3ra-329/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-329/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-329/2023

2-21137118-01-3ra-27032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

02 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Anatolie Pleșca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 septembrie 2021, Anatolie Pleșca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale concretizată la 18 ianuarie 2022 (f.d.

29), prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești

nr. 27/2021/21845 din 15 iulie 2021 și deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. P1398/21 din 16 august 2021; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

emită act administrativ individual favorabil prin care să-i stabilească pensia pentru

vechime în muncă lui Anatolie Pleșca, în temeiul Legii nr. 1544- XII din 23 iunie 1993,

în mărime de 50% din suma soldei, începând cu 08 iunie 2021, luându-se în considerare

certificatul eliberat de către Inspectoratul de Poliție Bălți al Inspectoratului General de

Poliție cu nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021.

În motivarea acțiunii Anatolie Pleșca a indicat că, a activat în cadrul poliției în

perioada 15 iunie 1998 – 07 iunie 2021.

În temeiul ordinului nr. 215ef. din 27 mai 2021, serviciul în poliție precum și

contractul individual de muncă au încetat. La încetarea raporturilor de serviciu,

Inspectoratul de Poliție Bălți al Inspectoratului General de Poliție a calculat vechimea

în muncă pentru stabilirea pensiei conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind

asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

1

organelor afacerilor interne, conform certificatului nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021 -

25 ani 02 luni 13 zile.

Reclamantul a indicat că, la calcularea vechimii în muncă, la eliberare din serviciu

a fost luată în considerare perioada de activitate în izolator de detenție provizorie or.

potrivit pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea

vechimii în munca pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și a sistemului penitenciar se acordă următoarele înlesniri două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Potrivit art. 18 lit. c) alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind

asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al cărui

mod este prevăzut de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în

condiții deosebite în condiții avantajoase respective.

Reclamantul a menționat că, reieșind din activitatea desfășurată în cadrul

izolatorului de detenție provizorie, care presupunea paza și escortarea persoanelor

deținute, precum și cele condamnate, a beneficiat de unele avantaje și anume calcularea

a unei luni de serviciu ca două luni vechime în muncă, în temeiul Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994.

La 30 iunie 2021, reclamantul s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Florești cu cerere privind stabilirea pensiei în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne.

Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești nr. 27/2021/21845 din

13 iulie 2021 a fost respinsă cererea de stabilire a pensiei, fiind invocat că calculul

vechimii în muncă a fost emis în temeiul ordinului nr. 96 din 20 martie 2018.

Prin cererea prealabilă depusă la 19 iulie 2021, reclamantul a solicitat Casei

Naționale de Asigurări Sociale anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Florești nr. 27/2021/21845 din 13 iulie 2021 și stabilirea pensiei pentru vechimea în

muncă în organele MAI în temeiul art. 13 din Legea nr. 1544/1993.

Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-1398/21 din 16 august

2021, s-a refuzat în satisfacerea cerințelor, comunicând că perioada de activitate în

izolator de detenție provizorie nu poate fi raportată la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.

78/1904.

Reclamantul consideră că acest argument contravine actelor normative în vigoare

și practicii judiciară existente.

În opinia reclamantului, de competența Inspectoratului de Poliție Bălți al

Inspectoratului General de Poliție ține calcularea vechimii în muncă în poliție, or

potrivit art. 49 alin. (3) din Legea nr. 1544/1993, organele de asigurări sociale au dreptul

de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda

2

(câștigul) eliberate de organele abilitate. Respectiv, Casa Națională de Asigurări

Sociale poate doar să verifice autenticitatea actelor privind vechimea în muncă, iar

stabilirea vechimii este de competența angajatorului.

Așadar, având în vedere că prin certificatul nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021 s-a

confirmat vechimea în muncă de 25 ani 02 luni 13 zile, rezultă că reclamantul are

dreptul să beneficia de pensie în temeiul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 privind

asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, în mărime de 50 % din suma soldei.

Prin hotărârea din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești nr.

27/2021/21845 din 15 iulie 2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-

1398/21 din 16 august 2021.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act

administrativ individual favorabil prin care să-i stabilească pensia pentru vechime în

muncă lui Anatolie Pleșca, în temeiul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, în mărime de

50% din suma soldei, începând cu 08 iunie 2021, luându-se în considerare certificatul

eliberat de către IP Bălți al IGP cu nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021.

La 08 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat, iar la 10 mai 2022 a prezentat motivarea

apelului împotriva hotărârii din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii contestate cu emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 02

februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, potrivit certificatului despre

vechime în muncă nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021 (f.d. 9-10), eliberat de

Inspectoratul de Poliție Bălți, se atestă că, Anatolie Pleșca a îndeplinit serviciul în

cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, în perioada de la 15 iunie 1998

până la 07 iunie 2021. Totodată, potrivit informațiilor gestionate de către Ministerul

Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Anatolie Pleșca la 21 iunie 2021 a constituit

25 ani 11 luni 4 zile, și anume perioada de activitate 28 februarie 2014 - 07 iunie 2021

se vor calcula în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie

2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne”.

