la Grande Assemblée nationale de Turquie et le gouvernement par la force et la violence. Il l’accusa également d’être membre d’une organisation terroriste.
Par un jugement du 16 février 2018, la cour d’assises d’Istanbul condamna le requérant à la réclusion à perpétuité aggravée pour avoir tenté de renverser l’ordre constitutionnel par la force et la violence. La procédure pénale est actuellement en cours devant la cour d’appel d’Istanbul.
Le 21 octobre 2016, le requérant saisit la Cour constitutionnelle d’un recours individuel. Il y dénonçait une violation à son égard du droit à la liberté et à la sûreté et du droit à la liberté d’expression et à la liberté de la presse. Par une décision rendue le 13 septembre 2018, la haute juridiction constitutionnelle déclara irrecevable la requête de l’intéressé.
La présente requête concerne essentiellement la mise et le maintien en détention provisoire du requérant, qui dénonce une violation de l’article
5 §§ 1 et 3 et de l’article
10 de la Convention.
1.
Le requérant a-t-il été mis en détention provisoire en violation de l’article 5 § 1 de la Convention
? Plus spécifiquement, les preuves contenues dans le dossier au moment du placement en détention de l’intéressé étaient-elles suffisantes pour persuader un observateur objectif que celui-ci avait pu commettre les infractions qui lui étaient reprochées
?
2.
Les juridictions internes ont-elles donné des raisons pertinentes et suffisantes pour justifier la détention provisoire du requérant, conformément à l’article 5 § 3 de la Convention ? En outre, la durée de la détention provisoire du requérant était-elle compatible avec la condition de jugement dans un «
délai raisonnable
», au sens du même paragraphe de l’article 5 de la Convention
?
3.
Y a-t-il eu atteinte à la liberté d’expression du requérant
? Dans l’affirmative, cette atteinte était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 de la Convention
?
Le Gouvernement est prié de produire la traduction française de la décision initiale relative au placement en détention provisoire du requérant.