CASE OF BELOSLUDTSEV v. RUSSIA

A treia secțiune CAUZĂ DE BELOSLUDTSEV c. RUSSIA (Documentul nr. 22506/20) HOTĂRÂREA Strasburg 23 iunie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Belosludtsev c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Darian Pavli, președinte, Andreas Zünd, Mikhail Lobov, judecători și Viktoriya Maradudina, acționând Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 2 iunie 2022, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cauza a fost inițiată într-o cerere împotriva Rusiei depusă Curții în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (“Convenția”) la 6 iunie 2020. Guvernul rus (“Convenția”) Guvernul” a primit notificarea cererii. FACTE Detaliile și informațiile reclamantului relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul a plâns că a fost refuzat să apară în persoană în instanță în cadrul procedurii civile la care a fost partid. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 A CONVENȚIEII Reclamantul s-a plâns că dreptul său la o audiere echitabilă a fost încălcat din cauza refuzului instanțelor interne a cererilor sale de a apărea în instanță. El s-a bazat pe art. 6 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere într-un termen rezonabil de [a] ... tribunal ...” Curtea reiterează că reclamantul, deținut la momentul evenimentelor, nu a avut posibilitatea de a participa la audieri în cadrul procedurilor civile la care a fost partid. Detaliile acestor proceduri interne sunt indicate în tabelul apendice. Curtea remarcă că principiile generale privind dreptul de a prezenta în mod eficient cazul în fața instanței și de a se bucura de egalitatea de arme cu partea opusă, astfel cum sunt garantate de art. 6 din Convenția, au fost exprimate în o serie de hotărâri anterioare (a se vedea, printre multe alte autorități, Steel și Morris c. Regatul Unit, nr. 68416/01, §§ 59-60, CEDH 2005-II). Curtea analizează o presupusă încălcare a dreptului la un proces echitabil în ceea ce privește cazurile în care reclamantul incarcerat se plânge de absența sa de audieri în cadrul procedurilor civile include următoarele elemente: examinarea modului în care instanțele interne au evaluat problema dacă natura litigiului necesită prezența personală a reclamantului și determinarea dacă instanțele interne au pus în aplicare orice modalitate procedurală care vizează garantarea participării efective la procedură (a se vedea Yevdokimov și alții c. Rusia , nr. 27236/05 și alte 10 , § 48, 16 februarie 2016 . În cazul principal al lui Yevdokimov și alții , citat mai sus , Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește probleme similare cu cele din acest caz. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cauza instantană, instanțele interne au privat reclamantul posibilitatea de a-și prezenta cazul în mod eficient și nu și-au îndeplinit obligația de a asigura respectarea principiului unui proces echitabil, deci aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie încălcarea art. 6 § 1 din Convenție. 41 din convenția 10. art. 41 din Convenția prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei Parte contractanți în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 11. Referitor la documentele în posesia sa și la jurisprudența sa (a se vedea, în special, Igranov și alții c. Rusia, nr. 42933/13 și altele 8, § 40, 20 martie 2018), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat. 12. Curtea consideră, de asemenea, oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declară cererea admisibilă; deține că această cerere dezvăluie o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenția privind absența reclamantului de la procedura civilă; deține că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (a) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe valoarea de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul neîndeplinirii perioadei de nerambursare plus trei puncte procentuale. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 23 iunie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice APPENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (în absența aplicantului de la procedura civilă) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Natură a litigiului Decizia finală Data audierii în primă instanță Curtea de audiere Curtea de Apel Data hotărârii în final Curtea Sumele acordate pentru prejudiciu moral (în euro) [1] 22506/20 06/06/2020 Sergey Aleksandrovich BELOSLUDTSEV 1978 Stabilirea responsabilității subsidiare legate de procedura de faliment 23/03/2019 Curtea Comercială a Regiunii Volgograd 06/09/2019 a 12-a Curtea Comercială de Apel 21/04/2020 Curtea Supremă a Federației Ruse 1.500 [1] În plus, orice taxă care poate fi taxabilă reclamantului.

THIRD SECTION

CASE OF

BELOSLUDTSEV v. RUSSIA

(Application no. 22506/20)

JUDGMENT

STRASBOURG

23 June 2022

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Belosludtsev v. Russia,

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of:

Darian Pavli,

President,

Andreas Zünd,

Mikhail Lobov,

judges,

and Viktoriya Maradudina,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 2 June 2022,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against Russia lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 6 June 2020.

2.

The Russian Government (“the

Government”) were given notice of the application.

THE FACTS

3.

The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.

4.

The applicant complained that he had been denied an opportunity to appear in person before the court in the civil proceedings to which he had been party.

THE LAW

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE

6 § 1 OF THE CONVENTION

5.

The applicant complained that his right to a fair hearing had been breached on account of the domestic courts’ refusal of his requests to appear in court. He relied on Article

6 § 1 of the Convention, which reads as follows:

Article

6

§

1

“In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”

6.

The Court reiterates that the applicant, detainee at the time of the events, was not afforded an opportunity to attend hearings in civil proceedings to which he was party. The details of those domestic proceedings are indicated in the appended table. The Court observes that the general principles regarding the right to present one’s case effectively before the court and to enjoy equality of arms with the opposing side, as guaranteed by Article

6 of the Convention, have been stated in a number of its previous judgments (see, among many other authorities,

Steel and Morris v.

the United Kingdom

, no.

68416/01, §§

59-60, ECHR 2005-II). The Court’s analysis of an alleged violation of the right to a fair trial in respect of cases where incarcerated applicant complain about his absence from hearings in civil proceedings includes the following elements: examination of the manner in which domestic courts assessed the question whether the nature of the dispute required the applicant’s personal presence and determination whether domestic courts put in place any procedural arrangements aiming at guaranteeing his effective participation in the proceedings (see

Yevdokimov and Others v.

Russia

, nos.

27236/05 and 10 others, §

48, 16

February 2016).

7.

In the leading case of

Yevdokimov and Others,

cited above, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.

8.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the domestic courts deprived the applicant of the opportunity to present his case effectively and failed to meet their obligation to ensure respect for the principle of a fair trial.

9.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article

6 § 1 of the Convention.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

10.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

11.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Igranov and Others v. Russia,

nos. 42933/13 and 8 others, § 40, 20 March 2018), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.

12.

The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Declares

the application admissible;

Holds

that this application discloses a breach of Article

6 § 1 of the Convention concerning the applicant’s absence from civil proceedings;

Holds

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(a)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 23 June 2022, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Viktoriya Maradudina

Darian Pavli

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention

(applicant’s absence from civil proceedings)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Year of birth

Nature of the dispute

Final decision

First-instance hearing date

Court

Appeal hearing date

Court

Final decision date

Court

Amount awarded for non-pecuniary damage

(in euros)

[1]

22506/20

06/06/2020

Sergey Aleksandrovich BELOSLUDTSEV

1978

Establishment of subsidiary responsibility related to the bankruptcy proceedings

23/03/2019

Commercial Court of the Volgograd Region

06/09/2019

the 12th Commercial Court of Appeal

21/04/2020

Supreme Court of the Russian Federation

1,500

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicant.