3ra-780/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea la emiterea actului administrativ favorabil și încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-780/22 2-20146707-01-3ra-03082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) ÎNCHEIERE 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Golban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea la emiterea actului administrativ favorabil și încasarea prejudiciului moral împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 23 noiembrie 2020, Ion Golban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea la emiterea actului administrativ favorabil și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că după satisfacerea serviciului militar obligatoriu în termen în perioada 26 octombrie1983 – 15 noiembrie 1986, a început relațiile de muncă la 12 februarie 1986 în cadrul organelor de poliție până la 31 decembrie 1998. Ulterior, la 12 iulie 2007 a fost restabilit în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și activând în funcția de polițist, a participat la Războiul de pe Nistru.

A menționat că în temeiul Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație nr. 121 din 3 mai 2001 și a deciziei Ministerului Apărării nr. 26860 din 6 noiembrie 2012, i-a fost stabilită alocația lunară în mărime de 100 de lei, începând cu 3 august 2012, pe care a primit-o până la 31 mai 2013. 1 A afirmat că în luna mai 2013, a obținut dreptul la pensie în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993. A indicat că începând cu data stabilirii pensiei, din luna mai 2013, din considerente necunoscute și fără a fi informat, i-a fost anulată alocația lunară de stat în mărime de 100 de lei.

Urmare a adresărilor către Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dondușeni, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, aceste instituții i-au comunicat că art. 16 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, nu permite majorarea pensiei, în cuantum de 133 de lei lunar, concomitent cu primirea alocațiilor potrivit Legii nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, de 100 lei lunar.

A precizat că încercarea de soluționare pe cale prealabilă a litigiului, a eșuat, or, instituția pârâtă a refuzat satisfacerea pretențiilor, astfel că, dreptul său subiectiv, pecuniar prevăzut de Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație este lezat, obstrucțiune ce poartă caracter constant. A menționat că potrivit art. 1 din Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, a fost stabilit, începând cu 1 mai 2001, o alocație lunară de stat unor categorii de populație din rîndul beneficiarilor de pensii sau de alocații sociale de stat, stabilite conform legislației naționale și familiilor lor.

Categoriilor de persoane menționate la art. 2 pct. pct. 3), 5), 7), 8) și 9), alocația lunară de stat se stabilește indiferent de faptul dacă sunt sau nu beneficiari de pensii ori alocații sociale de stat.

Iar conform art. 2 din aceiași lege, cuantumul alocației lunare de stat, se stabilește în funcție de categoria beneficiarilor, după cum urmează: 8) militarilor aflați în serviciul activ, rezerviștilor chemați la concentrare, voluntarilor și colaboratorilor organelor afacerilor interne, ai organelor securității de stat și ai sistemului administrației penitenciare, incluși în efectivul unităților militare și al structurilor speciale aflate pe pozițiile de luptă, precum și militarilor, colaboratorilor organelor afacerilor interne, ai organelor securității de stat și ai sistemului administrației penitenciare și persoanelor civile delegate în aceste unități pentru îndeplinirea unor misiuni speciale în scop de asigurare a eficienței acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova - 300 de lei.

A relevat că în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, a fost stabilită majorarea pensiei pentru vechime în muncă: a) militarilor care au îndeplinit serviciu prin contract și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care au luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace - cu 135 lei. (2) 2 Majorările prevăzute în prezentul articol nu se acordă concomitent și nu se stabilesc persoanelor care primesc alocație lunară de stat conform Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație.

A considerat că începând cu luna mai 2013, când a obținut dreptul la pensie pentru limită de vârstă, în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, urma să primească doar pensia - fără majorarea de 135 lei lunar, deoarece deja primea alocația de 100 de lei lunar, în temeiul Legii nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, or, după cum a afirmat și instituția pârâtă, în conformitate cu art. 16 alin. (1) a Legii nr. 1544/1993, majorarea nu se achită concomitent cu alocația.

