3ra-806/22 — cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-806/22 — cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-806/22

2-20128213-01-3ra-05082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

5 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Ion Veșca împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil

împotriva deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, admis apelul depus de

Ion Veșca, casată parțial hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani și emisă o nouă decizie în partea casată

constată:

La 12 octombrie 2020, Ion Veșca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că la 20 februarie 2009, a demisionat din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne în temeiul acumulării vechimii de 20 ani activitate

în organele afacerilor interne.

A comunicat că la 11 august 2020, a obținut de la Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență confirmarea nr. 19/9-1347, prin care i-a fost recalculată vechimea

în muncă pentru perioada 14 iunie 1991 – 7 februarie 2002 în care a activat în cadrul

Batalionului de Escortă al CGP Chișinău.

Astfel, cu actele menționate s-a adresat la CTAS Telenești pentru recalcularea

cuantumului pensiei și la 7 septembrie 2020, prin decizia nr. 34/2020/17635, i-a fost

respinsă cererea în stabilirea pensiei.

1

Ca urmare, a formulat cerere prealabilă la CNAS și la 1 octombrie 2020, a

primit refuz cu nr. V-2052/20 în stabilirea și calcularea cuantumului pensiei.

A considerat reclamantul respingerea cererilor ca fiind neîntemeiată și

nefondată.

A menționat că pârâtul nu recunoaște perioada din 14 iunie 1991 – 7 februarie

2002, în care dânsul a activat în cadrul Batalionului de Escortă al CGP Chișinău ca

perioadă cu avantaje în calcularea vechimii în muncă 1:2 potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 78/94, or această hotărâre este în corespundere cu art. 18 lit. c) din

Legea nr. 1544/1993, care prevede că la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) - militarilor care îndeplinesc

serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, al

cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: c) timpul de îndeplinire a serviciului

în condiții deosebite - în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile

stabilite de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

A evidențiat că prin actul administrativ de refuz în recalcularea pensiei,

pârâtul îl privează la o pensie cu 1/4 mai mică din cuantumul pensiei care ar urma

să o primească.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 162, 189, 209, 211, 212,

224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea ca fiind ilegală

decizia CTAS Telenești nr. 34/2020/17635 din 7 septembrie 2020, anularea ca fiind

ilegal răspunsul CNAS nr. V-2052/20 din 1 octombrie 2020, obligarea CNAS să

efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui cu achitarea pensiei neachitate,

începând cu data stabilirii (20 februarie 2009) potrivit certificatului eliberat de către

IGPSU nr. 19/9-1347 din 11 august 2020, în cuantum de 75 % din solda lunară luând

în calcul majorările și indexările ce au avut loc în acest interval de timp.

La 21 decembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a înaintat un

demers cu privire la declararea inadmisibilității cererii de chemare în judecată, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ.

Prin încheierea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

respins ca neîntemeiat demersul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

declararea inadmisibilității cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată a lui Ion Veșca, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, fiind

constatat că Ion Veșca s-a adresat în instanța de judecată după recepționarea

răspunsului eliberat la cererea prealabilă.

Prin hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de

reclamantul Ion Veșca.

Au fost anulate decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Telenești

nr. 34/2020/17635 din 18 august 2020 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. V-2052/20 din 1 octombrie 2020, ca ilegale.

2

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

și achitarea pensiei lui Ion Veșca, începând cu 12 august 2019, luându-se în

considerare certificatul eliberat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

nr. 19/9-1347 din 11 august 2020 cu cuantumul pensiei de 75 % din solda lunară cu

indexările și majorările ce au avut loc.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

În susținerea soluției emise, în corespundere cu materialele speței, prima

instanță a stabilit faptul că în perioada de timp din 14 iunie 1991 până la 7 februarie

2002, Ion Veșca a activat în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază a

Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău.

Astfel, a fost constatat cu certitudine că Batalionul serviciului escortă și pază

a Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău este o instituție cu menirea

deținerii persoanelor reținute sau arestate și care face parte din categoria instituțiilor

penitenciare prevăzute la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 1036/1996 și respectiv,

urmează a fi raportată la prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

Corespunzător, prima instanță a conchis asupra netemeiniciei și ilegalității

deciziei privind refuzul stabilirii și achitării pensiei a Casei Naționale de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

Totodată, instanța de judecată a reținut că Inspectoratul General pentru Situații

de Urgență, prin certificatul de confirmare nr. 19/9-1347 din 11 august 2020, a

confirmat că vechimea în muncă cu avantaje a lui Ion Veșca, pentru stabilirea pensiei

în conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544 din 23 iunie 1993, la data de 20 februarie 2009 a constituit: 28 ani, 08 luni

și 00 zile.

Prima instanță a constatat că, potrivit informației gestionate de către MAI,

vechimea în muncă a lui Ion Veșca în conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea

asigurării a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, la data de 20 februarie 2009,

a constituit: 28 ani, 08 luni și 00 zile.

