3ra-655/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-655/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-655/23

2-21154081-01-3ra-20062023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, Ec. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

01 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valeriu Nosei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Cahul, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul

General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Cahul privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, cu compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 19 octombrie 2021, Valeriu Nosei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terți Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Cahul, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției

și Inspectoratul de Poliție Cahul, privind anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, cu

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că a îndeplinit serviciul în cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în perioada de

la 10 noiembrie 1982 până la 27 iunie 2000. Iar, la data concedierii, 27 iunie 2000, din

funcția de șef al izolatorului de detenție provizorie al CPS Cahul al IPJ Cahul, vechimea

în muncă a constituit 19 ani, 09 luni și 20 zile. Respectiv, conform Ordinului nr.96 din

20 mai 2018 eliberat de Ministerul Afacerilor Interne, în perioada 13 iunie 1988 până

la 27 iunie 2000 a deținut funcții în cadrul escortei și izolatorului de detenție provizorie,

și urmează a fi luată în calcul două luni vechime de muncă pentru o lună de serviciu.

1

Astfel vechimea în serviciu în cadrul MAI, cu serviciul militar, cu avantaje a constituit

32 ani, 04 luni, 11 zile.

Reclamantul a notat că la data de 17 mai 2021, s-a adresat cu o cerere către CNAS

cu privire la recalcularea pensiei ca pensionar al MAI în baza ordinului nr. 96 din 20

martie 2018 și achitarea pensiei conform recalculării. Prin răspunsul nr.1005/21 din 21

iunie 2021, eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale, i-a fost respinsă cererea

de recalculare a pensiei pe motiv că nu este anexată procura cu împuternicirile

avocatului Sergiu Puică. Astfel, la data de 24 iunie 2021, a trimis o cerere prealabilă

către CNAS, care prin răspunsul nr.1262/21 din 06 iulie 2021, eliberat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, a fost respinsă pe motiv că nu este anexată procura cu

împuternicirile avocatului Sergiu Puică.

Reclamantul a comunicat că la data de 06 iulie 2021 s-a adresat personal cu o

cerere către CNAS cu privire la recalcularea pensiei ca pensionar al MAI în baza

ordinului nr.96 din 20 martie 2018, care prin răspunsul nr.1326/21 din 09 august 2021

a fost respinsă, invocând că urmează să-se adreseze personal la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Cahul, unde se păstrează dosarul de pensionare, conform

competenței funcționale.

Reclamantul a indicat că la data de 17 septembrie 2021 a trimis o cerere prealabilă

către CNAS cu privire la recalcularea pensiei ca pensionar al MAI în baza ordinului

nr. 96 din 20 martie 2018 și achitarea pensiei conform recalculării, care prin răspunsul

nr. 1773/21 din 06 octombrie 2021 a fost respinsă din aceleași motive.

Reclamantul a invocat că pensia îi este calculată doar pentru perioada de 19 ani,

09 luni și 20 de zile, fără înlesnirile care i se cuvin conform legislației Republicii

Moldova și anume pentru perioada 32 ani, 04 luni și 11 zile.

Reclamantul a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului CNAS nr. 1773/21 din

06 octombrie 2021, cu obligarea CNAS să-i recalculeze și să-i achite pensia ca

pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, în baza ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 96 din 20 martie 2018 și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a anulat ca ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.1773/21 din 06 octombrie 2021 privind refuzul în calcularea pensiei lui

Valeriu Nosei ca pensionar al Ministerului Afacerilor Interne în baza ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 și s-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care să-i recalculeze și

să-i achite lui Valeriu Nosei pensia ca pensionar al Ministerului Afacerilor Interne în

baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, luând în

considerare certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Cahul cu nr.34/26-11072 la

08 noiembrie 2019. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Valeriu Nosei suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

în rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 62, 72-77).

La data de 22 decembrie 2021,Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

nemotivat, iar la 17 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, a prezentat apel

motivat împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

2

Rîșcani, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să

fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 69-71, 86-89).

Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 15

decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 103-118).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că potrivit ordinului

Comisariatului de Poliție Raional Cahul nr.134ef. din 09 septembrie 1982, Nosei

Valeriu a fost angajat în cadrul Comisariatul de Poliție Raional Cahul al Ministerului

Afacerilor Interne unde a activat în diferite funcții. Iar la data de 27 iunie 2000 de către

Inspectoratul de Poliție Cahul al Ministerului Afacerilor Interne a fost emis ordinul

nr.84ef. prin care reclamantul a demisionat.

Instanța de apel a indicat că în temeiul ordinului nr.96 din 20 martie 2018, la data

de 08 noiembrie 2019 sub numărul de ieșire 34/26-11072 de către Inspectoratul de

Poliție Cahul s-a eliberat lui Nosei Valeriu certificatul privind perioadele de serviciu

care urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru

stabilirea pensiei, și anume următoarele perioade: 10 aprilie 1992- 25 aprilie1992; 28

iunie 1992-08 iulie 1992; 25 iulie 1992- 07 august 1992 - a participat la acțiunile

militare pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, care urmează

a fi luate în calcul trei luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu; 13 ianuarie

1988 – 27 iunie 2000 - a deținut funcții în cadrul Izolatorului de detenție provizorie și

escortei, care urmează a fi luate în calcul două luni vechime de muncă pentru o lună de

serviciu. Astfel, după intrarea în vigoare a ordinului nr.96 din 20 martie 2018,

vechimea calendaristică lui Nosei Valeriu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu

serviciul militar (13.05.1978- 16.05.1980), cu înlesniri (avantaje) constituia 32 ani, 04

luni, 11 zile.