A indicat că în corespundere cu art. 2 din Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, alocația s-a majorat începând cu decembrie 2019, de la 100 de lei lunar la 300 de lei lunar, iar majorarea la pensie în mărime de 135 de lei lunar, a rămas neschimbată, fapt prin care se consideră lezat în dreptul subiectiv pecuniar. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 17, 20, 206 Cod administrativ, Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, Legii nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ prin care să-i fie achitată suma de 10 600 de lei, cu titlu de alocație socială lunară neachitată ilegal, pentru perioada mai 2013 - septembrie 2020, rezultată din Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație nr. 121 din 3 mai 2001, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ prin care să-i fie inclusă spre plată lunară alocația socială rezultată din Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație nr. 121 din 3 mai 2001, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale la achitarea despăgubirii pentru prejudiciul moral suferit prin privarea ilegală de alocația socială lunară, în cuantum de 5000 de lei.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost declarate inadmisibile pretențiile din cererea de chemare în judecată depusă de Ion Golban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea la emiterea actului administrativ privind acordarea alocației lunare de stat conform Legii nr. 121 din 3 mai 2001 pentru perioada mai 2013 – septembrie 2020 în mărime de 10600 de lei, precum și achitarea despăgubirii pentru cauzarea prejudiciului moral în mărime de 50000 de lei. Prin încheierea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost atras în proces în calitate de persoană terță Inspectoratul General al Poliției al MAI. Prin hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată a lui Ion Golban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

3 A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil prin includerea spre plată lunară a alocației sociale rezultată din Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație nr. 121 din 3 mai 2001, în locul alocației lunare prevăzute de Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, cu efectuarea recalculului începând cu data depunerii cererii.

În rest, pretenția privind includerea spre plata lunară a alocației sociale rezultată din Legea cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație nr. 121 din 3 mai 2001, concomitent cu alocația lunară prevăzută de Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, a fost respinsă ca neîntemeiată. La 6 septembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 Cod administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 24 august 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. Întru argumentarea soluției, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că Ion Golban, a fost beneficiar de alocație lunară de stat în cuantum de 100 de lei, în perioada 3 august 2012 până la 31 mai 2013, conform art. 2 pct. 8) din Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, urmare a participării la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova.

Prin cererea de fixare a pensiei, Ion Golban a solicitat fixarea penisiei pe linia MAI pentru vechime în muncă, în legătură cu eliberarea din serviciu, începând cu 31 mai 2013. Prin încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, lui Ion Golban, în temeiul Legii asigurării cu pensii militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afecerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri nr. 1544 din 23 iunie 1993, i-a fost stabilită pensia începând cu 31 mai 2013. Totodată, potrivit calculului pensiei pentru vechime în muncă nr. 022450, începând cu 31 mai 2013, Ion Golban beneficiază de supliment la pensie potrivit art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1998, în mărime de 135 de lei.

Au reținut instanțele de judecată ierarhic inferioare că potrivit deciziei de stabilire a pensiei lui Ion Golban, la compartimentul suplimente la pensie participanților la războiul de independență și integritate, este inclusă majorarea în cuantum de 135 de lei lunar, începând cu 31 mai 2013, menținută în plată până în prezent, iar prin indexările anuale efectuate în baza prevederilor stabilite, a fost indexată și majorarea inclusă în pensie, ceea ce a influențat creșterea cuantumului pensiei. Însă ulterior, a fost anulată alocația, prin încheierea de stabilire a pensiei, întrucât instituția a stabilit opțional majorarea la pensie pentru vechime în muncă, deoarece 4 cuantumul majorării (135 de lei) era mai mare decât cuantumul alocației lunare de stat (100 de lei) prevăzut pentru categoria dată de beneficiari.

Cu referire la temeinicia pretenției lui Ion Golban cu privire la obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil privind includerea spre plată lunară a alocației sociale rezultată din Legea nr. 121 din 3 mai 2001, în locul alocației lunare prevăzute de Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, cu efectuarea recalculului începând cu data depunerii cererii, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că prin cererea nr. 7688 din 27 ianuarie 2020, Ion Golban a solicitat acordarea alocației lunare de stat conform Legii nr. 121 din 3 mai 2001, din considerentul că are o valoare mai mare, începând cu 1 ianuarie 2020. Iar la 27 ianuarie 2020, Ion Golban a depus cerere către CTAS Dondușeni, solicitând excluderea suplimentului la pensie în mărime de 135 de lei și să-i fie stabilită alocația lunară.

Astfel, au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că Ion Golban a solicitat în temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, stabilirea unei singure alocații, la alegere, anume cea care are un cuantum mai mare.

În același timp, întru stabilirea netemeiniciei pretenției lui Ion Golban cu privire la includerea spre plată lunară a alocației sociale rezultată din Legea nr. 121 din 3 mai 2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, concomitent cu alocația lunară prevăzută de Legea asigurării cu pensii militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afecerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri nr. 1544 din 23 iunie 1993, au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că dreptul de a beneficia de o singură categorie de protecție socială, poate fi obținut fie conform Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, fie conform Legii nr. 121 din 3 mai 2001, iar acordarea alocațiilor prevăzute de ambele legi fiind ilegală.

