Publicat la 23 februarie 2026 CUARTA SECȚIUNE Aplicația nr. 57288/22 Oksana Volodymyrivna NAYDEN și Olena Oleksiyivna PEDAK împotriva Rusiei și Ucrainei depusă la 16 decembrie 2022 comunicat la 4 februarie 2026 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusele nedreptăți de tratament și detenție ilegală a doi prizonieri ucrainieni de război – rudele apropiate ale reclamanților – care au fost capturați de forțele ruse în timpul invaziei depline a Ucrainei de către Federația Rusă. Reclamanții sunt reprezentați de dl M. Tarakhkalo, avocat practicant în Kyiv. FACTS Rudele reclamanților, care sunt servitori ai regimentului “Azov”, au fost capturați de forțele ruse la lucrările de fier și oțel azovstal din Mariupol, regiunea Donetsk, la 18 mai 2022 (a se vedea, pentru contextul, Ucraina și Olanda v. Rusia [GC], nr. 8019/16 și altele 3 §§§ 69 și 742, 9 iulie 2025). Rudă a primei reclamante La o dată neespecificată între 20 și 25 iunie 2022, fiul primului reclamant, dl Nayden, a sunat-o de la un număr de telefon necunoscut. El i-a spus că a fost în captivitate și că a fost ținut la Olenivka. La 15 septembrie 2022, el a contactat-o din nou prin intermediul unui telefon video. El i-a informat că a fost transferat de la Olenivka la Donetsk. El a adăugat că el a fost dus în mod repetat la Melekino pentru interogatoriu și supus la tortură fizică și psihologică pentru a-l obliga să semneze o serie de documente. Potrivit primului reclamant, starea fizică a fiului ei a fost “terribilă” și a arătat semne de epuizare severă. După aceea, primul reclamant nu a avut nici un contact cu fiul ei și nu a putut stabili locul unde se află. Rudatul celui de-al doilea reclamant La 18 mai 2022, soțul celui de-al doilea reclamant, dl Pedak, a anunțat că el a fost reținut în Olenivka. Ea afirmă, de asemenea, că, potrivit informațiilor furnizate de un prizonier de război eliberat, soțul ei a fost reținut la Olenivka până la 27 iulie 2022. În acea dată a fost transferat la centrul de detenție anterioară Donetsk. Condițiile de detenție sale în Donetsk au fost presupuse inadecvate, inclusiv suprapopularea și lipsa de alimente. După aceea, al doilea reclamant nu a avut nici un contact cu soțul ei și nu a putut stabili locul unde își este. Prin scrisori din 13 și 14 decembrie 2022, Centrul Național Ucrainean pentru Consolidarea Pacificului (în calitate de Biroul de Informare în temeiul Convenției de la Geneva în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război) a confirmat că rudele reclamanților sunt în captivitatea Rusiei. Federația Rusă nu a furnizat nicio informație cu privire la locul lor sau la starea lor de pădure. Atac în Olenivka În noaptea 28-29 iulie 2022, au avut loc explozii la colonia penală Volnovakha din Olenivka, distrugând o baracă militară în care au fost ținute aproximativ 200 de prizonieri ucraineni de război. 53 deținuți ucraineni de război au fost ucisi și un număr necunoscut a fost rănit ca urmare. Autoritățile ruse au susținut că exploziile au fost cauzate de rachetele HIMARS lansate de forțele ucrainene. Autoritățile ucrainene au refutat această afirmație, argumentând că greva a fost o operațiune de steagul fals efectuată de Rusia (a se vedea, de asemenea, Ucraina și Țările de Jos c. Rusia , citată mai sus §§ 978-79 și 994). Reclamanții nu au informații despre dacă rudele lor au fost rănite în timpul atacului. La 16 decembrie 2022, reclamanții au solicitat Curții să prezinte măsuri intermediare în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură. La 19 decembrie 2022, Curtea a hotărât să informeze Guvernul Federației Ruse, în interesul părților și conducerea corectă a procedurii dinainte de aceasta, că acestea ar trebui (i) să se asigure că rudele reclamanților pot avea acces la familiile și/sau la reprezentanții juridici în vederea permiterii exercitării efective a dreptului lor de cerere individuală, în sensul articolului 34 din Convenție, în ceea ce privește plângerile convenției lor, și (ii) să răspundă la o serie de întrebări formulate de Curte. În plus, Curtea a hotărât să informeze Guvernul Ucrainei (i) pentru a asigura, în măsura posibilului, respectarea drepturilor Convenției rudelor reclamanților și (ii) pentru a prezenta orice informații pe care le considerau relevante pentru examinarea cererii. Guvernul Federației Ruse nu a furnizat răspunsuri. Măsurile intermediare indicate de Curte la 19 decembrie 2022 rămân în vigoare. COMPLAINTE CONFORMITĂ FEDERAREA RUSĂ CU art. 2 din Convenție, în conformitate cu membrul său de procedură, reclamanții se plâng că Federația Rusă nu a efectuat o anchetă eficace asupra atacului la colonia penală Volnovakha din 28 29 iulie 2022, în timpul căruia rudele lor, care se presupune că au fost deținute acolo, au fost ucise. Referindu-se la art. 