3ra-600/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra-600/2022 2-21037076-01-3ra-08062022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Al. Paniș) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 27 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Gorban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative și obligarea emiteri actului administrativ favorabil, împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de apel depusă de Vasile Gorban, reprezentat de avocatul Roman Ocerednîi și a fost casată integral hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă: La 11 martie 2021, Vasile Gorban a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând recunoașterea ilegală a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2020/37968, în partea ce ține de data stabilirii pensiei, recunoașterea ilegală a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20 din 05 februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze modificarea datei de stabilire a pensiei și achitarea diferenței recalculate. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul organelor de poliție în perioada 09 septembrie 1993 – 26 iunie 2015, deoarece în temeiul Ordinului nr.431ef din 25 iunie 2015, serviciul în poliție precum și contractul individual de muncă au încetat cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne. A menționat reclamantul că, Ministerul Afacerilor Interne a întocmit calculul vechimii în muncă potrivit căruia, vechimea în serviciu (vechimea totală în muncă) pentru fixarea pensiei la 26 iunie 2015, ce constituia 23 ani 01 luni 27 zile.

Astfel, a notat reclamantul că, în temeiul calculului vechimii în muncă respectiv, i-a fost stabilită pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne în proporție de 53 % din cuantumul soldei. 1 A reiterat reclamantul că, la 30 iulie 2019 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a pronunțat hotărârea nr.3-342/2019, prin care Inspectoratul General de Poliție a fost obligat să recalculeze vechimea în muncă pentru perioada de activitate în izolatorul de detenție provizorie. Astfel, reclamantul a menționat că, având ca temei hotărârea din 30 iulie 2019 a Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți cererea privind mărirea pensiei conform noii vechimi în muncă.

Ca urmare, la data de 30 noiembrie 2020, a primit copia deciziei nr.02/2020/37968, potrivit căreia Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți a stabilită pensia majorată începând cu 01 octombrie 2019, respectiv a fost achitată diferența pensiei din 01 octombrie 2019. A menționat reclamantul că, nefiind de acord cu deciziei nr.02/2020/37968, emisă Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți, la 23 decembrie 2020 a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin care a solicitat modificarea datei de stabilire a pensiei recalculate, fixând aceasta la 26 iunie 2015 și achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu 26 iunie 2015. Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20 din 05 februarie 2021 a fost refuzată cererea reclamantului cu privire la cererea prealabilă.

Astfel, a considerat reclamantul că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2020/37968 în partea stabilirii pensiei majorate începând cu 01 octombrie 2019 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-2908/20 din 05 februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă sunt arbitrare și nu corespund cadrului legal existent. În acest sens reclamantul a constatat că, organul cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei reclamantului, care la data de 26 iunie 2015 era Ministerul Afacerilor Interne, în mod eronat a stabilit că pensia urmează a fi calculată în mărime de 53 % din cuantumul soldei, or, această concluzie contravine normelor legale.

Astfel, reclamantul a menționat că, reieșind din considerentul că la data de 26 iunie 2015, stagiul necesar pentru stabilirea pensiei era de 22 ani, iar de facto la data depunerii cererii de pensionare reclamantul avea o vechime totală în serviciu de 27 ani 04 luni, Ministerul Afacerilor Interne urma să calculeze și să stabilească pensia în proporție de 65 % din cuantumul soldei. A afirmat reclamantul că, din vina organului cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei reclamantului i-a fost stabilită o pensie în mărime de 50 %, deși, reclamantului urma să-i fie stabilită pensia în proporție de 65 % din suma soldei, situație ce a generat achitarea unei pensii mai mici începând cu perioada 26 iunie 2015 și până în prezent.

A reiterat reclamantul că, potrivit art.54 Legii nr.1544 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne ,,Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp”.

Astfel, reclamantul a considerat că urma să fie stabilită pensia mărită începând cu 26 mai 2015 și nu din 01 octombrie 2019. Prin urmare, reclamantul a considerat că, Casa Națională de Asigurări Sociale este obligată să modifice data de stabilire a pensiei în cuantum de 65 % din suma 2 soldei, fixând aceasta la 26 iunie 2015, precum și să efectueze achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia achitată pentru perioada anterioară, începând cu 26 iunie 2015. Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Vasile Gorban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2020/37968, în partea ce ține de data stabilirii pensiei majorate și a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20 din 05 februarie 2021, adoptată în cadrul procedurii prealabile, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ prin care să stabilească data recalculării pensiei majorate ca fiind 26 iunie 2015, și achitarea diferenței acesteia.

(f.d.42, 50-59) Dispozitivul hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificată lui Vasile Gorban și reprezentantului acestuia avocatul Roman Ocerednîi la data de 13 august 2021, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei. (f.d.45/46) La 18 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Gorban, reprezentant de avocatul Roman Ocerednîi a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

