SOTIRIADIS c. GRÈCE

Publicat pe 25 mai 2021 Prima secțiune Cerere nr. 73489/17 Mihail SOTIRIADIS împotriva Greciei introdusă la 5 octombrie 2017 comunicat la 4 mai 2021 ÎNTÂI DE LA LEFFAR Reclamantul este căsătorit și tată a șaisprezece copii, dintre care doisprezece locuiau în casa familiei la data de introducere a cererii. În special, fiscul a considerat că venitul impozabil al reclamantului este de 36 833,06 EUR și i-a impus o taxă de 4 738,22 EUR. Reclamantul a introdus o cale de atac administrativă, apoi, în urma respingerii acesteia, sesizează instanțele administrative și, printre altele, a susținut că cheltuielile sale pentru familia sa numeroasă sunt de 31 652, 24 EUR și, prin urmare, această sumă ar trebui să fie fără venitul său impozitat și, de asemenea, a susținut că protecția familiei numeroase ar trebui să fie luată în considerare.

Acuzația a fost introdusă în fața sesiunii plenare a Consiliului de Stat, având în vedere importanța sa. S-a considerat că ar trebui examinat dacă legiuitorul ar fi trebuit să prevadă măsuri speciale pentru protejarea familiilor numeroase. La 10 aprilie 2017, Consiliul de Stat a soluționat problema juridică în cauză și a trimis cauza Tribunalului Administrativ de Primă Instanță din Salonic (hotărârea nr. 1087/2017). În special, înalta instanță administrativă a considerat, printre altele, că legiuitorul era liber să stabilească tipul și domeniul de aplicare a prestațiilor de îngrijire pentru familiile numeroase, pe care nu era obligat să le prevadă pentru familiile numeroase și că, pentru anul 2014, a ales să prevadă alocații pentru a sprijini familiile numeroase.

Din dosar nu reiese din caz dacă reclamantul a atins o alocare oarecare. Din dosar reiese că: cauza este încă în curs de desfășurare în fața instanței administrative de primă instanță din Salonic. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Situația în litigiu a adus atingere articolului 1 din Protocolul nr 1, luat în mod individual și în combinație cu art. 14 din convenție (a se vedea mutatis mutandis Horváth și Kiss c. Ungaria, nr 11146/11, 29 ianuarie 2013)

Publié le 25 mai 2021

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 73489/17 Michail SOTIRIADIS contre la Grèce introduite le 5 octobre 2017 communiquée le 4 mai 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

Le requérant est marié et père de seize enfants, dont douze habitaient dans la maison familiale à la date d’introduction de la requête. L’affaire concerne l’imposition de taxe sur le revenu du requérant pour l’année 2014. En particulier, le fisc considéra que le revenu imposable du requérant s’élevait à 36 833,06 euros et lui imposa une taxe de 4 738,22 euros. Le requérant introduisit un recours administratif, puis, suite au rejet de celui-ci, saisit les juridictions administratives. Il soutint, entre autres, que ses dépenses pour sa famille nombreuse s’élevaient à 31 652, 24 euros et que cette somme devrait donc être exempte de son revenu imposable. Il soutint en outre que la protection de la famille nombreuse devait être prise en compte.

L’affaire fut introduite devant la formation plénière du Conseil d’État en raison de son importance. Il fut considéré qu’il devrait être examiné si le législateur aurait dû prévoir des mesures spéciales afin de protéger les familles nombreuses. Le 10 avril 2017, le Conseil d’État résolut la question juridique en cause et renvoya l’affaire devant le tribunal administratif de première instance de Thessalonique (arrêt n o 1087/2017). En particulier, la haute juridiction administrative considéra, entre autres, que le législateur était libre de déterminer le type et l’étendue des prestations de soins pour les familles nombreuses, qu’il n’était pas tenu de prévoir un montant minimal exonéré d’impôts pour les familles nombreuses et que, pour l’année 2014, il avait choisi de prévoir des allocations afin de soutenir les familles nombreuses.

Il ne ressort pas du dossier si le requérant a touché une allocation quelconque. Il ressort du dossier que l’affaire est toujours pendante devant le tribunal administratif de première instance de Thessalonique.

QUESTIONS AUX PARTIES

La situation litigieuse a-t-elle porté atteinte à l’article 1 du Protocole n o 1, pris isolément et en combinaison avec l’article 14 de la Convention ? En particulier, tenant compte de la marge d’appréciation dont jouit l’État en matière économique et sociale, la situation du requérant appelait-elle la mise en œuvre de mesures positives pour corriger une inégalité factuelle (voir, mutatis mutandis, Horváth et Kiss c. Hongrie , n o 11146/11, 29 janvier 2013) ?