3 din Convenție, reclamanții se plâng în continuare că au suferit de durere mentală severă din cauza incertitudinii în ceea ce privește soarta rudelor în urma captării lor, a incapacității de a stabili contactul cu ele sau de a stabili locul lor, și a indiferenței manifestate de autoritățile ruse care s-au manifestat în nerespectarea lor de a furniza informații despre rudele lor la cererea Curții. În baza articolului 3 din Convenție, reclamanții se plâng în continuare că rudele lor au fost reținute în condiții inadecvate și au fost supuse torturei, alte maltratări și o interzicere absolută a contactului cu familiile lor de către autoritățile ruse. Invocând membrul procedural al articolului 3, ei se plâng, de asemenea, de faptul că Federația Rusă nu a efectuat o investigație eficace în ceea ce privește acuzațiile lor. Referindu-se la art. 5 din Convenție, reclamanții se plâng în continuare că rudele lor au fost deținute în încălcarea dispozițiilor relevante ale dreptului umanitar internațional, respingând ilegal deținerea lor. În plus, invocarea articolului 13 din Convenție, reclamanții se plâng că în Federația Rusă nu au existat căi de recurs interne eficace în ceea ce privește plângerile lor în numele rudelor în temeiul articolelor 2, 3 și 5. În cele din urmă, în baza articolului 34 din Convenție, reclamanții se plâng că Federația Rusă nu a respectat măsurile intermediare indicate de Curte la 19 decembrie 2022. În baza articolului 5 din Convenție, reclamanții se plâng că Ucraina nu și-a îndeplinit obligația pozitivă în temeiul articolului respectiv de a-și elibera rudele din captivitatea rusească prin utilizarea tuturor posibilelor mijloace juridice și diplomatice. În sprijinul acuzațiilor adresate împotriva Rusiei și Ucrainei de mai sus, reclamanții se bazează pe mărturii furnizate de foștii prizonieri de război, rapoarte de la autoritățile ucrainene, precum și rapoartele de presă ucraineană și străină. Întrebări privind aplicațiile și guvernul rusian au respectat reclamanții cerințele de admisibilitate prevăzute la art. 35 § 1 din Convenție? Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață (a se vedea Salman c. Turcia) [GC], nr. 2886/93, § 104, ECHR 2000-VII), au fost efectuate investigații de către Federația Rusă în ceea ce privește afirmația reclamanților de încălcare a articolului 2 din convenție, după cum prevede dispoziția respectivă? Părțile sunt invitate să prezinte toate dovezile în posesia lor referitoare la locul rudelor reclamanților la momentul atacului la colonia penală Volnovakha din 28-29 iulie 2022. Reclamanții au fost supuși unor tratamente inumane sau degradante de către Federația Rusă, în încălcarea articolului 3 din Convenție, în ceea ce privește suferința lor din cauza incertitudinii legate de soarta rudelor lor, a presupusei incapacități de a stabili contactul cu acestea, de a stabili locul lor și a presupusului indiferent al autorităților în acest sens (a se vedea Ucraina și Țările de Jos v. Rusia [GC], citate mai sus, § 1081)? Rudele reclamanților au fost supuse torturei sau tratamente inumane sau degradante, în încălcarea articolului 3 din Convenție (a se vedea Ucraina și Țările de Jos v. Rusia [GC], menționată mai sus, § 1076)? Au fost efectuate investigații privind afirmația reclamanților de încălcare a art. 3 din Convenție, conform dispoziției respective? Rudele reclamanților au fost private de libertate în încălcarea art. 5 § 1 din Convenție (a se vedea Hassan c. Regatul Unit [GC], nr. 29750/09, §§ 100-07, 16 septembrie 2014)? A existat o încălcare a dreptului rudelor reclamanților în temeiul articolului 8 din Convenție din cauza presupusei interdicții absolute privind contactul cu familiile lor (a se vedea Khoroshenko c. Rusia [GC], nr. 41418/04, § 106, CEDH 2015, cu alte referințe)? Articolele 2, 3 și 5, conform articolului 13 din Convenție (Ucraina și Olanda c. Rusia [GC], citate mai sus, §§ 1617-21)? Guvernul Federației Ruse a respectat măsurile intermediare indicate la 19 decembrie 2022 în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură? În cazul în care răspunsul este negativ, a existat un obstacol de către Guvernul Rusiei cu exercitarea efectivă a dreptului reclamantului de cerere individuală, astfel cum este garantat de art. 34 din Convenție (a se vedea Mamatkulov și Askarov c. Turcia) [GC], nr. 46827/99 și 46951/99, §§ 128-29, CEDO 2005-I)? Întrebări privind aplicațiile și guvernul britanic au respectat cerințele de admisibilitate prevăzute la art. 35 § 1 din Convenție? Care este domeniul de aplicare al obligațiilor pozitive ale Ucrainei în temeiul articolului 5 din Convenție în acest caz? Au fost îndeplinite aceste obligații (a se vedea § 1 din Convenția) Mozer c. Republica Moldova și Rusia [GC], nr. 11138/10, § 151, 23 februarie 2016)?
