3ra-564/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-564/2023 2-22035451-01-3ra-30052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu) Instanța de apel : Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 09 august 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Aliona Miron Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Suhari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual defavorabil obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 12 iulie 2022, corectată prin încheierea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 15 martie 2022, avocatul Constantin Cojohari a depus în interesele lui Sergiu Suhari cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual defavorabil obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției al Ministrului Afacerilor Interne nr. 576ef. din 15 decembrie 2021, începând cu data de 15 decembrie 2021 a încetat raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special Sergiu Suhari, agent șef, subofițer superior al Serviciului detenție al Batalionului detecție și escortă al Direcției de Poliție mun. Chișinău, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie.

La 06 ianuarie 2022, Sergiu Suhari, prin cererea cu nr. 27/2022/300 depusă în temeiul art. 49 alin. (1) din Legea 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a 1 militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, s-a adresat cu cerere către Oficiului teritorial Florești a Casei Naționale de Asigurării Sociale, solicitând stabilirea și achitarea pensiei, conform calculului din Certificatul nr. 34/20-7034-04 din 05 ianuarie 2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie, care la data de 15 decembrie 2021 vechimea în muncă a constituit 25 ani, 01 luni, 02 zile, potrivit căruia în perioada: 10 noiembrie 2003 – 27 aprilie 2004, a îndeplinit serviciul militar în termen vechimea constituie 0 ani, 08 luni, 13 zile, 24 iulie 2004 – 16 ianuarie 2007, studiile în Institutul Militar al Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, cu frecvență la zi, reorganizat în baza Hotărârii de Guvern nr. 980 din 19 octombrie 2010 în Academia militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, vechimea constituie 02 ani, 05 luni, 22 zile, 13 iulie 2007 – 15 decembrie 2021, a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne vechimea constituie 14 ani,

05 luni, 02 zile. Totodată a menționat că, Suhari Sergiu Pavel dispune de perioade de serviciu care urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, două luni vechime pentru o lună de serviciu de la 04 iulie 2014 – 21 noiembrie 2014 polițist al Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău 21 noiembrie 2014 – 01 septembrie 2016 polițist al Serviciului de gardă Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției (în continuare IGP) al MAI, 01 septembrie 2016 - 05 septembrie 2017 inspector inferior al Serviciului de gardă Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun.

Chișinău a IGP al MAI, 05 septembrie 2017 – 01 aprilie 2020 subofițer al Serviciului de gardă Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, 01 iulie 2020 – 30 iulie 2020 subofițer superior al Serviciului de gardă Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, 30 iulie 2020 – 15 decembrie 2021 subofițer superior al Serviciului Detenție al Batalionului detenție și escortă al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI.

Mai mult, susține că în temeiul ordinului MAI nr. 96ef din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului facerilor Interne, vechimea în muncă calculată două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și detenție a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), care urmează fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne în pofida celor menționate, cu toate că la data încetării raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special, la 15 decembrie 2021 vechimea în muncă cu avantaje a reclamantului Suhari Sergiu Pavel a constituit 25 ani, 01 luni, 02 zile, prin decizia Oficiului teritorial Florești al Casei Naționale de Asigurării Sociale nr. 27/2022/805 din 02 februarie 2022, care a fost eliberată la data de 07 februarie 2022 s-a refuzat în stabilirea pensiei în baza Legii nr. 1544/1993, pe 2 motiv că solicitantul nu ar fi acumulat cel puțin 25 ani vechime în serviciu,

potrivit prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 invocând că perioadele stipulate în certificatul nr. 34/20-7034-04 din 05 ianuarie 2022 ce urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri, nu pot fi atribuite sau recunoscute ca vechime în muncă cu avantaj.

Prin decizia Oficiului teritorial Florești al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 27/2022/805 din 02 februarie 2022 s-a refuzat în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă lui Suhari Sergiu Pavel invocând că perioada de la 04 iulie 2014 până 15 decembrie 2021, de activitate în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului n. 78 din 21 februarie 1994. La 18 februarie 2022, Sergiu Suhari, prin intermediul avocatului Cojocari Constantin, care a fost împuternicit potrivit normelor prevăzute de legislația în vigoare, a depus cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 27/2022/805 din 02 februarie 2022, stabilirea și achitarea pensiei conform calculului din certificatul nr. 34/20-7034-04 din 05 ianuarie 2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al MAI, în legătură cu eliberarea din serviciu.

Prin răspunsul cu nr. C362/22 din 25 februarie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat în examinarea cererii prealabile invocând că cererea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri. La 28 februarie 2022, Sergiu Suhari, repetat s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale. Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-429/22 din 07 martie 2022 s-a respins cererea prealabilă invocând că perioada de activitate în cadrul Izolatorului de Detenție Provizoriu de la 04 iulie 2014 până la 15 decembrie 2021 nu poate fi calculată cu avantaje de 1:2 conform prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. În context, consideră decizia nr. 27/2022/805 din 02 februarie 2022 și răspunsurile cu nr. C-362/22 din 25 februarie 2022, nr. S-429/22 din 07 martie 2022 emise de Casa Națională de Asigurări Sociale sunt vădit neîntemeiate și ilegale.

