3ra-182/24 — Cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

La 03 ianuarie 2022, SRL „Bertontrans” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale nr. 10554 din 22 octombrie 2021 și a deciziei/refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 6093 din 03 decembrie 2021, obligarea emiterii deciziei de a elibera bilet SRL „Bertontrans” pentru tratament balneo-sanatorial, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, societatea reclamantă a indicat că, la 18 ianuarie 2021, între Casa Națională de Asigurări Sociale și SRL „Bertontrans” a fost încheiat acordul nr. 24/01.2021 pentru realizarea dreptului asiguraților la tratament balneo-sanatorial pentru anul 2021, în conformitate cu pct. 2.1. al căruia, Casa Naţională de Asigurări Sociale prin intermediul Caselor Teritoriale de Asigurări Sociale urma să transmită cu titlu gratuit întreprinderii reclamantului, bilete de tratament balneo-sanatoriale, conform prevederilor la Regulamentului cu privire la prestațiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă a asiguraților prin tratament balneo-sanatorial, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 290 din 19 aprilie 2010.

SRL „Bertontrans” a menționat că anterior, prin adresa nr. 11757 din 29 octombrie 2020, Casa Teritorială de Asigurări Sociale a informat societatea reclamantă despre posibilitatea de a primi un bilet în sumă de 893,14 lei pentru lunile noiembrie-decembrie 2020. Dat fiind faptul că scrisoarea menționată a ajuns cu întârziere, reieșind din situația pandemică în plan mondial, în acea perioadă nu a fost valorificat dreptul asiguraților la tratament balneo-sanatorial.

Prin urmare, societatea reclamantă a convenit cu colaboratorul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale responsabil de repartizarea biletelor în stațiunile balneo - sanatoriale ca biletul de tratament, să fie folosit în luna ianuarie 2021. Acest fapt se confirmă prin demersul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale către directorul SRL „Struguraș”, or. Dubăsari, prin care se solicită modificarea termenului utilizării biletului de tratament balneo- sanatorial (nerepartizat în termen) nr. AS-51142, începând cu data de 28 ianuarie 2021 până la 14 februarie 2021. După care, a fost recepționat răspunsul de la SRL „Struguraș” nr. 7 din 13 ianuarie 2021, prin care a fost acceptată 1 modificarea perioadei de tratament, fiind stabilită data sosirii - 28 ianuarie 2021, care a și fost realizat de către întreprinderea reclamantului.

În luna aprilie, societatea reclamantă a primit scrisoarea nr. 3480 din 29 martie 2021, prin care a fost informată despre posibilitatea de a primi un bilet din suma de 824,20 lei pentru lunile aprilie - decembrie 2021. După mai multe convorbiri cu funcționarul din cadrul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale s- a convenit ca biletul să fie destinat pentru tratament în sanatoriul Truskavets (Ucraina) din 18 octombrie 2021. Însă, la 15 octombrie 2021, ora 15.10, reclamanta a fost telefonată de către colaboratorul Casei Teritoriale de Asigurări Social, care a anunțat că persoana responsabilă de eliberarea foilor din cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale, a anulat foaia repartizată întreprinderii reclamantului, prin urmare, biletul a fost revocat și SRL „Bertontrans” a fost obligat să-l restituie.

Prin solicitarea nr. 17 din 18 octombrie 2021 adresată către Casa Națională de Asigurări Sociale, de a oferi explicații cu privire la motivul refuzului acordării biletului de tratament MT0120890 pentru anul 2021. Casa Teritorială de Asigurări Sociale s. Rîșcani mun. Chișinău, prin răspunsul nr. 10554 din 22 octombrie 2021 a menționat că societatea reclamantă deja a beneficiat de dreptul asiguraților la tratament balneo-sanatorial pentru anul 2021, ceea ce nu corespunde adevărului. Prin răspunsul nr. 6093 din 03 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale, a refuzat în satisfacerea cereri prealabile a reclamantului nr. 20 din 19 noiembrie 2021, susținând poziția Casei Teritoriale de Asigurări Sociale s. Rîșcani mun. Chișinău.

În opinia SRL „Bertontrans” acțiunile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale s. Rîșcani mun. Chișinău sunt ilegale, or, în circumstanțele relatate Casa Teritorială de Asigurări Sociale nu a fost în drept să revoce biletul repartizat, mai mult, această procedură nu este prevăzută de legislația în vigoare. Prin urmare, societatea reclamantă a fost lipsită ilegal de dreptul asiguraților la tratament balneo-sanatorial.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel în termen, la 19 octombrie 2022, de către SRL „Bertontrans”. (f.d.58-59)

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 31 ianuarie 2024 a respins apelul înaintat de SRL „Bertontrans”, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 octombrie 2022. (f.d. 99,100-108)

Instanţa de apel, reținând prevederile pct. 1, pct.3, pct.131 din Regulamentul cu privire la prestațiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă a asiguraților prin tratament balneosanatorial, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.290 din 19 aprilie 2010, a concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, deoarece s-a stabilit cu certitudine că, SRL „Bertontrans” contrar afirmațiilor sale, pentru anul 2020 nu a beneficiat de bilet de tratament, nefiind administrat niciun înscris care să ateste distribuirea de către Casa Națională de Asigurări Sociale a biletelor de tratament, în condițiile Regulamentului cu privire la prestațiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă a asiguraților prin tratament balneo-sanatorial.