Published on 23 February 2026
Application no. 57288/22
Oksana Volodymyrivna NAYDEN and Olena Oleksiyivna PEDAK
against Russia and Ukraine
lodged on 16 December 2022
communicated on 4 February 2026
The application concerns the alleged ill-treatment and unlawful detention of two Ukrainian prisoners of war – the applicants’ close relatives – who were captured by Russian forces during the full-scale invasion of Ukraine by the Russian Federation.
The applicants are represented by Mr M. Tarakhkalo, a lawyer practising in Kyiv.
FACTS
The applicants’ relatives, who are servicemen of the “Azov” Regiment, were captured by Russian forces at the Azovstal Iron and Steel Works in Mariupol, Donetsk region, on 18 May 2022 (see, for the context,
Ukraine and the Netherlands v. Russia
[GC], nos. 8019/16 and 3 others, §§
69 and 742, 9
July 2025). Subsequently, they were taken to the Volnovakha penal colony in Olenivka, Donetsk region.
The first applicant’s relative
On an unspecified date between 20 and 25 June 2022, the first applicant’s son Mr Nayden called her from an unknown phone number. He told her that he was in captivity and that he was held in Olenivka.
On 15 September 2022 he contacted her again via a video call. He informed her that he had been transferred from Olenivka to Donetsk. He added that he was repeatedly taken to Melekino for interrogations and subjected to physical and psychological torture to compel him to sign a number of documents. According to the first applicant, her son’s physical condition was “terrible”, and he showed signs of severe exhaustion.
Subsequently, the first applicant has had no contact with her son and has been unable to establish his whereabouts.
The second applicant’s relative
On 18 May 2022 the second applicant’s husband Mr Pedak messaged her that he was being detained in Olenivka.
She also states that, according to the information provided to her by a released prisoner of war, her husband had been detained in Olenivka until 27
July 2022. On that date he was transferred to the Donetsk pre-trial detention facility. The conditions of his detention in Donetsk were allegedly inadequate, including overcrowding and lack of food.
Subsequently, the second applicant has had no contact with her husband and has been unable to establish his whereabouts.
By letters dated 13 and 14 December 2022, the Ukrainian National Center for Peacebuilding (acting as an Information Bureau under the Geneva Convention relative to the Treatment of Prisoners of War) confirmed that the applicants’ relatives were in Russian captivity. The Russian Federation had not provided any information regarding their whereabouts or state of heath.
Attack in Olenivka
On the night of 28-29 July 2022, explosions occurred at the Volnovakha penal colony in Olenivka, destroying a military barracks where approximately 200 Ukrainian prisoners of war were held. 53 Ukrainian prisoners of war were killed, and an unknown number were injured as a result. The Russian authorities claimed that the explosions had been caused by HIMARS rockets launched by Ukrainian forces. The Ukrainian authorities refuted this claim, arguing that the strike had been a false flag operation carried out by Russia (see also
Ukraine and the Netherlands v. Russia
, cited above, §§ 978-79 and 994).
The applicants do not have any information about whether their relatives were harmed during that attack.
Request for interim measures
On 16 December 2022 the applicants requested the Court to indicate interim measures under Rule 39 of the Rules of Court. On 19 December 2022 the Court decided to indicate to the Government of the Russian Federation, in the interests of the parties and the proper conduct of the proceedings before it, that they should (i) ensure that the applicants’ relatives are able to have access to their families and/or legal representatives with a view to enabling them to exercise effectively their right of individual application, within the meaning of Article 34 of the Convention, in respect of their Convention complaints, and (ii) reply to a number of questions put by the Court. In addition, the Court decided to indicate to the Government of Ukraine (i) to ensure, insofar as possible, respect for the Convention rights of the applicants’ relatives and (ii) to submit any information which they considered relevant for the examination of the request. No replies have been provided by the Government of the Russian Federation.
The interim measures indicated by the Court on 19 December 2022 remain in force.
