- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 20 mai 2021
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Kovalev și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA III CAUZĂ DE KOVALEV ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nos. 53594/12 și altele 3 – a se vedea lista adăugată) JUDGMENT STRASBOURG 20 mai 2021 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Kovalev și alții c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința ca compusă din: Darian Pavli, Președinte, Dmitry Dedov, Peeter Roosma, judecători, și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în privat la 22 aprilie 2021, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat în cererile împotriva Rusiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.
Guvernul Rus („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții se plângea că au fost refuzate ocazia de a apărea în fața instanței în cadrul procedurii civile la care erau părți. Dl Kovalev (depunerea nr. 53594/12) a formulat, de asemenea, o plângere în temeiul articolului 8 din Convenție. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze împreună într-o singură hotărâre. Reclamanții au plâns că dreptul lor la o audiere echitabilă a fost încălcat din cauza faptului că instanța internă nu a asigurat participarea efectivă a acestora la procedurile civile.
„În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” Curtea remarcă că reclamanții, deținuți la momentul evenimentelor, nu au avut posibilitatea de a participa la audieri în cadrul procedurilor civile la care au fost părți. Detaliile acestor proceduri interne sunt indicate în tabelul adăugat.
Curtea reiterează că principiile generale privind dreptul de a prezenta în mod eficient cazul în fața instanței și de a se bucura de egalitatea de arme cu partea opusă, astfel cum sunt garantate de art. 6 din Convenția, au fost exprimate în o serie de hotărâri anterioare (a se vedea, printre multe alte autorități, Oțel și Morris v. Regatul Unit , nr. 68416/01 , §§ 59-60, ECHR 2005-II . Analiza Curții privind o presupusă încălcare a dispoziției menționate în convenția respectivă în cazul în care reclamanții încarcerați se plâng de absența lor de audieri în cadrul procedurilor civile include următoarele elemente: (1) examinarea modului în care instanțele interne au evaluat întrebarea dacă natura litigiului necesită prezența personală a reclamanților și (2) stabilirea dacă instanțele interne au pus în aplicare orice modalitate procedurală care vizează garantarea participării lor efective la proceduri (a se vedea Yevdokimov și alții c. Rusia , nr. 27236/05 și altele § 48, 16 Februarie 2016). Yevdokimov și alții, citate mai sus, Curtea a constatat o încălcare a articolului 1 din Convenție având în vedere faptul că instanța internă nu a examinat dacă participarea reclamanților a fost esențială pentru a asigura echitatea generală a procedurii civile la care au fost părți.
După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind această temă, Curtea consideră că, în cauza instantană (i) nu evaluează în mod corespunzător natura cererilor civile prezentate de reclamanți în vederea deciderii dacă prezența lor este indispensabilă și concentrându-se pe deficiențele legislației interne care nu prevăd prezența obligatorie a părților civile în instanță, și (ii) nu ia în considerare aranjamentele procedurale adecvate care să permită auzirea reclamanților, instanțele interne au privat reclamanții posibilitatea de a prezenta în mod eficient cazurile lor și nu au reușit să își îndeplinească obligația de a asigura respectarea garanției de „procediment echitabil” prevăzute la art. 6 din Convenție.
10. Aceste plângeri sunt, prin urmare, admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. RECONTROLĂ COMPLAINTE 11. În cererea nr. 53594/12, reclamantul s-a plâns, de asemenea, în temeiul articolului 8 din Convenție, cu privire la restricțiile impuse dreptului său la vizitele familiale în timpul detenției sale în închisoare nr. IZ-42/1 în Kemerovo. 12. Curtea a examinat plângerea și consideră că, având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt de competența sa, nu îndeplinește criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din convenție. În consecință, această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din convenție.
APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEII 13. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 14. În ceea ce privește documentele în posesia sa și jurisprudența sa (a se vedea, printre altele, Igranov și altele c. Rusia, nr. 42933/13 și altele 8, § 40, 20 martie 2018), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat. 15. Curtea consideră oportună faptul că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; declară că plângerile privind absența reclamanților din procedura civilă sunt admisibile și restul cererii nr. 53594/12 inadmisibil; Declară că aceste plângeri dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție privind absența reclamanților de la procedura civilă; Deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul neîndeplinirii pe durata perioadei de nerambursare plus trei puncte procentuale.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 20 mai 2021, în conformitate cu art. 2 și 3 din Regulamentul Curții. {signature_p_2} Viktoriya Maradudina Darian Pavli Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Lista cererilor care depun plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (in absența aplicantului la procedura civilă) Nr. cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Natură a litigiului Hotărâre finală Data audierii Tribunalului Tribunalului de Apel Data audierii Curții Data hotărârii finale Curtea Valoarea acordată pentru prejudiciu moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 53594/12 11/01/2012 Eduard Vasilievich KOVALEV 1968 Alegat ilegalitate a restricțiilor privind dreptul la vizitele familiale și primirea coletelor.