A mai menționat că actele prezentate Casei Naționale de Asigurări Sociale, inclusiv calculul din certificatul nr. 34/20-7034-04 din 05 ianuarie 2022 denotă indubitabil că Sergiu Suhari în perioada de la 04 iulie 2014 până la 15 decembrie 2021 a activat în diferite funcții în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de Poliție Chișinău, perioadă, care conform prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 urmează a fi luată în calculul vechimii în muncă cu înlesniri, fiind recunoscută ca vechime în muncă cu avantaj, iar Oficiul teritorial Florești al Casei Naționale de Asigurări Sociale eronat a interpretat prevederile legislației la care a făcut trimitere în decizia sa, or Sergiu Suhari a acumulat 25 ani, 01 luni, 02 zile vechime totală în muncă cu înlesniri, care îi permite dreptul la stabilirea și achitarea pensiei.

Susține că la caz, Oficiul teritorial Florești al Casei Naționale de Asigurări Sociale a ignorat aceste prevederi, nejustificat au refuzat în stabilirea pensiei lui Sergiu Suhari. Casa Națională de Asigurări Sociale având împuterniciri și obligația la calcularea pensiei în baza informației prezentate de Sergiu Suhari eronat a interpretat prevederile 3 legii și a refuzat în stabilirea pensiei reclamantului, or potrivit informației gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Sergiu Suhari în conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele Organelor Afacerilor Interne , la data de 15 decembrie 2021, a constituit 25 ani, 01 luni, 02 zile.

Prin hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, corectată prin încheierea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă acțiunea. S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-362/22 din 25 februarie 2022. S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-429/22 din 07 martie 2022 la cererea prealabilă. S-a anulat decizia Oficiului teritorial Florești al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 27/2022/805 din 02 februarie 2022 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite act administrativ individual favorabil cu privire la stabilirea și achitarea în beneficiul lui Sergiu Suhari a pensiei pentru vechimea în muncă din 15 decembrie 2021 conform certificatului nr. 34/20-703404 din 05 ianuarie 2022 eliberat de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău al Inspectoratului General al Poliției.

La 15 iulie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivat, iar la 22 septembrie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d. 77-78, 92-94). Prin decizia din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 12 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. În consolidarea soluției emise, instanțele de judecată au stabilit că Sergiu Suhari întrunește condițiile legale pentru a beneficia de dreptul la pensie pentru vechime în muncă cu acordarea înlesnirilor respective.

Or, din conținutul art. art. 2 alin. (1), 13, 14, 44, 48, 50 alin. (1) lit. b) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și a pct. pct. 1, 2 lit. a), 3, 4 lit. a), 7 lit. g), 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, se deduce că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entitățile ce cad sub incidența reglementărilor pct. 8 din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Astfel, pentru calcularea vechimii în muncă cu acordarea înlesnirilor reglementate de pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, este necesar ca persoana să întrunească două condiții: 1) să-și execute serviciul într-o instituție, subdiviziunea căreia este specificată la pct. 8 din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 4 februarie 1994; 2) să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori,

izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici. În acest sens, instanțele de judecată au constatat că în perioada 04 iulie 2014 - 15 decembrie 2021 a activat în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală, astfel, aceasta se încadrează în exigențele expuse la pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, iar colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortate și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), de pază și escortă, au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculîndu-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în ordinea prevăzută de norma sus-indicată.

Pentru considerentele enunțate, instanțele de judecată au apreciat critic argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că pentru a beneficia de calcularea vechimii în muncă cu înlesniri, este necesar ca instituția în care persoana execută serviciul nemijlocit să fie o subdiviziune a sistemului penitenciar de tip închis, deoarece condiția esențială în sensul pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, este ca instituția în care persoana își exercită serviciul să asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie) și nu apartenența sistemului penitenciar din subordinea Ministerului Justiției.

În consecință, prevederile Legii cu privire la sistemul penitenciar, invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu sunt determinante în cazul dat și nu anulează/limitează drepturile specificate mai sus ale intimatului. Or, dreptul lui Sergiu Suhari de a solicita pensia pentru vechime în muncă cu avantaje este recunoscut de Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. La fel, s-a reținut ca fiind aplicabile prevederile ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, deoarece prin acest ordin doar este recunoscut un drept al persoanelor vizate, inclusiv a lui Sergiu Suhari, la înlesnirile acordate de funcția nominalizată, iar temei pentru aplicarea acesteia o constituie cadrul legal citat mai sus.

La 15 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.138-139). La 16 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 142). Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință. Examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca 5 instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2). În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 17 ianuarie 2023. Din conținutul extrasului din poșta electronică, rezultă că, la 25 ianuarie 2023, ora 16:35, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru notificare dispozitivul deciziei din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

180). La 15 februarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 138-139). Tot din materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că la 13 aprilie 2023, conform extrasului din poșta electronică, Casei Naționale de Asigurări Sociale i-a fost notificată decizia motivată din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 132). Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În corespundere cu art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. 6 Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată.

Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Sub acest aspect completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, recepționarea deciziei motivate din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău de către Casa Națională de Asigurări Sociale, înlătură orice viciu de necomunicare a acestui act recurentului. Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a depune motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării deciziei motivate – 14 aprilie 2023 și a expirat la data de 13 mai 2023, însă luând în considerație prin prisma art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, 13 mai 2023 a fost zi de sâmbătă, respectiv, ultima zi de depunere a motivării recursului a fost 15 mai 2023 (zi de luni).

Distinct acestor circumstanțe recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale nu a depus cerere de recurs motivată în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel la 13 aprilie 2023. Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei motivate recurentul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune motivarea recursului în interiorul termenului instituit la art.245 alin. (2) din Codul administrativ.

Prin urmare, completul de judecată remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea actului judecătoresc, iar Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului motivat în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. 7 Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art. 230, art. 245, art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Aliona Miron Ion Malanciuc 8