3ra-780/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea la emiterea actului administrativ favorabil și încasarea prejudiciului moral

3ra-780/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea la emiterea actului administrativ favorabil și încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-780/22

2-20146707-01-3ra-03082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ion Golban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea la emiterea actului

administrativ favorabil și încasarea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care acțiunea

a fost admisă parțial

constată:

La 23 noiembrie 2020, Ion Golban a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea la emiterea actului administrativ

favorabil și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că după satisfacerea serviciului militar

obligatoriu în termen în perioada 26 octombrie1983 – 15 noiembrie 1986, a început

relațiile de muncă la 12 februarie 1986 în cadrul organelor de poliție până la

31 decembrie 1998.

Ulterior, la 12 iulie 2007 a fost restabilit în cadrul Ministerului Afacerilor Interne

și activând în funcția de polițist, a participat la Războiul de pe Nistru.

A menționat că în temeiul Legii cu privire la protecția socială suplimentară a

unor categorii de populație nr. 121 din 3 mai 2001 și a deciziei Ministerului Apărării

nr. 26860 din 6 noiembrie 2012, i-a fost stabilită alocația lunară în mărime de 100 de

lei, începând cu 3 august 2012, pe care a primit-o până la 31 mai 2013.

1

A afirmat că în luna mai 2013, a obținut dreptul la pensie în temeiul Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 1544 din 23 iunie 1993.

A indicat că începând cu data stabilirii pensiei, din luna mai 2013, din

considerente necunoscute și fără a fi informat, i-a fost anulată alocația lunară de stat în

mărime de 100 de lei.

Urmare a adresărilor către Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Dondușeni, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale, aceste instituții i-au comunicat că art. 16 alin. (2) din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 1544 din 23 iunie 1993, nu permite majorarea pensiei, în cuantum de 133 de lei

lunar, concomitent cu primirea alocațiilor potrivit Legii nr. 121 din 3 mai 2001 cu

privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, de 100 lei lunar.

A precizat că încercarea de soluționare pe cale prealabilă a litigiului, a eșuat, or,

instituția pârâtă a refuzat satisfacerea pretențiilor, astfel că, dreptul său subiectiv,

pecuniar prevăzut de Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială

suplimentară a unor categorii de populație este lezat, obstrucțiune ce poartă caracter

constant.

A menționat că potrivit art. 1 din Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la

protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, a fost stabilit, începând cu

1 mai 2001, o alocație lunară de stat unor categorii de populație din rîndul

beneficiarilor de pensii sau de alocații sociale de stat, stabilite conform legislației

naționale și familiilor lor. Categoriilor de persoane menționate la art. 2 pct. pct. 3), 5),

7), 8) și 9), alocația lunară de stat se stabilește indiferent de faptul dacă sunt sau nu

beneficiari de pensii ori alocații sociale de stat.

Iar conform art. 2 din aceiași lege, cuantumul alocației lunare de stat, se

stabilește în funcție de categoria beneficiarilor, după cum urmează: 8) militarilor aflați

în serviciul activ, rezerviștilor chemați la concentrare, voluntarilor și colaboratorilor

organelor afacerilor interne, ai organelor securității de stat și ai sistemului

administrației penitenciare, incluși în efectivul unităților militare și al structurilor

speciale aflate pe pozițiile de luptă, precum și militarilor, colaboratorilor organelor

afacerilor interne, ai organelor securității de stat și ai sistemului administrației

penitenciare și persoanelor civile delegate în aceste unități pentru îndeplinirea unor

misiuni speciale în scop de asigurare a eficienței acțiunilor de luptă pentru apărarea

integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova - 300 de lei.

A relevat că în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993,

a fost stabilită majorarea pensiei pentru vechime în muncă: a) militarilor care au

îndeplinit serviciu prin contract și persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din

sistemul administrației penitenciare și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, care au luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace - cu 135 lei. (2)

2

Majorările prevăzute în prezentul articol nu se acordă concomitent și nu se stabilesc

persoanelor care primesc alocație lunară de stat conform Legii cu privire la protecția

socială suplimentară a unor categorii de populație.

A considerat că începând cu luna mai 2013, când a obținut dreptul la pensie

pentru limită de vârstă, în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, urma să

primească doar pensia - fără majorarea de 135 lei lunar, deoarece deja primea alocația

de 100 de lei lunar, în temeiul Legii nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția

socială suplimentară a unor categorii de populație, or, după cum a afirmat și instituția

pârâtă, în conformitate cu art. 16 alin. (1) a Legii nr. 1544/1993, majorarea nu se achită

concomitent cu alocația.