La 24 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 4 august 2022, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea admiterii acțiunii, considerându-le ca neîntemeiate.

A menționat că potrivit informației gestionate de Casa Națională de Asigurări Sociale, Ion Golban este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă începând cu 31 mai 2013 stabilită de către Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, pentru o vechime în muncă de 21 ani 2 luni 14 zile, în mărime de 50% din suma soldei. A comunicat că începând cu 3 august 2012 până la 31 mai 2013, până la realizarea dreptului la pensie pentru vechime în muncă, Ion Golban a beneficiat de alocație socială lunară în temeiul Legii cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație nr. 121 din 3 mai 2001, în cuantum de 100 de lei.

5 Potrivit art.16 alin.1 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au luat parte la acțiuni de luptă în timp de pace, li se acordă la pensie o majorare de 135 de lei. Astfel, la realizarea dreptului la pensie în temeiul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, lui Ion Golban i-a fost stopată alocația în temeiul Legii nr. 121 din 3 mai 2001 și acordată majorarea la pensie în cuantum de 135 lei în temeiul art. 16 alin.1) din Legra nr. 1544 din 23 iunie 1993, dat fiind faptul că cuantumul majorării la acel moment, 135 de lei, era mai mare de cât cuantumul alocației lunare de stat prevăzut pentru categoria dată de beneficiari, de 100 de lei.

Potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, în vigoare până la 1 ianuarie 2021, majorările prevăzute nu se acordă concomitent și nu se stabilesc persoanelor care primesc alocație lunară de stat conform Legii nr. 121 din 3 mai 2001. A menționat că Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, prevede condiții speciale de asigurare cu pensii a unor categorii de persoane pentru merite deosebite față de stat, și reglementează modul de calculare și achitare a pensiilor pentru aceste categorii de persoane, a suplimentelor și majorărilor la pensie, dar nu reglementează posibilitatea suspendării majorării la pensie. Prin Legea nr. 188 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.121/2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație, începând cu 1 ianuarie 2020 cuantumul alocației a fost majorat cu 300 de lei.

A indicat că majorarea la pensia pentru vechime în muncă, în cuantum de 135 lei, stabilită anterior, nu poate fi suspendată sau recalculată din cuantumul pensiei, în vederea stabilirii alocației lunare de stat, în cuantum de 300 de lei.

A obiectat că prima instanță a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua includerea și recalcularea alocației sociale lunare din data depunerii cererii, fără a face o specificare concretă din ce dată și depunerea cărei cereri, în acest sens nefiind clară partea de obligare a Casei Naționale de Asigurări Sociale în vederea datei de înlocuire a majorării de care beneficiază Ion Golban în temeiul art. 16 din Legea nr 1544 din 23 iunie 1993 cu alocația în temeiul Legii nr. 121 din 3 mai 2001. Suplimentar, a relevat că începând cu 1 ianuarie 2021, prin Legea nr. 192 din 19 noiembrie 2020, pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.121/2001 cu privire la protecția socială suplimentară a unor categorii de populație cuantumul alocației lunare în temeiul Legii nr.121/2001 s-a majorat în cuantum de 500 de lei pentru categoria respectivă de beneficiari, iar prin Legea nr. 190 din 19 noiembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative, a fost abrogat alin. (2) al art.16 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, fiind acordată oportunitatea beneficiarilor de pensii de a beneficia concomitent atât de majorarea prevăzută de art. 16 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 cât și de alocația lunară în temeiul Legii nr. 121 din 3 mai 2001. În acest sens, a relatat că începând cu 1 ianuarie 2021, la cererea beneficiarului de pensie,

Casa Națională de Asigurări Sociale stabilește și achită ambele plăți stabilite prin lege. 6 La 3 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ion Golban copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționat de către Ion Golban la data de 16 august 2022, conform avizului de recepție (f. d. 172). Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție careva referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. În speță, se constată că dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință publică la 18 mai 2022 (f. d. 148). Este cert și faptul că la 24 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 161-162).

Decizia motivată din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 20 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f. d. 163). Se mai constată că la 4 august 2022, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii (f. d. 164-166). Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă 7 caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 8 administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 9