04/04/2011 Curtea de district Zavodskoy din Kemerovo 24/07/2013 Curtea Regională Kemerovo 1.500 58544/18 27/11/2018 Oleg Yurievich DUBOV 1968 26/05/2016 Curtea de district Zamoskvoretskiy din Moscova 30/06/2017 Curtea de oraș din Moscova 31/07/2018 Curtea Supremă a Federației Ruse 1500 5686/19 29/11/2018 Aleksey Vyacheslavovich KARPOV 1971 Fată personală. 20/12/2017 Curtea Comercială a Regiunii Sverdlovsk 12/03/2018 11/10/2018 Curtea Supremă a Federației Ruse 1.500 117/20 19/12/2019 Nikolay Anatolyevich GLADKIKH 1988 Reclamarea unor prejudiciu moral pentru condiții de detenție inumane. 16/05/2018 Curtea de district Ingodinskiy a Chita 30/10/2018 Curtea Regională Zabaykalskiy 22/08/2019 Curtea Supremă a Federației Ruse 1.500 [1] În plus, orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți.
THIRD SECTION
CASE OF KOVALEV AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 53594/12 and 3 others – see appended list) JUDGMENT STRASBOURG 20 May 2021 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Kovalev and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Darian Pavli, President, Dmitry Dedov, Peeter Roosma, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 22 April 2021, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.
The Russian Government (“the Government”) were given notice of the applications. THE FACTS
The list of the applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
The applicants complained that they had been denied an opportunity to appear in person before the court in the civil proceedings to which they were parties. Mr Kovalev (application no. 53594/12) also raised a complaint under Article 8 the Convention. THE LAW
JOINDER OF THE APPLICATIONS
5. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 OF THE CONVENTION
6. The applicants complained that their right to a fair hearing had been breached on account of the domestic courts’ failure to ensure their effective participation in the civil proceedings. They relied on Article 6 § 1 of the Convention, which reads as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”
The Court notes that the applicants, detainees at the time of the events, were not afforded an opportunity to attend hearings in civil proceedings to which they were parties. The details of those domestic proceedings are indicated in the appended table. The Court reiterates that the general principles regarding the right to present one’s case effectively before the court and to enjoy equality of arms with the opposing side, as guaranteed by Article 6 of the Convention, have been stated in a number of its previous judgments (see, among many other authorities, Steel and Morris v. the United Kingdom , no. 68416/01, §§ 59-60, ECHR 2005-II). The Court’s analysis of an alleged violation of the said Convention provision in respect of cases where incarcerated applicants complain about their absence from hearings in civil proceedings includes the following elements: (1) examination of the manner in which domestic courts assessed the question whether the nature of the dispute required the applicants’ personal presence and (2) determination whether domestic courts put in place any procedural arrangements aiming at guaranteeing their effective participation in the proceedings (see Yevdokimov and Others v. Russia , nos. 27236/05 and 10 others, § 48, 16 February 2016).
In Yevdokimov and Others, cited above, the Court has found a violation of Article 6 § 1 of the Convention in view of the domestic courts’ failure to consider whether the applicants’ attendance was essential in order to ensure the overall fairness of the civil proceedings they were parties to.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case (i) by failing to properly assess the nature of the civil claims brought by the applicants with a view to deciding whether their presence was indispensable and by focussing instead on deficiencies in the domestic law which does not provide for civil parties’ mandatory presence in court, and (ii) by failing to consider appropriate procedural arrangements enabling the applicants to be heard, the domestic courts deprived the applicants of the opportunity to present their cases effectively and failed to meet their obligation to ensure respect for the “fair trial” guarantee enshrined in Article 6 of the Convention.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention.
REMAINING COMPLAINTS
11. In application no. 53594/12 the applicant also complained under Article 8 of the Convention about the restrictions imposed on his right to family visits during his detention in remand prison no. IZ-42/1 in Kemerovo.
The Court has examined the complaint and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, it does not meet the admissibility criteria set out in Articles 34 and 35 of the Convention. It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
13. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, among other authorities, Igranov and Others v. Russia, nos. 42933/13 and 8 others, § 40, 20 March 2018), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table.
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to join the applications; Declares the complaints concerning the applicants’ absence from civil proceedings admissible, and the remainder of application no. 53594/12 inadmissible; Holds that these complaints disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the applicants’ absence from civil proceedings; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 20 May 2021, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. {signature_p_2} Viktoriya Maradudina Darian Pavli Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (applicant’s absence from civil proceedings) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Nature of the dispute Final decision First-instance hearing date Court Appeal hearing date Court Final decision date Court Amount awarded for non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 53594/12 11/01/2012 Eduard Vasilyevich KOVALEV 1968 Alleged unlawfulness of restrictions on the right to family visits and receipt of parcels. 04/04/2011 Zavodskoy District Court of Kemerovo 24/07/2013 Kemerovo Regional Court 1,500 58544/18 27/11/2018 Oleg Yuryevich DUBOV 1968 Compensation for non-pecuniary damage caused by allegedly unlawful detention and ill-treatment by the police. 26/05/2016 Zamoskvoretskiy District Court of Moscow 30/06/2017 Moscow City Court 31/07/2018 Supreme Court of the Russian Federation 1,500 5686/19 29/11/2018 Aleksey Vyacheslavovich KARPOV 1971 Personal bankruptcy. 20/12/2017 Commercial Court of the Sverdlovsk Region 12/03/2018 Seventeenth Commercial Court of Appeal 11/10/2018 Supreme Court of the Russian Federation 1,500 117/20 19/12/2019 Nikolay Anatolyevich GLADKIKH 1988 Claim of non-pecuniary damages for inhumane conditions of detention. 16/05/2018 Ingodinskiy District Court of Chita 30/10/2018 Zabaykalskiy Regional Court 22/08/2019 Supreme Court of the Russian Federation 1,500 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.