3ra-919/22 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-919/22 — cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-919/22

2-21032703-01-3ra-12092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Andrei Junghietu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 6 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

constată:

La 3 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Andrei Junghietu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că la 18 noiembrie 2019, Judecătoria Chișinău

sediul Rîșcani a pronunțat hotărârea în dosarul nr. 3-1972/19 12-3-43409-27062018,

intentat la cererea lui Andrei Junghietu împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Andrei

Junghietu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind declararea ca fiind

ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr. 01-09/2149 din

24 august 2018, obligarea pârâtului de a efectua recalcularea cuantumului pensiei,

luându-se în considerare certificatul eliberat de MAI nr. 8677 din 24 mai 2018, a

fost recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ungheni, exprimat prin răspunsul nr. 01- 09/2149 din 24 august 2018 și obligată

Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia de care beneficiază Andrei

1

Junghietu, luându-se în considerare certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție

Ungheni nr. 8677 din 24 mai 2018.

A comunicat reclamantul că, împreună cu hotărârea judecătorească și actele

necesare, s-a adresat la CTAS Ungheni, care la rândul său a satisfăcut cerința parțial,

recalculând cuantumul pensiei începând cu data emiterii actului judecătoresc –

18 noiembrie 2019.

Astfel, nefiind de acord cu decizia CTAS Ungheni nr. 25/2020/47824 din

16 noiembrie 2020, a contestat-o cu cerere prealabilă la CNAS.

Ca urmare, la 15 februarie 2021, prin răspunsul cu nr. J-205/21, CNAS a

respins cererea prealabilă, considerând aplicabil în speță art. 51 din Legea nr. 1544

din 23 iunie 1993.

Având în vedere prevederile art. 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993 și

Hotărârea Curții Constituționale nr. 19 din 19 iulie 2016, a considerat că decizia

CTAS Ungheni nr. 25/2020/47824 din 16 noiembrie 2020 și răspunsul CNAS

nr. J-205/21 din 15 februarie 2021, sunt contrare prevederilor legii.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 162-168, 189, 209, 211,

212, 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, declararea ca fiind ilegală

decizia CTAS Ungheni nr. 25/2020/4784 din 16 noiembrie 2020, declararea ca fiind

ilegal răspunsul CNAS nr. J-205/21 din 15 februarie 2021, obligarea CNAS să

efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui, cu achitarea pensiei neachitate,

începând cu 19 decembrie 2003, luându-se în considerare certificatul eliberat de

IP Ungheni nr. 8677 din 24 mai 2018 și majorările și indexările ce au avut loc.

Prin hotărârea din 6 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Junghietu.

A fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. J-205/21 din

15 februarie 2021.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită

act administrativ individual favorabil prin care să efectueze recalcularea

cuantumului pensiei lui Andrei Junghietu, cu achitarea pensiei neachitate, începând

cu 19 decembrie 2003, luându-se în considerare certificatul eliberat de către

IP Ungheni nr. 8677 din 24 mai 2018, majorările și indexările ce au avut loc.

La 26 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la

18 ianuarie 2021, prin intermediului poștei electronice, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 6 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

stabilit că recalcularea pensiei reclamantului/intimatului s-a efectuat începând cu

data de 18 noiembrie 2019, în baza hotărârii nr. 3-1972/19 din 18 noiembrie 2019 a

2

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, dar nu din data stabilirii pensiei – 19 decembrie

18 noiembrie 2019.

Cu referire la prevederile art. 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, prima

instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia despre netemeinicia deciziei CTAS

Ungheni nr. 25/2020/47824 din 16 noiembrie 2020, deoarece Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Ungheni urma să-i recalculeze lui Andrei Junghietu pensia

conform certificatului nr. 8678 din 24 mai 2018 a Inspectoratului de Poliție Ungheni,

începând cu data stabilirii pensiei 19 decembrie 2003, vechimea în muncă a lui

Andrei Junghietu fiind de la 1 decembrie 1983 până la 19 decembrie 2003, care urma

a fi calculată două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, însă nu i-a fost

calculată cu avantaje din culpa organului responsabil pentru calcularea vechimii în

muncă, circumstanțele care nu pot fi imputate reclamantului/intimat.

Astfel, instanțele de judecată au apreciat ca nefondată poziția organului de

asigurări sociale precum că recalcularea vechimii în muncă urma a fi efectuată din

18 noiembrie 2019, adică din data pronunțării hotărârii nr. 3-1972/19 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani. Or, art. 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, prevede expres că sumele pensiei neprimite la timp

din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada

precedentă fără limite în timp.

Totodată, a fost apreciat critic argumentul Casei Naționale de Asigurări

Sociale în sensul că, în speță, sunt aplicabile prevederile art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 1544/1993 și că pensia urmează a fi recalculată de la data emiterii hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 18 noiembrie 2019, prin care a fost

constatată o vechime suplimentară în muncă a lui Andrei Junghietu, dar nu din data

pensionării acestuia.

Or, o astfel de poziției a Casei Naționale de Asigurări Sociale reiese din

aprecierea greșită a prevederilor normei legale enunțate în coraport cu speța, având

în vedere că hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

nu reprezintă actul judecătoresc prin care s-a constatat o vechime suplimentară în

muncă a lui Andrei Junghietu, ci este un act judecătoresc prin care s-a constatat

ilegalitatea refuzului organului de asigurări sociale de a calcula pensia conform

certificatul MAI nr. 8677 din 24 mai 2018.

La 14 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 31 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

La 12 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 31 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

3

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel

ca fiind stabilite.

Astfel, reieșind din prevederile art. 51 și art. 61 a Legii nr. 1544/1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, a

evidențiat că este eronată concluzia fondului, menținută de instanța de apel precum

că autorității pârâte îi revine sarcina și obligația să recalculeze pensia intimatului

potrivit hotărârii nr. 3-1972/19 din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, din data stabilirii dreptului la pensie, adică din 19 decembrie 2003. Or,

concluzia dată contravine cadrului legal de pensionare relevant speței.

La fel, a remarcat că temei de recalculare a pensiei intimatului a servit

hotărârea nr. 3-1972/19 din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, prin care a fost constatată o vechime suplimentară în muncă a lui Andrei

Junghietu, iar actul judecătoresc în cauză nu stabilește data din care apare obligația

CNAS să recalculeze pensia acestuia.

În asemenea circumstanțe, având în vedere că hotărârea nr. 3-1972/19 din

18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani nu are efect retroactiv,

deoarece din conținutul acesteia nu se deduce o astfel de concluzie, data de la care

pensia intimatului a fost supusă recalculării este anume data emiterii actului

judecătoresc menționat.

La 22 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Andrei Junghietu,

reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus referință, solicitând declararea

recursului formulat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2022, în

ședință publică (f. d. 99).

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din 31 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Casa Națională de

Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la 8 iunie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 106).

Este cert și faptul că la 14 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 109-111).

4

Tot materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 31 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin intermediul poștei electronice, la 15 august 2022, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 108 verso).

Se mai constată că la 12 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 113-116).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6