(f.d.47/49) La 28 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru notificare avocatului Roman Ocerednîi, care acționează în interesele lui Vasile Gorban, copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.60), care a fost recepționată la data de 15 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.61), iar la 07 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Gorban, reprezentant de avocatul Roman Ocerednîi a depus motivarea apelului. (f.d.66/75) Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Vasile Gorban, reprezentant de avocatul Roman Ocerednîi împotriva hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de avocatul Roman Ocerednîi în interesele lui Vasile Gorban. A fost casată integral hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care a fost admisă ca întemeiată acțiunea depusă de Vasile Gorban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. A fost anulată parțial decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2020/37968, în partea ce ține de refuzul în achitarea diferenței pensiei neachitate lui Vasile Gorban, începând cu 26 iunie 2015. A fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20 din 05 februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să modifice data de stabilire a pensiei majorate, cu achitarea pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu 26 iunie 2015. Pentru a pronunța această decizie instanța de apel analizând prevederile punctului 1 din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din 3 corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar nr. 78 din 21 februarie 1994, precum și prevederile articolelor 44 alin. (2), 48, 49, 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în coraport cu circumstanțele cauzei, a reținut că, Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova urmează să achite reclamantului/apelant, Vasile Gorban, diferența pensiei neachitate, stabilite prin decizia CTAS Bălți nr. 02/2020/37968 din 23 septembrie 2020, începând cu data de 01 octombrie 2019, or, prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 iulie 2019 a fost admisă acțiunea,

a fost anulată decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul de recalculare a vechimii în muncă nr. 34/3-G-23/19 din 21 ianuarie 2019, emis de Inspectoratul General al Poliției, a fost obligat Inspectoratul General al Poliției de a recalcula reclamantului Vasile Gorban vechimea în muncă cu avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru activitatea desfășurată în cadrul izolatorului de detenție provizorie în următoarele perioade: 08 decembrie 2006 – 23 februarie 2007, 01 octombrie 2009 – 05 martie 2013, 05 martie 2013 – 01 octombrie 2013. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți urma să-i stabilească lui Gorban Vasile pensia, începând cu data stabilirii pensiei pentru vechime în muncă începând cu data de 26 iunie 2015 și nu din 01 octombrie 2019, or, prin hotărârea menționată reclamantului i-a fost recunoscut un drept deja existent la data eliberării din serviciu.

Mai mult, instanța de apel a notat că, potrivit art. 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, prevede expres că, sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp. Prin urmare, instanța de apel a conchis că alegațiile pârâtului/intimat, Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi respinse, or, prin lege, aceasta este obligată să calculeze și să stabilească pensia reclamantului din momentul ce a căpătat acest drept. În caz contrar, respingerea acestei cerințe va duce la încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca un drept constituțional al acestuia.

Reieșind din cele menționate instanța de apel a reținut că, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2020/37968 din 23 septembrie 2020, în partea ce ține de refuzul în achitarea diferenței pensiei neachitate lui Vasile Gorban și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20 din 05 februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă, reclamantul/apelant a fost vătămat în drepturi, din care considerente acestea urmează a fi anulate.

Cu referire la prevederile art.206 alin.(1) lit. b), art. 224 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată adoptă în baza unei acțiuni în obligare o hotărâre prin care - anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată. Or, înaintarea acțiunii în obligare are anume ca scop obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual. 4 În contextul celor supra-elucidate, instanța de apel a conchis temeinicia acțiunii reclamantului/apelant, acțiunea urmând a fi admisă, iar actul administrativ contestat, urmează a fi anulat ca fiind emis contrar legii, cu obligarea intimatului să emită actul administrativ individual favorabil.

La 16 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 21 iunie 2022, prin intermediul poștei, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Suplimentar, a menționat că, potrivit Hotărârii Guvernului nr.1427/2016, instituțiile de forță, au transmis Casei Naționale de Asigurări Sociale, până la 30 iunie 2017, documentele (dosarele de pensionare) privind stabilirea pensiilor, alocațiilor lunare de stat, alocațiilor lunare nominale pentru meritele deosebite față de stat ale beneficiarilor de pensii, stabilite până la 31 decembrie 2016. Respectiv, în cazul intimatului Vasile Gorban pensia pentru vechimea în muncă a fost stabilită la 30 iunie 2015, iar Casa Națională de Asigurări Sociale a preluat dosarul în plată de la Ministerul Afacerilor Interne în starea care a fost predat, fără a se implica în careva calcule. A subliniat recurenta că, din conținutul hotărârii din 30 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, se deduce că intimatul avea o vechime în muncă de 27 ani și 4 luni.

Or, prima instanță a stabilit această vechime în muncă la data de 30 iunie 2019. A evidențiat recurenta că, în hotărârea din 30 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani nu este menționat nici un cuvânt despre data pensionării, despre data efectuării recalculării vechimii în muncă sau despre perioada efectuării recalculării vechimii în muncă, cu atât mai mult nu este menționat nici despre recunoașterea unui drept deja existent la data eliberării din serviciu – 26 iunie 2015. A indicat recurenta că, Casa Națională de Asigurări Sociale a executat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 iunie 2019, efectuând toate indexările pensiei intimatului din 2016, or, în cazul în care, Casa Națională de Asigurări Sociale nu ar fi executat hotărârea judecătorească din 30 iunie 2019 emisă de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, intimatul imediat era să sesizeze Curtea de Apel Chișinău despre sancționarea acesteia.

În acest context, Casa Națională de Asigurări Sociale a apreciat critic alegațiile instanței de apel prin prisma art. 54 al Legii nr.1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri ,,precum că sumele neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia, se plătesc pentru perioada precedentă fără limite de timp”. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. 5 Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 aprilie 2022, în ședință publică. (f.d.112) Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul poștei electronice la 21 aprilie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

(f.d.107) Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022, a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul oficiului poștal la 26 mai 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.111) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 21 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa lui Vasile Gorban și reprezentantului acestuia avocatul Roman Ocerednîi, copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.119).

Însă, până la examinarea recursului nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referințe referitor la argumentele recursului. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe 6 cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. 7 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca -Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 8