Relying on Article 2 of the Convention under its procedural limb, the applicants complain that the Russian Federation failed to carry out an effective investigation into the attack at the Volnovakha penal colony on 28
‑
29 July 2022, during which their relatives, who were allegedly detained there, may have been killed.
Referring to Article 3 of the Convention, the applicants further complain that they have been suffering severe mental distress due to the uncertainty surrounding the fate of their relatives following their capture, the inability to establish contact with them or to ascertain their whereabouts, and the indifference displayed by Russian authorities which was manifested in their failure to provide information about their relatives upon the Court’s request.
Relying on Article 3 of the Convention, the applicants further complain that their relatives were detained in inadequate conditions and subjected to torture, other ill-treatment and an absolute ban on contact with their families by Russian authorities. Invoking the procedural limb of Article 3, they also complain of the Russian Federation’s alleged failure to carry out an effective investigation in respect of their allegations.
Referring to Article 5 of the Convention, the applicants further complain that their relatives were detained in violation of the relevant provisions of international humanitarian law, rendering their detention unlawful.
Furthermore, invoking Article 13 of the Convention, the applicants complain that there were no effective domestic remedies in the Russian Federation in respect of their complaints on behalf of their relatives under Articles 2, 3 and 5.
Lastly, relying on Article 34 of the Convention, the applicants complain that the Russian Federation failed to comply with the interim measures indicated by the Court on 19 December 2022.
Relying on Article 5 of the Convention, the applicants complain that Ukraine did not fulfil its positive obligation under that Article to release their relatives from Russian captivity by using all possible legal and diplomatic means.
In support of their allegations directed against Russia and Ukraine above, the applicants rely on testimonies provided by former prisoners of war,
reports from Ukrainian authorities, as well as Ukrainian and foreign media reports.
QUESTIONS TO THE APPLICANTS AND THE RUSSIAN GOVERNMENT
1.
Have the applicants complied with the admissibility requirements set forth in Article 35 § 1 of the Convention?
2.
Having regard to the procedural protection of the right to life (see
Salman v. Turkey
[GC], no. 21986/93, § 104, ECHR 2000-VII), have any investigations been carried out by the Russian Federation in respect of the applicants’ allegation of a violation of Article 2 of the Convention, as required by that provision?
The parties are requested to submit all the evidence in their possession concerning the whereabouts of the applicants’ relatives at the time of the attack at the Volnovakha penal colony on 28-29 July 2022.
3.
Have the applicants been subjected to inhuman or degrading treatment by the Russian Federation, in breach of Article 3 of the Convention, in respect of their suffering due to the uncertainty surrounding the fate of their relatives, the alleged inability to establish contact with them, to ascertain their whereabouts, and the authorities’ alleged indifference in that respect (see
Ukraine and the Netherlands v. Russia
[GC], cited above, § 1081)?
4.
Have the applicants’ relatives been subjected to torture or inhuman or degrading treatment, in breach of Article 3 of the Convention (see
Ukraine and the Netherlands v. Russia
[GC], cited above, § 1076)? Have any investigations been carried out into the applicants’ allegation of a violation of Article 3 of the Convention, as required by that provision?
5.
Have the applicants’ relatives been deprived of their liberty in breach of Article 5 § 1 of the Convention (see
Hassan v. the United Kingdom
[GC], no.
29750/09, §§ 100-07, 16 September 2014)?
6.
Has there been a breach of the right of the applicants’ relatives under Article 8 of the Convention on account of the alleged absolute ban on their contact with their families (see
Khoroshenko v. Russia
[GC], no.
41418/04, §
106, ECHR 2015, with further references)?
7.
Did the applicants
have at their disposal an effective domestic remedy for their complaints on behalf of their relatives under
Articles 2, 3 and 5, as required by Article 13 of the Convention (
Ukraine and the Netherlands v.
Russia
[GC], cited above, §§ 1617-21)?
8.
Have the Government of the Russian Federation complied with the interim measures indicated on 19 December 2022 under Rule 39 of the Rules of Court? If the answer is in the negative, was there a hindrance by the Russian Government with the effective exercise of the applicants’ right of individual application, as ensured by Article 34 of the Convention (see
Mamatkulov and Askarov v. Turkey
[GC], nos. 46827/99 and 46951/99, §§
QUESTIONS TO THE APPLICANTS AND THE UKRAINIAN GOVERNMENT
1.
Have the applicants complied with the admissibility requirements set forth in Article 35 § 1 of the Convention?
2.
What is the scope of Ukraine’s positive obligations under Article 5 of the Convention in the present case? Have these obligations been fulfilled (see
Mozer v. the Republic of Moldova and Russia
[GC], no.
11138/10, §
151, 23
February 2016)?