3ra-329/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-329/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-329/2023
2-21137118-01-3ra-27032023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
Î N C H E I E R E
02 august 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Aliona Miron
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Anatolie Pleșca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 16 septembrie 2021, Anatolie Pleșca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale concretizată la 18 ianuarie 2022 (f.d.
29), prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești
nr. 27/2021/21845 din 15 iulie 2021 și deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale
nr. P1398/21 din 16 august 2021; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să
emită act administrativ individual favorabil prin care să-i stabilească pensia pentru
vechime în muncă lui Anatolie Pleșca, în temeiul Legii nr. 1544- XII din 23 iunie 1993,
în mărime de 50% din suma soldei, începând cu 08 iunie 2021, luându-se în considerare
certificatul eliberat de către Inspectoratul de Poliție Bălți al Inspectoratului General de
Poliție cu nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021.
În motivarea acțiunii Anatolie Pleșca a indicat că, a activat în cadrul poliției în
perioada 15 iunie 1998 – 07 iunie 2021.
În temeiul ordinului nr. 215ef. din 27 mai 2021, serviciul în poliție precum și
contractul individual de muncă au încetat. La încetarea raporturilor de serviciu,
Inspectoratul de Poliție Bălți al Inspectoratului General de Poliție a calculat vechimea
în muncă pentru stabilirea pensiei conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind
asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
1
organelor afacerilor interne, conform certificatului nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021 -
25 ani 02 luni 13 zile.
Reclamantul a indicat că, la calcularea vechimii în muncă, la eliberare din serviciu
a fost luată în considerare perioada de activitate în izolator de detenție provizorie or.
potrivit pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea
vechimii în munca pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin
contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție și a sistemului penitenciar se acordă următoarele înlesniri două
luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis,
izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Potrivit art. 18 lit. c) alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind
asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei
în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al cărui
mod este prevăzut de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în
condiții deosebite în condiții avantajoase respective.
Reclamantul a menționat că, reieșind din activitatea desfășurată în cadrul
izolatorului de detenție provizorie, care presupunea paza și escortarea persoanelor
deținute, precum și cele condamnate, a beneficiat de unele avantaje și anume calcularea
a unei luni de serviciu ca două luni vechime în muncă, în temeiul Hotărârii Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994.
La 30 iunie 2021, reclamantul s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Florești cu cerere privind stabilirea pensiei în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie
1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne.
Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești nr. 27/2021/21845 din
13 iulie 2021 a fost respinsă cererea de stabilire a pensiei, fiind invocat că calculul
vechimii în muncă a fost emis în temeiul ordinului nr. 96 din 20 martie 2018.
Prin cererea prealabilă depusă la 19 iulie 2021, reclamantul a solicitat Casei
Naționale de Asigurări Sociale anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Florești nr. 27/2021/21845 din 13 iulie 2021 și stabilirea pensiei pentru vechimea în
muncă în organele MAI în temeiul art. 13 din Legea nr. 1544/1993.
Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-1398/21 din 16 august
2021, s-a refuzat în satisfacerea cerințelor, comunicând că perioada de activitate în
izolator de detenție provizorie nu poate fi raportată la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.
78/1904.
Reclamantul consideră că acest argument contravine actelor normative în vigoare
și practicii judiciară existente.
În opinia reclamantului, de competența Inspectoratului de Poliție Bălți al
Inspectoratului General de Poliție ține calcularea vechimii în muncă în poliție, or
potrivit art. 49 alin. (3) din Legea nr. 1544/1993, organele de asigurări sociale au dreptul
de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda
2
(câștigul) eliberate de organele abilitate. Respectiv, Casa Națională de Asigurări
Sociale poate doar să verifice autenticitatea actelor privind vechimea în muncă, iar
stabilirea vechimii este de competența angajatorului.
Așadar, având în vedere că prin certificatul nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021 s-a
confirmat vechimea în muncă de 25 ani 02 luni 13 zile, rezultă că reclamantul are
dreptul să beneficia de pensie în temeiul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 privind
asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, în mărime de 50 % din suma soldei.
Prin hotărârea din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost
admisă acțiunea.
S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești nr.
27/2021/21845 din 15 iulie 2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-
1398/21 din 16 august 2021.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act
administrativ individual favorabil prin care să-i stabilească pensia pentru vechime în
muncă lui Anatolie Pleșca, în temeiul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, în mărime de
50% din suma soldei, începând cu 08 iunie 2021, luându-se în considerare certificatul
eliberat de către IP Bălți al IGP cu nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021.
La 08 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de
Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat, iar la 10 mai 2022 a prezentat motivarea
apelului împotriva hotărârii din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii contestate cu emiterea unei decizii noi de
respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 02
februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, potrivit certificatului despre
vechime în muncă nr. 34/23-15597 din 21 iunie 2021 (f.d. 9-10), eliberat de
Inspectoratul de Poliție Bălți, se atestă că, Anatolie Pleșca a îndeplinit serviciul în
cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, în perioada de la 15 iunie 1998
până la 07 iunie 2021. Totodată, potrivit informațiilor gestionate de către Ministerul
Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Anatolie Pleșca la 21 iunie 2021 a constituit
25 ani 11 luni 4 zile, și anume perioada de activitate 28 februarie 2014 - 07 iunie 2021
se vor calcula în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie
2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor
categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne”.