A indicat că în corespundere cu art. 2 din Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire

la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, alocația s-a majorat

începând cu decembrie 2019, de la 100 de lei lunar la 300 de lei lunar, iar majorarea la

pensie în mărime de 135 de lei lunar, a rămas neschimbată, fapt prin care se consideră

lezat în dreptul subiectiv pecuniar.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 17, 20, 206 Cod administrativ,

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 1544 din 23 iunie 1993, Legii nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială

suplimentară a unor categorii de populație.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

emită actul administrativ prin care să-i fie achitată suma de 10 600 de lei, cu titlu de

alocație socială lunară neachitată ilegal, pentru perioada mai 2013 - septembrie 2020,

rezultată din Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de

populație nr. 121 din 3 mai 2001, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

emită actul administrativ prin care să-i fie inclusă spre plată lunară alocația socială

rezultată din Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de

populație nr. 121 din 3 mai 2001, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale la

achitarea despăgubirii pentru prejudiciul moral suferit prin privarea ilegală de alocația

socială lunară, în cuantum de 5000 de lei.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au

fost declarate inadmisibile pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Golban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la emiterea

actului administrativ privind acordarea alocației lunare de stat conform Legii nr. 121

din 3 mai 2001 pentru perioada mai 2013 – septembrie 2020 în mărime de 10600 de

lei, precum și achitarea despăgubirii pentru cauzarea prejudiciului moral în mărime de

50000 de lei.

Prin încheierea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

atras în proces în calitate de persoană terță Inspectoratul General al Poliției al MAI.

Prin hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată a lui Ion Golban împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

3

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil prin includerea spre plată lunară a alocației sociale rezultată din

Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație nr. 121

din 3 mai 2001, în locul alocației lunare prevăzute de Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993,

cu efectuarea recalculului începând cu data depunerii cererii.

În rest, pretenția privind includerea spre plata lunară a alocației sociale rezultată

din Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație

nr. 121 din 3 mai 2001, concomitent cu alocația lunară prevăzută de Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din

23 iunie 1993, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 6 septembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 Cod administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale

a depus apel împotriva hotărârii din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din

24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Întru argumentarea soluției, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut

că Ion Golban, a fost beneficiar de alocație lunară de stat în cuantum de 100 de lei,

în perioada 3 august 2012 până la 31 mai 2013, conform art. 2 pct. 8) din Legea nr. 121

din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de

populație, urmare a participării la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității

teritoriale și a independenței Republicii Moldova.

Prin cererea de fixare a pensiei, Ion Golban a solicitat fixarea penisiei pe linia

MAI pentru vechime în muncă, în legătură cu eliberarea din serviciu, începând cu

31 mai 2013.

Prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, lui Ion Golban,

în temeiul Legii asigurării cu pensii militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și trupele organelor afecerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabineri nr. 1544 din 23 iunie 1993, i-a fost stabilită pensia începând cu 31 mai 2013.

Totodată, potrivit calculului pensiei pentru vechime în muncă nr. 022450,

începând cu 31 mai 2013, Ion Golban beneficiază de supliment la pensie potrivit art. 16

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1998, în mărime de 135 de lei.

Au reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că potrivit deciziei de

stabilire a pensiei lui Ion Golban, la compartimentul suplimente la pensie

participanților la războiul de independență și integritate, este inclusă majorarea în

cuantum de 135 de lei lunar, începând cu 31 mai 2013, menținută în plată până în

prezent, iar prin indexările anuale efectuate în baza prevederilor stabilite, a fost

indexată și majorarea inclusă în pensie, ceea ce a influențat creșterea cuantumului

pensiei.

Însă ulterior, a fost anulată alocația, prin încheierea de stabilire a pensiei, întrucât

instituția a stabilit opțional majorarea la pensie pentru vechime în muncă, deoarece

4

cuantumul majorării (135 de lei) era mai mare decât cuantumul alocației lunare de stat

(100 de lei) prevăzut pentru categoria dată de beneficiari.

Cu referire la temeinicia pretenției lui Ion Golban cu privire la obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil privind

includerea spre plată lunară a alocației sociale rezultată din Legea nr. 121 din 3 mai

2001, în locul alocației lunare prevăzute de Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, cu

efectuarea recalculului începând cu data depunerii cererii, instanțele de judecată

ierarhic inferioare au stabilit că prin cererea nr. 7688 din 27 ianuarie 2020, Ion Golban

a solicitat acordarea alocației lunare de stat conform Legii nr. 121 din 3 mai 2001, din

considerentul că are o valoare mai mare, începând cu 1 ianuarie 2020.

Iar la 27 ianuarie 2020, Ion Golban a depus cerere către CTAS Dondușeni,

solicitând excluderea suplimentului la pensie în mărime de 135 de lei și să-i fie stabilită

alocația lunară.

Astfel, au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că Ion Golban

a solicitat în temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la

protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, stabilirea unei singure

alocații, la alegere, anume cea care are un cuantum mai mare.