Curtea de Apel Chişinău a menţionat că, prin scrisoarea nr. 11757 din 29 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale nu confirmă acordarea biletului de tratament, dar propunerea de a beneficia de acesta, pentru lunile noiembrie – decembrie 2020, la una dintre stațiunile indicate. Totodată, societatea reclamantă nu a demonstrat că dreptul oferit a fost valorificat, prin repartizarea biletului pentru anul 2020.

Totodată, s-a constatat că SRL „Bertontrans” nu a prezentat careva probe care ar confirma că a convenit cu colaboratorul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sector Rîșcan, responsabil de repartizarea biletelor în stațiunile balneo - sanatoriale, ca biletul de tratament pentru anul 2020, să fie folosit în luna ianuarie 2021.

Instanţa de apel a reţinut că din răspunsul SRL „Struguraș” nr. 7 din 13 ianuarie 2021, prin care a fost acceptată modificarea perioadei de tratament, nu rezultă că acesta se referă la biletul de tratament pentru anul 2020. Dimpotrivă, în acest demers se face referire la biletul de tratament AS-51142, care conform anexei nr. 2 la acordul tip nr. 24.01/21 se referă la realizarea dreptului asiguraților la tratament balneo-sanatorial pentru anul 2021.

În motivarea recursului SRL „Bertontrans” a reiterat circumstanțele de fapt şi de drept indicate în acțiune şi în cererea de apel, totodată a menţionat că instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au analizat multilateral actele normative şi legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum şi nu au fost apreciate corect circumstanţele considerate de prima instanță şi 3 instanţa de apel ca fiind stabilite. Suportul probatoriu administrat de către instanţele ierarhic inferioare este unul suficient pentru satisfacerea pretenției recurentului, or, orice tip de înscrisuri au un temei legal, bazat pe acte justificative în vederea confirmării celor înscrise. Astfel, instanţele ierarhic inferioare drept urmare a examinării litigiului, au analizat superficial circumstanțele de fapt şi de drept ce denotă obligativitatea intimatului de a emite decizia cu privire la eliberarea unui bilet societății recurente pentru tratament balneo-sanatorial pentru anul 2021.

SRL „Bertontrans” a susținut ca fiind incorectă aprecierea instanţei de fond susținută de instanţa de apel, conform căreia în lipsa unui acord pentru realizarea dreptului asiguraților la tratamentul balneo-sanatorial pentru anul 2020, intimatul nu a fost obligat să acorde bilete, or, factura fiscală seria AAH5719774 din data de 30 decembrie 2020 confirmă achitarea de către SRL „Bertontrans” a sumei de 5260 lei pentru bilet „Struguraş” nr. 51142. Acest act, demonstrează că în anul 2020, autoritatea intimată a distribuit societății recurente biletul de tratament nr. 51142 şi tot atunci, recurenta a achitat diferența de cost a biletului distribuit în mărime de 5 260 lei.

Prin urmare, la 30 decembrie 2020, Casa Naţională de Asigurări Sociale a încheiat cu SRL „Bertontrans” acordul scris prin documentul primar cu regim special şi anume factura fiscală seria AAH5719774. Biletul de tratament nr. 51142 repartizat în 2020, a fost folosit de către societatea recurentă în anul 2021, conform perioadei indicate de SRL „Struguraş” în răspunsul nr. 7 din 13 ianuarie 2021, adică - începând cu data de 28 ianuarie 2021.

Casa Naţională de Asigurări Sociale la 23 februarie 2024 a depus referinţă la recursul înaintat de către SRL „Bertontrans”, prin care a solicitat declararea recursului, ca fiind inadmisibil, susținând că din răspunsul SRL „Struguraş” nr.7 din 13 ianuarie 2021, prin care a fost acceptată modificarea perioadei de tratament, nu rezultă că acesta se referă la biletul de tratament pentru anul 2020.

Art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; 4 f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.”

Art. 246, alin. (1) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ prevede că: „Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curţii Supreme de Justiţie notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de SRL „Bertontrans”, reprezentantă de avocatul Nina Garştea, nu se 5 încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul societății recurente cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chişinău şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Din analiza recursului declarat de către SRL „Bertontrans” rezultă, că recurenta nu a invocat temeiul legal în baza căruia îşi întemeiază recursul, dar a făcut trimitere la prevederile art. 244-248 din Codul administrativ, fără a indica expres temeiul de admisibilitate a recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chişinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chişinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că motivele de casare, invocate în recursul depus de SRL „Bertontrans” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante, care nu au putere să răstoarne soluția instanţei de apel, care în temeiul art. 219 din Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor prezentate în dosarul administrativ, precum şi a celor prezentate în instanţa de judecată.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de SRL „Bertontrans” conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată şi în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chişinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare 6 clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franţei, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 şi art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bertontrans”, reprezentantă de avocatul Nina Garştea. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Ana Cucerescu 7