3ra-374/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-374/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-374/2023

2-21134116-01-3ra-10042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

23 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valeriu Muntean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 09 septembrie 2021, Valeriu Muntean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat solicită anularea

deciziei nr. 92/2021/45886 din 15 iulie 2021 emisă de Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Rîșcani, mun. Chișinău, anularea deciziei nr. M-1520/21 din 01 septembrie

2021 emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să recalculeze pensia lui Valeriu Muntean de la 16 octombrie 1997

în virtutea recunoașterii activității sale pentru o lună de serviciu – două luni vechime

în muncă cu includerea perioadei de activitate de la 21 septembrie 1976 până la 01

septembrie 1982, constituind vechimea în muncă de 5 ani, 11 luni și 10 zile cu

coeficientul 1:1, iar vechimea în muncă cu avantaje de 11 ani, 10 luni și 20 zile cu

coeficientul 1:2, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite lui Valeriu

Muntean diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară începând cu 16 octombrie 1997.

În motivarea acțiunii, reclamantul Valeriu Muntean a indicat că la 30 iunie 2021

a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău cerere

privind recalcularea pensiei pe motiv că prin certificatul nr. 34/50-4038 din 28 iunie

2021, eliberat de către Inspectoratul General al Poliției (IGP), Inspectoratul de

Poliție Șoldănești s-a confirmat că perioadele de activitate de la 21 septembrie 1976

până la 01 septembrie 1982 urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu

avantaje pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederii Legii asigurării cu

1

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și ordinul MAI nr. 96 din 20 martie

2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI,

constituind vechimea în muncă totală cu avantaje pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, la data de 16

octombrie 1997 de constituit 29 ani, 01 luni, 04 zile.

Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău nr.

92/2021/45886 din 15 iulie 2021 s-a refuzat în recalcularea pensiei pe motiv că nu

poate fi raportată la prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994, respectiv Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea

prealabilă.

Reclamantul susține că deciziile organului de asigurări sociale contravin

legislației, actelor subordonate legii și practicii judiciare în asemenea cauze, pe

motiv că întrunește condițiile prescrise la pct. 7 și pct. 8 din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1944 deoarece a executat serviciul într-o instituție,

subdiviziunea căreia se regăsește în norma indicată și a exercitat serviciul nemijlocit

în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

Mai mult, anterior emiterii ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018, practica

judiciară era uniformă, astfel încât instanțele admiteau toate cererile de chemare în

judecată către MAI în condițiile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 și pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, iar urmare a acestui ordin,

persoana interesată este în drept de a solicita confirmarea MAI pentru atestarea

faptului întrunirii vechimii în muncă pentru o lună de serviciu – două luni vechime

în muncă.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost admisă parțial acțiunea.

S-a anulat actul administrativ individual defavorabil materializat în decizia

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău nr. 92/2021/45886 din

15 iulie 2021, precum și decizia pe marginea cererii prealabile exprimată în

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1520/2021 din 01 septembrie

2021.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul

pensiei de care beneficiază Valeriu Muntean luând în considerare vechimea în

muncă cu avantaje în cadrul izolatoarelor de detenție provizorie reflectată în

certificatul Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 34/50-4038 din 28 iunie 2021,

cu achitarea diferenței pensiei recalculate pentru 12 luni trecute.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 24 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, iar la 18 martie 2022 a fost prezentat apelul motivat, solicitând casarea

hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse

de Valeriu Muntean.

La 29 decembrie 2021, avocatul Sergiu Verebceanu în interesele lui Valeriu

Muntean a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 07 decembrie 2021 a

2

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 19 aprilie 2022 a fost prezentat apelul

motivat, prin care reclamantul a solicitat casarea parțială a hotărârii contestate în

partea respingerii pretenției, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin

care a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să achite lui Valeriu Muntean

diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară,

începând cu 16 octombrie 1997.

Prin decizia din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată

hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea

respingerii pretenției cu privire la achitarea diferenței pensiei recalculate, începând

cu 16 octombrie 1997, și în această parte a fost emisă o decizie nouă cu privire la

admiterea pretenției cu privire la obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-

i achite lui Valeriu Muntean diferența pensiei recalculate în raport cu pensia primită

pentru perioada anterioară, începând cu 16 octombrie 1997.