Instanța de apel a reținut ca fiind relevante soluționării litigiului prevederile pct.8

lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și art.33 al. (2)

din Legea nr.1036 din 17 decembrie cu privire la sistemul penitenciar, art.18 alin.(1)

lit. c), art. 44 și art.48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993,

pct.1 – pct.4 ale Hotărârii Guvernului cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a

pensiilor și prestațiilor sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului și Centrului Național Anticorupțienr nr.1427 din 28 decembrie 2016.

Reieșind din prevederile normelor citate, instanța de apel a conchis că,

subdiviziunea în care a activat Valeriu Nosei, este entitate destinată pentru deținerea

persoanelor, și cade sub incidența reglementărilor din pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie1994. Respectiv, având la bază și Avizul

consultativ al Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014, a fost emis ordinul

MAI nr.96/2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

3

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a conchis privind

netemeinicia decizie Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.1773/21 din 06 octombrie

2021, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și a achita lui

Valeriu Nosei pensia ca pensionar al Ministerului Afacerilor Interne în baza ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, luând în considerare

certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Cahul cu nr.34/26-11072 la 08 noiembrie

2019, conform căruia, la data de 27 iunie 2000, vechimea în serviciu a lui Nosei Valeriu

constituie 32 ani, 04 luni, 11 zile.

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentul CNAS, precum că perioadele

de activitate a reclamantului/intimat în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, nu

pot fi raportate la prevederile pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la

calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu. Mai mult, prin certificatul nr. 34/26-11072 la 08 noiembrie

2019 eliberat de Inspectoratul General de Poliție Cahul, se denotă întrunirea condițiilor

stipulate la pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarativ argumentul apelantei precum că,

conform certificatului nr. 34/26-11072 la 08 noiembrie 2019, perioada de activitate a

reclamantului a fost calculată neîntemeiat cu înlesniri. La acest capitol, instanța de apel

a reâținut că, prin ordinul nr.96/2018 emis de IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari

din cadrul MAI, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care realizează

misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora cu

reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar

confirmarea nr. 34/26-11072 la 08 noiembrie 2019, vine în susținerea aplicabilității

ordinului emis în privința lui Nosei Valeriu.

De asemenea, instanța de apel a subliniat că ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 96 din 20 martie 2018, este un act administrativ valabil, produce efectele

juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al

apelantului cu ordinul menționat, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un

temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei precum

că, prevederile pct.8 lit. d) Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 nu sunt

aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a activat în vreo funcție din cadrul

Izolatorului de detenție provizorie, or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază,

escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală,

în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Instanța de apel a respins și argumentul apelantei privind acordarea a două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu doar persoanelor care au activat în

penitenciare de tip închis și nu provizoriu. Or, izolator de detenție provizorie urmează

4

să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de lege,

iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal

atribuit.

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele apelantei, or, prin lege, aceasta

este obligată să-i recalculeze pensia reclamantului, reieșind din certificatul prezentat,

în caz contrar, respingerea acestei cerințe a reclamantului va duce la încălcarea

dreptului de proprietate al reclamantului asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca

atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare naționale și

principiilor CEDO.

Referitor la pretenția privind încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței

juridice în mărime de 1500 lei, instanța de apel a reținut că, prima instanță întemeiat a

admis parțial pretenția dată, stabilind că reclamanta a suportat cheltuieli de judecată

legate de plata serviciilor de asistență juridică prestate de avocatul Sergiu Puică în baza

mandatului seria MA nr.1536514 din 05 februarie 2020, confirmate prin bonul de plată

nr.9 din 05 februarie 2020, care sunt reale, necesare și rezonabile.

Cu referire la pretențiile respinse, instanța de apel nu s-a expus din considerentul

că Valeriu Nosei n-a contestat hotărîrea la acest capitol, și a examinat legalitatea

hotărârii primei instanțe în limitele apelului declarat de către Casa Naționale de

Asigurări Sociale.

La 24 februarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs, iar la

data de 06 iunie 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 22

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de apel a menționat

că instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce

reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate

de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Recurenta a indicat că în certificatul nr.34/26-11072 din 08 noiembrie 2019

privind confirmarea serviciului în cadrul MAI, au fost calculate neîntemeiat cu înlesniri

- două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și astfel vechimea totală în

serviciu constituind – 32 ani, 04 luni, 11 zile, deoarece reclamantul nu a activat în vreo

funcție din cadrul sistemului penitenciar. Or, este cert faptul că izolatorul de detenție

provizorie nu face parte din instituțiile penitenciare care se regăsesc la art.6 alin.2 a al

Legii nr.1036/1996 și, respectiv, se deduce faptul că pretențiile intimatului sunt

neîntemeiate și nu au bază legală de admitere.

Recurenta a reiterat că Ordinul nr.96/2018 emis de MAI în conformitate cu

prevederile pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994, depășește

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Referitor la încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a sumei de

1500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, a specificat că nu s-a demonstrat de

către partea reclamantă/intimată, la solicitarea cheltuielilor de judecată, aportul real al

avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de avocat, aptitudinile

speciale necesare pentru acordarea asistenței juridice, faptul în ce măsură munca

avocatului, în cauza respectivă, i-a limitat capacitatea de a lucra în alte dosare, natura

și durata relației dintre avocat și client.

5

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 22

februarie 2023, dar a fost notificat recurentei, la data de 28 februarie 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 119).

La 24 februarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus, prin

intermediul poștei electronice, recurs împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 120).

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 08 iunie 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei (f.d. 122).

La 06 iunie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei

electronice, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 22 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău (f.d. 123).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei

din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

La data de 26 iunie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință la

recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale (f.d. 132-135).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

6

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)

- f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

7

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8