În același timp, întru stabilirea netemeiniciei pretenției lui Ion Golban cu privire

la includerea spre plată lunară a alocației sociale rezultată din Legea nr. 121 din

3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație,

concomitent cu alocația lunară prevăzută de Legea asigurării cu pensii militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afecerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabineri nr. 1544 din 23 iunie 1993, au conchis instanțele

de judecată ierarhic inferioare că dreptul de a beneficia de o singură categorie de

protecție socială, poate fi obținut fie conform Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, fie

conform Legii nr. 121 din 3 mai 2001, iar acordarea alocațiilor prevăzute de ambele

legi fiind ilegală.

La 24 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 4 august 2022, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel,

cu emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, în partea admiterii acțiunii, considerându-le ca neîntemeiate.

A menționat că potrivit informației gestionate de Casa Națională de Asigurări

Sociale, Ion Golban este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă începând cu

31 mai 2013 stabilită de către Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din

23 iunie 1993, pentru o vechime în muncă de 21 ani 2 luni 14 zile, în mărime de 50%

din suma soldei.

A comunicat că începând cu 3 august 2012 până la 31 mai 2013, până la

realizarea dreptului la pensie pentru vechime în muncă, Ion Golban a beneficiat de

alocație socială lunară în temeiul Legii cu privire la protecția socială suplimentară a

unor categorii de populație nr. 121 din 3 mai 2001, în cuantum de 100 de lei.

5

Potrivit art.16 alin.1 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarilor care

au îndeplinit serviciul prin contract și persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din

sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri care au luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace, li se acordă la pensie

o majorare de 135 de lei.

Astfel, la realizarea dreptului la pensie în temeiul Legii nr. 1544 din

23 iunie 1993, lui Ion Golban i-a fost stopată alocația în temeiul Legii nr. 121 din 3 mai

2001 și acordată majorarea la pensie în cuantum de 135 lei în temeiul art. 16 alin.1)

din Legra nr. 1544 din 23 iunie 1993, dat fiind faptul că cuantumul majorării la acel

moment, 135 de lei, era mai mare de cât cuantumul alocației lunare de stat prevăzut

pentru categoria dată de beneficiari, de 100 de lei.

Potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, în vigoare până la

1 ianuarie 2021, majorările prevăzute nu se acordă concomitent și nu se stabilesc

persoanelor care primesc alocație lunară de stat conform Legii nr. 121 din 3 mai 2001.

A menționat că Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, prevede condiții speciale de

asigurare cu pensii a unor categorii de persoane pentru merite deosebite față de stat, și

reglementează modul de calculare și achitare a pensiilor pentru aceste categorii de

persoane, a suplimentelor și majorărilor la pensie, dar nu reglementează posibilitatea

suspendării majorării la pensie.

Prin Legea nr. 188 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea articolului 2 din

Legea nr.121/2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de

populație, începând cu 1 ianuarie 2020 cuantumul alocației a fost majorat cu 300 de

lei.

A indicat că majorarea la pensia pentru vechime în muncă, în cuantum de 135

lei, stabilită anterior, nu poate fi suspendată sau recalculată din cuantumul pensiei, în

vederea stabilirii alocației lunare de stat, în cuantum de 300 de lei.

A obiectat că prima instanță a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a

efectua includerea și recalcularea alocației sociale lunare din data depunerii cererii,

fără a face o specificare concretă din ce dată și depunerea cărei cereri, în acest sens

nefiind clară partea de obligare a Casei Naționale de Asigurări Sociale în vederea datei

de înlocuire a majorării de care beneficiază Ion Golban în temeiul art. 16 din Legea

nr 1544 din 23 iunie 1993 cu alocația în temeiul Legii nr. 121 din 3 mai 2001.

Suplimentar, a relevat că începând cu 1 ianuarie 2021, prin Legea nr. 192 din

19 noiembrie 2020, pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.121/2001 cu privire

la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație cuantumul alocației

lunare în temeiul Legii nr.121/2001 s-a majorat în cuantum de 500 de lei pentru

categoria respectivă de beneficiari, iar prin Legea nr. 190 din 19 noiembrie 2020 pentru

modificarea unor acte normative, a fost abrogat alin. (2) al art.16 din Legea nr. 1544

din 23 iunie 1993, fiind acordată oportunitatea beneficiarilor de pensii de a beneficia

concomitent atât de majorarea prevăzută de art. 16 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993

cât și de alocația lunară în temeiul Legii nr. 121 din 3 mai 2001.

În acest sens, a relatat că începând cu 1 ianuarie 2021, la cererea beneficiarului

de pensie, Casa Națională de Asigurări Sociale stabilește și achită ambele plăți stabilite

prin lege.

6

La 3 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ion Golban

copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiindu-i explicat

dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționat de către Ion

Golban la data de 16 august 2022, conform avizului de recepție (f. d. 172).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție careva referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 18 mai 2022 (f. d. 148).

Este cert și faptul că la 24 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 161-162).

Decizia motivată din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată

Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 20 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică (f. d. 163).

Se mai constată că la 4 august 2022, prin intermediul poștei electronice, a fost

prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii (f. d. 164-166).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei

din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

7

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse

se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

8

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

9