- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 4 iunie 2020
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Ivanov și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE IVANOV ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nr. 44363/14 și altele 2 - a se vedea lista anexată JUGAMENT STRASBOURG 4 iunie 2020 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Ivanov și alții c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Alena Poláčková, Președinte, Dmitry Dedov, Gilberto Felici, judecători și Liv Tigerstedt, secretar adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în particular la 14 mai 2020, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDIU Cazul a fost originat în cererile împotriva Rusiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.
Guvernul Rus („Guvernul”) a fost anunțat de cereri. FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții se plângeau că le-a fost refuzată ocazia de a apărea în fața instanței în cadrul procedurii civile la care erau părți. HOTĂRÂREA DE DECLARAȚII Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. Reclamanții se plângea că dreptul lor la o audiere echitabilă a fost încălcat din cauza refuzului instanțelor interne a cererilor lor de a apărea în instanță.
Se bazează pe art. 6 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: Articolul “În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere într-un termen rezonabil de [a] ... tribunal ...” Curtea reiterează că reclamanții, deținuți la momentul evenimentelor, nu au avut posibilitatea de a participa la audieri în cadrul procedurilor civile la care erau părți. Detaliile acestor proceduri interne sunt indicate în tabelul apendice. Curtea remarcă că principiile generale privind dreptul de a prezenta în mod eficient cazul în fața instanței și de a se bucura de egalitatea de arme cu partea opusă, astfel cum sunt garantate de art. 6 din Convenția, au fost exprimate în o serie de hotărâri anterioare (a se vedea, printre multe alte autorități, Steel și Morris c. Regatul Unit, nr. 68416/01, §§ 59-60, CEDH 2005-II).
Analiza Curții privind o presupusă încălcare a dreptului la un proces echitabil în ceea ce privește cazurile în care reclamanții încarcerați se plâng de absența lor de audieri în cadrul procedurilor civile include următoarele elemente: examinarea modului în care instanțele interne au evaluat problema dacă natura litigiului necesită prezența personală a reclamanților și determinarea dacă instanțele interne au pus în aplicare orice modalitate procedurală care vizează garantarea participării efective la proceduri (a se vedea Yevdokimov și alții c. Rusia , nr. 27236/05 și alte 10 , § 48, 16 februarie 2016). În cazul principal al lui Yevdokimov și alții (citat mai sus), Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește probleme similare cu cele din acest caz.
După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a găsit niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri, respingând obiecția guvernului în cererea nr. 36040/17 privind presupusul nerespectării cerinței de șase luni, întrucât reclamantul și-a depus cererea Curții la 28 aprilie 2017, care se află în termen de șase luni de la hotărârea finală a Curții Supreme a Rusiei din 15 Decembrie 2016. Prin urmare, având în vedere jurisprudența sa în cauză, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, instanța internă a privat reclamanții de posibilitatea de a prezenta cauzele în mod eficient și nu a îndeplinit obligația de a asigura respectarea principiului unui proces echitabil.
6 § 1 din Convenție.
APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 11. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă dreptul intern al Înălții Parte contractanți în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 12. Referitor la documentele în posesia sa și la jurisprudența sa (a se vedea, în special, Igranov și alții c. Rusia, nr. 42933/13 și alții, § 40, 20 martie 2018), precum și la premiile anterioare pe care Curtea le-a formulat, în special în cererea nr. 39315/16 reclamantului dl Resin (a se vedea, de exemplu, Resin c. Rusia , nr. 9348/14, § 50, 18 decembrie 2018; Yevdokimov și alții , citat mai sus, § 58; Igranov și alții , citat mai sus, § 40; Resin și alții c. Rusia [Comitetul], nr. 30428/14 și alții 8 , § 15 și adăugat masa, 30 noiembrie 2017; și Gromovoy și alții c. Rusia [Comitetul], nr. 59591/12 și altele 2, § 20 și tabelul adăugat, 9 noiembrie 2017), Curtea consideră că este rezonabil să nu se atribuie dlui Resin și să acorde sumele indicate în tabelul adăugat celor două reclamante rămase.
În timp ce ia această decizie, Curtea reiterează concluziile sale formulate în cazul lui Yevdokimov și alții (citate mai sus) și Igranov și alții (citat mai sus) privind adoptarea de măsuri generale de către Statul pârât pentru eliminarea deficienței sistemului juridic rus care nu prevede participarea deținuților la procedurile civile. 13. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, CURTEA, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; declara cererile admisibile; declară că aceste cereri declară o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenția privind absența reclamantului de la procedura civilă; Deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul lipsei de decontare în cursul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 4 iunie 2020, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Liv Tigerstedt Alena Poláčková Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Lista cererilor care pun plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (în absența aplicantului la procedura civilă) Nr. cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Data nașterii Numele și locația Reprezentantului Natura litigiului Hotărârea finală Data audierii în primă instanță Curtea de apel Data audierii Curții Data hotărârii finale Curtea Valoarea acordată pentru prejudiciu moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 44363/14 01/09/2014 Viktor Vasilievich IVANOV 19/05/1958 Compensare pentru presupusul lipsă de asistență medicală în închisoarea de înregistrare 14/01/2014 Curtea de district Sovetskiy din Krasnoyarsk 07/05/2014 Curtea Regională Krasnoyarsk 07/05/2014 Curtea Regională Krasnoyarsk 1.500 39315/16 21/06/2016 Andrey Igorevich RESIN 29/07/1974 Gaynutdinova Yuliya Sergheyevna Kazan Procedură civilă, contestat interzicerea autorităților de închisoare în închisoare să utilizeze televizorul reclamantului.
