- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 2 iunie 2021
- Stat pârât
- TUR
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Tekinay împotriva Turciei
Traducere în română Auto
Publicat la 21 iunie 2021 SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 26469/18 Alperen TEKİNAY împotriva Turciei depusă la 28 mai 2018 comunicată la 2 iunie 2021 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusa încălcare a articolului 6 din Convenție, luată coroborat cu art. 14, datorită urmăririi penale și condamnării ulteriore a reclamantului, care avea 14 ani la momentul material, între altele, pentru , infracțiunile de exploatare sexuală ale unei persoane cu vârsta sub 15 ani și de încarcerare falsă a unui copil în scopuri sexuale, în ciuda declarației victimei că relația sexuală a acestora a fost „consensual”.
În acest sens, reclamantul se plânge că, chiar dacă atât el cât și victima aveau 14 ani la momentul evenimentelor și în ciuda formularii art. 103 din Codul Penal, care criminalizează orice activitate sexuală cu o persoană sub 15 ani, indiferent de genul victimei, el a fost perceput drept singurul infractor de către instanțele interne și condamnat la un termen de închisoare, în încălcarea dreptului său la un proces echitabil și a interzicerii discriminării bazate pe sex. În plus, instanța internă a condamnat, de asemenea, reclamantul pentru încarcerarea falsă a unui copil în scop sexual, susținând că victima care avea mai puțin de 15 ani nu poate fi consimțită în lege. Reclamantul se plânge în continuare că, chiar dacă a depus o plângere la procurorul public Ankara Batı împotriva victimei, procurorul public competent a refuzat să inițieze proceduri penale împotriva ei, susținând că nu a acționat cu intenția de a comite o infracțiune.
În opinia reclamantului, abordarea autorităților interne a fost condusă de considerarea lor a bărbatului ca fiind cel care a decurs din relații sexuale și a femeii ca persoana care a suferit de aceasta, respingând astfel drepturile sale în temeiul articolelor 6 și 14 din Convenție. Reclamantul a suferit discriminări în exercitarea drepturilor Convenției sale, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citit coroborat cu art. 6 din Convenție? În special, reclamantul a fost supus unei diferențe de tratament în comparație cu victima în ceea ce privește condamnarea sa pentru exploatarea sexuală a unui copil sub 15 ani și pentru încarcerarea falsă a unui copil în scop sexual? În cazul în care această diferență de tratament a urmărit un obiectiv legitim; și a avut o justificare rezonabilă?
Published on 21 June 2021
SECOND SECTION
Application no. 26469/18 Alperen TEKİNAY against Turkey lodged on 28 May 2018 communicated on 2 June 2021
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The application concerns the alleged breach of Article 6 of the Convention, taken in conjunction with Article 14, owing to the criminal prosecution and the ensuing conviction of the applicant, who was fourteen years old at the material time, for, inter alia , the offences of sexual exploitation of a person under fifteen years of age and of false imprisonment of a child for sexual purposes, despite the victim’s statement that their sexual intercourse was “consensual”. In that connection, the applicant complains that, even though both he and the victim were fourteen years old at the time of the events and despite the wording of Article 103 of the Criminal Code, which criminalises any sexual activity with a person under fifteen regardless of the gender of the victim, he was perceived as the only offender by the domestic courts and sentenced to a term of imprisonment, in breach of his right to a fair trial and the prohibition of discrimination based on sex.
Furthermore, the domestic courts also convicted the applicant for false imprisonment of a child for sexual purposes, holding that the victim who was below fifteen years of age cannot in law consent. The applicant further complains that, even though he had filed a complaint with the Ankara Batı public prosecutor’s office against the victim, the competent public prosecutor refused to initiate criminal proceedings against her, holding that she had not acted with the intent to commit an offence. In the applicant’s view, the domestic authorities’ approach was driven by their consideration of the male as the one who ravished from sexual intercourse and the woman as the one suffering from it, thereby infringing his rights under Articles 6 and 14 of the Convention.
QUESTIONS TO THE PARTIES
Has the applicant suffered discrimination in the enjoyment of his Convention rights, contrary to Article 14 of the Convention read in conjunction with Article 6 of the Convention? In particular, has the applicant been subjected to a difference in treatment in comparison with the victim as regards his conviction for sexual exploitation of a child under fifteen and for false imprisonment of a child for sexual purposes? If so, did that difference in treatment pursue a legitimate aim; and did it have a reasonable justification?