Reieșind din faptul că prin cererea privind stabilirea pensiei în conformitate

cu art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, a

fost depusă de Ion Veșca la data 12 august 2019, prima instanță a menționat că

anume din data emiterii deciziei date, reclamantul are dreptul la achitarea diferenței

la pensie.

Așadar, Casa Națională de Asigurări Sociale urmează să-i stabilească lui Ion

Veșca pentru vechime în muncă, cu achitarea pensiei începând cu data de 12 august

2019, reclamantului i-a fost recunoscut un drept existent, însă efectuarea achitării

diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia achitată pentru perioada anterioară,

poate avea loc doar pentru 12 luni precedente, respectiv pentru perioada anterioară

acestei date pretențiile reclamantului urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

3

La 9 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Ion Veșca a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 21 iulie 2021, prin intermediului poștei

electronice, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

La 17 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la

4 noiembrie 2021, prin intermediului poștei electronice, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, admis apelul depus de Ion Veșca,

casată parțial hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și

emisă o nouă decizie în partea casată prin care a fost obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale să efectueze recalcularea și achitarea pensiei lui Ion Veșca,

începând cu 20 februarie 2009, luându-se în considerare certificatul eliberat de

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nr. 19/9-1347 din 11 august 2020

cu cuantumul pensiei de 75 % din solda lunară cu indexările și majorările ce au avut

loc.

În rest, a fost menținută hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că hotărârea

instanței de fond este parțial neîntemeiată în partea respingerii pretenției privind

reexaminarea pensiei începând cu data de 8 mai 2008, or aceasta a fost adoptată cu

aprecierea eronată a probelor administrate și aplicarea eronată a normelor de drept

material, motiv din care urmează a fi casată în această parte.

Astfel, instanța de apel a reținut că este neîntemeiată soluția instanței de fond

precum că în rezultatul recalculării vechimii în muncă urmează a fi efectuată

începând cu 12 luni până la data depunerii cererii din 12 august 2020, or art. 54 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, prevede expres

că sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care

plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

La 2 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 25 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a cererii de

chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

La 22 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 25 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

recurate, cu pronunțarea unei noi decizii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral

4

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel

ca fiind stabilite.

A precizat că în cadrul procedurii administrative, în urma examinării cererii

prealabile s-a constatat că aceasta nu corespunde cerințelor prevăzute de Codul

administrativ și până în prezent, petiționarul/intimatul Ion Veșca nu a ajustat cererea

prealabilă conform solicitărilor.

Astfel, CNAS a aplicat prevederile art. 76 alin. (2) Cod administrativ, care

prevede expres că în cazul în care petiționarul nu înlătură neajunsurile în termenul

acordat, petiția nu se examinează.

La fel, recurenta a evidențiat că, reieșind din prevederile art. 49 alin. (3) din

Legea nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

sistemului penitenciar, vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele

menționate în normă indicată nu poate fi calculată cu avantaje, respectiv și

perioadele de activitate a intimatului în cadrul Batalionului serviciului special de

escortă și pază al CGP mun. Chișinău, nu poate fi atribuită sau recunoscută ca

vechime în muncă cu avantaje.

Așadar, a apreciat critic poziția reprehensibilă a intimatului prin care a

echivalat activitatea colaboratorilor din Batalioanele serviciului special de escortă și

pază și Izolatoarele de Detenție Provizorie din subordinea Comisariatului de poliție

cu Izolatoarele de Urmărire Penală din subordinea Administrației Naționale a

Penitenciarelor, dat fiind faptul că instituțiile date sunt complet diferite.

A remarcat că urmează a se face și deosebire dintre activitatea din cadrul unei

subdiviziuni Izolator de Detenție Provizorie, care conform Legii nr. 320/2012 cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, avantajul solicitat nu este

recunoscut și garantat.

A mai notat că de fapt la momentul stabilirii inițiale a pensiei de către MAI,

vechimea în muncă a fost calculată corect, iar recunoașterea perioadelor cu avantaje

a fost stipulată în ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018, respectiv recalcularea

pensiei urmează a fi efectuată potrivit legislației în vigoare din momentul apariției

circumstanțelor noi, adică din 12 august 2019 și nu data stabilirii inițiale a pensiei.

A reiterat că temei de recalcularea vechimii în muncă din cadrul Batalionului

serviciului special de escortă și pază al CGP mun. Chișinău, ca perioada calculată

cu înlesniri, două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu 2:1, nu este.

La 1 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ion Veșca,

reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus referință la recursul formulat de

Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând declararea recursului inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

5

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 mai 2022, în

ședință publică (f. d. 101).

Din materialele dosarului rezultă că copia dispozitivului deciziei din 25 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Casa Națională de

Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la 31 mai 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 112).

Este cert și faptul că la 2 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 113-115).

Tot materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate din 25 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin intermediul poștei electronice, la 26 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 116).

Se mai constată că la 22 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei

din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 117-122).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 25 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

6

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

7

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8