27/11/2014 Curtea de district Kirovskiy din Khabarovsk 24/06/2015 Curtea Regională de Khabarovsk 12/04/2016 Curtea Supremă a Federației Ruse 36040/17 28/04/2017 Yuriy Viktorovich ROMANENKO 07/02/1966 Romanenko Lyudmila Viktorovna Tulun Compensare a prejudiciilor morale pentru condițiile de detenție într-un centru de detenție temporar 20/09/2015 Curtea de oraș Tulun din regiunea Irkutsk 07/06/2016 Curtea regională Irkutsk 15/12/2016 Curtea Supremă a Federației Ruse 1.500 [1] Plus orice impozit care poate fi imputabil reclamanților.
THIRD SECTION
CASE OF IVANOV AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 44363/14 and 2 others - see appended list ) JUDGMENT STRASBOURG 4 June 2020 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Ivanov and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Alena Poláčková, President, Dmitry Dedov, Gilberto Felici, judges, and Liv Tigerstedt, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 14 May 2020, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.
The Russian Government (“the Government”) were given notice of the applications. THE FACTS
The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
The applicants complained that they had been denied an opportunity to appear in person before the court in the civil proceedings to which they were parties. THE LAW
JOINDER OF THE APPLICATIONS
5. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 OF THE CONVENTION
6. The applicants complained that their right to a fair hearing had been breached on account of the domestic courts’ refusal of their requests to appear in court. They relied on Article 6 § 1 of the Convention, which reads as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”
The Court reiterates that the applicants, detainees at the time of the events, were not afforded an opportunity to attend hearings in civil proceedings to which they were parties. The details of those domestic proceedings are indicated in the appended table. The Court observes that the general principles regarding the right to present one’s case effectively before the court and to enjoy equality of arms with the opposing side, as guaranteed by Article 6 of the Convention, have been stated in a number of its previous judgments (see, among many other authorities, Steel and Morris v. the United Kingdom , no. 68416/01, §§ 59-60, ECHR 2005-II). The Court’s analysis of an alleged violation of the right to a fair trial in respect of cases where incarcerated applicants complain about their absence from hearings in civil proceedings includes the following elements: examination of the manner in which domestic courts assessed the question whether the nature of the dispute required the applicants’ personal presence and determination whether domestic courts put in place any procedural arrangements aiming at guaranteeing their effective participation in the proceedings (see Yevdokimov and Others v. Russia , nos. 27236/05 and 10 others, § 48, 16 February 2016).
In the leading case of Yevdokimov and Others (cited above) , the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. It rejects the Government’s objection in application no. 36040/17 concerning the applicant’s alleged failure to comply with the six-month requirement, as the applicant lodged his application to the Court on 28 April 2017, that is within six months after the final judgment of the Supreme Court of Russia of 15 December 2016. Thus, having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the domestic courts deprived the applicants of the opportunity to present their cases effectively and failed to meet their obligation to ensure respect for the principle of a fair trial.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
11. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Igranov and Others v. Russia, nos. 42933/13 and 8 others, § 40, 20 March 2018), as well to the previous awards the Court has made, in particular in application no. 39315/16 to the applicant Mr Resin (see, for instance, Resin v. Russia , no. 9348/14, § 50, 18 December 2018; Yevdokimov and Others , cited above, § 58; Igranov and Others , cited above, § 40; Resin and Others v. Russia [Committee], no. 30428/14 and 8 others, § 15 and appended table, 30 November 2017; and Gromovoy and Others v. Russia [Committee], no. 59591/12 and 2 others, § 20 and appended table, 9 November 2017), the Court considers it reasonable not to make any award to Mr Resin and to award the sums indicated in the appended table to the two remaining applicants. While taking this decision, the Court reiterates its findings made in the cases of Yevdokimov and Others (cited above) and Igranov and Others (cited above) concerning the adoption of general measures by the respondent State to eliminate the deficiency of the Russian legal system which makes no provision for detainees’ participation in civil proceedings.
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Decides to join the applications; Declares the applications admissible; Holds that these applications disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the applicant’s absence from civil proceedings; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 4 June 2020, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Liv Tigerstedt Alena Poláčková Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (applicant’s absence from civil proceedings) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Date of birth Representative’s name and location Nature of the dispute Final decision First-instance hearing date Court Appeal hearing date Court Final decision date Court Amount awarded for non ‑ pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 44363/14 01/09/2014 Viktor Vasilyevich IVANOV 19/05/1958 Compensation for the alleged lack of medical assistance in remand prison 14/01/2014 Sovetskiy District Court of Krasnoyarsk 07/05/2014 Krasnoyarsk Regional Court 07/05/2014 Krasnoyarsk Regional Court 1,500 39315/16 21/06/2016 Andrey Igorevich RESIN 29/07/1974 Gaynutdinova Yuliya Sergeyevna Kazan Civil proceedings, contesting the prohibition of remand prison authorities to use the applicant’s TV set. 27/11/2014 Kirovskiy District Court of Khabarovsk 24/06/2015 Khabarovsk Regional Court 12/04//2016 Supreme Court of the Russian Federation 0 36040/17 28/04/2017 Yuriy Viktorovich ROMANENKO 07/02/1966 Romanenko Lyudmila Viktorovna Tulun Compensation of non-pecuniary damages for the conditions of detention in a temporary detention centre 20/09/2015 Tulun Town Court of the Irkutsk Region 07/06/2016 Irkutsk Regional Court 15/12/2016 Supreme Court of the Russian Federation 1,500 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.