Mai mult, potrivit pct. 8 lit. d) Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994
cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor
publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, rezultă că
pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să
întrunească două condiții, și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie
o subdiviziune indicată în pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994
3
și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală
(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici. Astfel, penitenciarele de tip închis,
izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile
destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt
entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 din Hotărârea Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994.
La caz, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond just a statuat că, în
perioada, pentru care se solicită calcularea vechimii în muncă cu avantaje, Anatolie
Pleșca întrunește condițiile legale ca să beneficieze de calcularea pensiei urmare a
calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada de referință, în sensul
solicitărilor formulate de către intimat.
Potrivit ordinului nr. 96 din 20 martie 2018, Ministerul Afacerilor Interne a
ordonat acordarea înlesnirilor două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu
militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul
subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului
Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și militarilor din cadrul MAI),
pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a
persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție
provizorie), care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Eliberarea confirmărilor privind înlesnirile
prevăzute la pct. l al prezentului ordin la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea
pensiei pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit
serviciul în cadrul Serviciilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și
arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), se va
realiza la cererea acestora, de către autoritățile și instituțiile din subordine prin
intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, care va fi
determinată după ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării
subdiviziunilor în care solicitanții în care solicitanții au activat anterior, confirmările
vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative au instituțiile din
subordinea MAI, sau au devenit succesorul de drepturi și obligații sau au preluat
competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.
Prin urmare, aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și
ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018, este deja determinată de angajator, care doar
urma să fie reținută de către autoritatea pârâtă și, respectiv, efectuate acțiunile
corespunzătoare de calculare a vechimii în muncă și prin urmare, a mărimii pensiei în
privința reclamantului/intimat Pleșca Anatolie.
Subsecvent instanța de apel a notat că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.
96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea
pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne este un act administrativ normativ valabil, care produce
efectele juridice de rigoare și urmează a fi aplicat corespunzător.
4
Referitor la prevederile art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-
XII din 23 iunie 1993 și pct. 6 din Hotărîrea Guvernului cu privire la modul de calculare
a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut
special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994,
instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate alegațiile autorității publice care a dedus
că activitatea reclamantului din perioada 28 februarie 2014 - 07 iunie 2021, care au fost
calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) a Hotărârii
Guvernului nr. 78/1994. Or, potrivit actelor prezentate, se atestă certitudinea faptului
că, Anatolie Pleșca a făcut parte din categoria de colaboratori care efectuează serviciul
de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), considerent din care, acesta are
dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.
Drept urmare, prima instanță întemeiat a anulat decizia Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Florești nr. 27/2021/21845 din 15 iulie 2021 și decizia Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. P-1398/21 din 16 august 2021 și a obligat Casa
Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act administrativ individual
favorabil prin care să-i stabilească pensia pentru vechime în muncă lui Anatolie Pleșca,
în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în mărime de 50% din suma soldei,
începând cu 08 iunie 2021, luându-se în considerare Certificatul eliberat de către
Inspectoratul de Poliție Bălți al Inspectoratului General al Poliției cu nr. 34/23-15597
din 21 iunie 2021.
La 24 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de
Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 10 februarie 2023 a prezentat
motivarea recursului împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate și emiterea unei decizii noi de
respingere a acțiunii depuse de Anatolie Pleșca.
În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat
interpretarea eronată a normelor de drept material.
Recurentul consideră eronate concluziile instanțelor ierarhic inferioare privind
temeinicia pretențiilor intimatului, or Casa Teritorială de Asistență Socială Florești a
emis corect decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr. 27/2021/21845
din 09 iulie 2021, din motivul neîntrunirii vechimii în muncă necesare de 25 ani,
intimatul confirmă o vechime în serviciu de numai 17 ani 11 luni 04 zile.
În opinia recurentului, ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul
Afacerilor Interne în conformitate cu prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în
muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului
Național Anticorupție și sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ
în temeiul căruia a fost emis. Or, Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 nu conține
prevederile prevăzute în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie
2018 perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a
5
persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de
detenție provizorie).
De asemenea, susține că prevederile pct. 7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78/1994, prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în
muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în
instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile
destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum
și la lucrări de subteran. Astfel, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu
se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum
este indicat în ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne.
Drept urmare, recurentul insistă că din prevederile legale menționate, se poate
deduce că activitatea intimatului din perioada enumerată, nu poate fi raportată la
prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 noiembrie 2022,
dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice, la
data de 17 noiembrie 2022 (f.d.92).
Totodată, decizia motivată din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată părților, prin scrisoarea recomandată cu aviz de recepție, la data de 12
ianuarie 2023 (f.d.96).
Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat prevederilor legale și a depus
recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 28 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
Anatolie Pleșca și a avocatului acestuia Roman Ocerednîi copia recursului depus de
Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării
referinței.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art. 246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
6
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu
jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai
sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245
alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea
în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că,
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că, cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este
inadmisibilă.
În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, completul
7
de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Aliona Miron
Ion Malanciuc
8