În rest, hotărârea din 07 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că subdiviziunea în care a

activat Valeriu Muntean, este entitate destinată pentru deținerea persoanelor, și care

cad sub incidența reglementărilor din pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, având la

bază și Avizul consultativ al CSJ din 29.09.2014, exercitându-și serviciu nemijlocit

în izolatoarele de urmărire penală (anterior izolatoare de detenție provizorie), ceia

ce a servit drept temei pentru emiterea ordinului MAI nr.96 /2018 „Cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne”, se stabilește că se acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri din

cadrul subdiviziunilor autorităților administrative și instituțiilor din subordinea

Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de

pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire

penală, care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trapele organelor afacerilor

interne nr. 1544/1993.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia instanței de fond

care a conchis în privința netemeiniciei răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Rîșcani, mun. Chișinău nr. 92/2021/45886 din 15 iulie 2021, precum și a

deciziei adoptate pe marginea cererii prealabile exprimată în răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1520/2021 din 01 septembrie 2021, prin care

s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei de

care beneficiază Valeriu Muntean luând în considerare vechimea în muncă cu

avantaje în cadrul izolatoarelor de detenție provizorie reflectată în certificatul

Inspectoratului de Poliție Șoldănești nr. 34/50-4038 din 28 iunie 2021.

3

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentul Casei Naționale de Asigurări

Sociale, precum că perioadele de activitate a reclamantului/intimat în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie CPS Rezina IGP MAI, nu pot fi raportată la

prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Or,

colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor

reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea

vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu.

Mai mult, prin certificatul nr. 34/50-4038 din 28 iunie 2021 eliberat de

Inspectoratul de Poliție Șoldănești (f.d.16), se denotă întrunirea condițiilor stipulate

la pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarativ argumentul Casei Naționale de

Asigurări Sociale precum că, conform certificatului nr. 34/50-4038 din 28 iunie 2021

eliberat de Inspectoratul de Poliție Șoldănești, perioada de activitate a reclamantului/

intimat a fost calculată neîntemeiat cu înlesniri.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, prin ordinul nr. 96/2018 emis de

Inspectoratul General al Poliției s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea

pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din

cadrul MAI, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care realizează

misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora cu

reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar

confirmarea nr. 34/50-4038 din 28 iunie 2021, vine în susținerea aplicabilității

ordinului emis în privința lui Valeriu Muntean, în raport cu vechimea în muncă

deținută de către ultimul, deci la stabilirea cuantumului pensiei urma să fie luate în

calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute. Prin ordinul dat s-a specificat că,

eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în

muncă pentru stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care

și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și

instituțiile din subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane,

conform competenței, va fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În

cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările

vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din

subordinea MAI, care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat

competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Mai mult, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018,

este un act administrativ valabil, produce efectele juridice de rigoare, care urmează

a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al apelantului cu ordinul menționat,

atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea

efectelor acestuia.

Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantei

precum că, prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a activat în vreo

funcție din cadrul Izolatorului de detenție provizorie CPS Rezina IGP MAI, perioada

4

de activitate calculată cu înlesniri, două luni de vechime în muncă pentru o lună de

serviciu (2:1). Or, din cele reiterare supra, colaboratorii care efectuează serviciul de

pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire

penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea

a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, deci argumentul dat se

combate prin prevederile normelor citat.

Instanța de apel a respins și argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu doar

persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu. Or, izolator

de detenție provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât

acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu

influențează caracterul și statutul legal atribuit. În acest context, instanța de apel a

conchis că prima instanță just a stabilit că, vechimea în serviciu pentru fixarea

pensiei în privința reclamantului constituie 29 ani 01 luni și 04 zile.

Instanța de apel a stabilit că circumstanțele constatate obligau apelanta să

efectueze recalcularea pensiei reieșind din vechimea în muncă determinată în modul

sus indicat, circumstanță ce denotă caracterul nefondat al refuzurilor apelantei.

Totodată, instanța de apel a constatat că prima instanță eronat a stabilit perioada

pentru care urmează a fi pârâta obligată să-i achite reclamantului diferența pensiei

recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, deoarece instanța

de fond a aplicat eronat în acest sens dispozițiile art. 51 din Legea asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și art. 35 din Legea privind sistemul public de pensii.