Mai mult, potrivit pct. 8 lit. d) Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, rezultă că

pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să

întrunească două condiții, și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie

o subdiviziune indicată în pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

3

și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici. Astfel, penitenciarele de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt

entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994.

La caz, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond just a statuat că, în

perioada, pentru care se solicită calcularea vechimii în muncă cu avantaje, Anatolie

Pleșca întrunește condițiile legale ca să beneficieze de calcularea pensiei urmare a

calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada de referință, în sensul

solicitărilor formulate de către intimat.

Potrivit ordinului nr. 96 din 20 martie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a

ordonat acordarea înlesnirilor două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul

subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului

Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și militarilor din cadrul MAI),

pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie), care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Eliberarea confirmărilor privind înlesnirile

prevăzute la pct. l al prezentului ordin la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit

serviciul în cadrul Serviciilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și

arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), se va

realiza la cererea acestora, de către autoritățile și instituțiile din subordine prin

intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, care va fi

determinată după ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării

subdiviziunilor în care solicitanții în care solicitanții au activat anterior, confirmările

vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative au instituțiile din

subordinea MAI, sau au devenit succesorul de drepturi și obligații sau au preluat

competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Prin urmare, aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și

ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018, este deja determinată de angajator, care doar

urma să fie reținută de către autoritatea pârâtă și, respectiv, efectuate acțiunile

corespunzătoare de calculare a vechimii în muncă și prin urmare, a mărimii pensiei în

privința reclamantului/intimat Pleșca Anatolie.

Subsecvent instanța de apel a notat că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.

96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea

pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne este un act administrativ normativ valabil, care produce

efectele juridice de rigoare și urmează a fi aplicat corespunzător.

4

Referitor la prevederile art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-

XII din 23 iunie 1993 și pct. 6 din Hotărîrea Guvernului cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994,

instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate alegațiile autorității publice care a dedus

că activitatea reclamantului din perioada 28 februarie 2014 - 07 iunie 2021, care au fost

calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) a Hotărârii

Guvernului nr. 78/1994. Or, potrivit actelor prezentate, se atestă certitudinea faptului

că, Anatolie Pleșca a făcut parte din categoria de colaboratori care efectuează serviciul

de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), considerent din care, acesta are

dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

Drept urmare, prima instanță întemeiat a anulat decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Florești nr. 27/2021/21845 din 15 iulie 2021 și decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. P-1398/21 din 16 august 2021 și a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act administrativ individual

favorabil prin care să-i stabilească pensia pentru vechime în muncă lui Anatolie Pleșca,

în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în mărime de 50% din suma soldei,

începând cu 08 iunie 2021, luându-se în considerare Certificatul eliberat de către

Inspectoratul de Poliție Bălți al Inspectoratului General al Poliției cu nr. 34/23-15597

din 21 iunie 2021.

La 24 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 10 februarie 2023 a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate și emiterea unei decizii noi de

respingere a acțiunii depuse de Anatolie Pleșca.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul consideră eronate concluziile instanțelor ierarhic inferioare privind

temeinicia pretențiilor intimatului, or Casa Teritorială de Asistență Socială Florești a

emis corect decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr. 27/2021/21845

din 09 iulie 2021, din motivul neîntrunirii vechimii în muncă necesare de 25 ani,

intimatul confirmă o vechime în serviciu de numai 17 ani 11 luni 04 zile.

În opinia recurentului, ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul

Afacerilor Interne în conformitate cu prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ

în temeiul căruia a fost emis. Or, Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 nu conține

prevederile prevăzute în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie

2018 perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a

5

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de

detenție provizorie).

De asemenea, susține că prevederile pct. 7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994, prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în

muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în

instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum

și la lucrări de subteran. Astfel, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum

este indicat în ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne.

Drept urmare, recurentul insistă că din prevederile legale menționate, se poate

deduce că activitatea intimatului din perioada enumerată, nu poate fi raportată la

prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 noiembrie 2022,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice, la

data de 17 noiembrie 2022 (f.d.92).

Totodată, decizia motivată din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată părților, prin scrisoarea recomandată cu aviz de recepție, la data de 12

ianuarie 2023 (f.d.96).

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 28 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Anatolie Pleșca și a avocatului acestuia Roman Ocerednîi copia recursului depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării

referinței.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

6

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că,

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că, cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, completul

7

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

8