Instanța de apel a menționat că prevederile art. 51 alin. (1) și (2) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, reglementează alte situații, decât cea vizată în speță,

circumstanțele căreia denotă că modificarea cuantumului pensiei stabilite

apelantului se datorează determinării eronate la data stabilirii pensiei acestuia – 16

octombrie 1997 a vechimii în muncă, eroare ce s-a realizat din motive independente

de voința apelantului/reclamantului, astfel încât interpretarea oferită de instanța de

fond este apreciată ca fiind o ingerință în dreptul de proprietate al apelantului în

modul stabilit de jurisprudența CtEDO, în speță lipsind temeiuri pentru a limita

perioada în care reclamantul ar beneficia de dreptul la pensia sa, de care urma să

beneficieze de la data indicată.

La 11 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 24 martie 2023 a depus motivarea

recursului împotriva deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat casarea deciziei contestate, cu emiterea unei decizii noi de respingere

a acțiunii integral.

În motivarea recursului recurentul și-a manifestat dezacordul cu soluția

instanței de apel, invocând că instanța de apel nu a analizat multilateral actele

normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au

fost dovedite circumstanțele considerate de instanțele ierarhic inferioare ca fiind

stabilite.

Recurentul consideră că vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele

menționate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

nu poate fi calculată cu avantaje, respectiv și perioada de activitate a intimatului în

5

cadrul secției pază și arest a CPR Rîbnița IGP MAI, nu poate fi atribuită sau

recunoscută ca vechime în muncă cu avantaje.

Recurentul apreciază critic poziția reprehensibilă a intimatului prin care a

echivalat activitatea colaboratorilor din Izolatoarele de Detenție Provizorie din

subordinea Inspectoratului de poliție cu Izolatoarele de Urmărire Penală din

subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, dat fiind faptul că instituțiile

date sunt complet diferite.

Recurentul susține că urmează a fi făcută distincție dintre activitatea din cadrul

unei subdiviziuni Izolator de Detenție Provizorie, care conform Legii nr. 320/2012

cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, avantajul solicitat nu este

recunoscut și garantat. Pe când avantajul dat, două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu, este expres garantat de Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul

administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul

penitenciar, abrogată la data 16 mai 2018.

Astfel, temei de recalcularea vechimii în muncă din cadrul secției pază și arest

a CPR Rîbnița IGP MAI, ca perioadă calculată cu înlesniri, două luni de vechime în

muncă pentru o lună de serviciu 2:1, nu este.

Referitor la obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i recalcula

intimatului, cuantumul pensiei pentru vechime în muncă începând cu 16 octombrie

1997, data stabilirii inițiale a pensiei, recurentul consideră că soluția vădit eronată,

or cum se probează prin materialele dosarului, intimatul a prezentat și depus acte

suplimentare în anul 2021, iar aceste acte suplimentare ce au servit temei pentru

recalcularea pensiei, au apărut la momentul emiterii ordinului nr.96 din 20 martie

2018, în baza căruia a fost eliberată confirmarea cu nr. 34/50-4038 din 28 iunie 2021.

Se prezumă, că de fapt la momentul stabilirii inițiale a pensiei de către MAI,

vechimea în muncă a fost calculată corect, iar recunoașterea perioadelor cu avantaje

a fost stipulată în ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018, respectiv recalcularea

pensiei urmează a fi efectuată potrivit legislației în vigoare din momentul apariției

circumstanțelor noi, adică de la 30 iunie 2021 și nu data stabilirii inițiale a pensiei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 noiembrie 2022.

Potrivit extraselor din poșta electronică, rezultă că dispozitivul deciziei din 9

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat în mod electronic

recurentului la 10 noiembrie 2022 (f.d.102), iar decizia motivată a fost notificată

la 23 februarie 2023 (f.d.103).

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău – la 11 noiembrie 2022 și prezentării motivării acestuia – la 24 martie

6

2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a respectat termenele prevăzute la art.

245 din Codul administrativ.

La 03 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre necesitarea prezentării referinței, însă până la examinarea admisibilității

recursului, intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control

de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

7

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8