3ra-600/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-600/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-600/2022

2-21037076-01-3ra-08062022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: Al. Paniș)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vasile Gorban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actelor administrative și obligarea emiteri actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel depusă de Vasile Gorban, reprezentat de avocatul Roman

Ocerednîi și a fost casată integral hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2021, Vasile Gorban a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, solicitând recunoașterea ilegală a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Bălți nr.02/2020/37968, în partea ce ține de data stabilirii pensiei,

recunoașterea ilegală a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20

din 05 februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să efectueze modificarea datei de stabilire a pensiei și achitarea

diferenței recalculate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul organelor de

poliție în perioada 09 septembrie 1993 – 26 iunie 2015, deoarece în temeiul

Ordinului nr.431ef din 25 iunie 2015, serviciul în poliție precum și contractul

individual de muncă au încetat cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului

Afacerilor Interne.

A menționat reclamantul că, Ministerul Afacerilor Interne a întocmit calculul

vechimii în muncă potrivit căruia, vechimea în serviciu (vechimea totală în muncă)

pentru fixarea pensiei la 26 iunie 2015, ce constituia 23 ani 01 luni 27 zile.

Astfel, a notat reclamantul că, în temeiul calculului vechimii în muncă

respectiv, i-a fost stabilită pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne în proporție

de 53 % din cuantumul soldei.

1

A reiterat reclamantul că, la 30 iulie 2019 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

a pronunțat hotărârea nr.3-342/2019, prin care Inspectoratul General de Poliție a fost

obligat să recalculeze vechimea în muncă pentru perioada de activitate în izolatorul

de detenție provizorie.

Astfel, reclamantul a menționat că, având ca temei hotărârea din 30 iulie 2019 a

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a depus la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Bălți cererea privind mărirea pensiei conform noii vechimi în muncă.

Ca urmare, la data de 30 noiembrie 2020, a primit copia deciziei

nr.02/2020/37968, potrivit căreia Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți a

stabilită pensia majorată începând cu 01 octombrie 2019, respectiv a fost achitată

diferența pensiei din 01 octombrie 2019.

A menționat reclamantul că, nefiind de acord cu deciziei nr.02/2020/37968,

emisă Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți, la 23 decembrie 2020 a expediat

în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin care a solicitat

modificarea datei de stabilire a pensiei recalculate, fixând aceasta la 26 iunie 2015 și

achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară, începând cu 26 iunie 2015.

Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20 din 05

februarie 2021 a fost refuzată cererea reclamantului cu privire la cererea prealabilă.

Astfel, a considerat reclamantul că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Bălți nr.02/2020/37968 în partea stabilirii pensiei majorate începând cu 01

octombrie 2019 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-2908/20 din 05

februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă sunt arbitrare și nu corespund cadrului

legal existent.

În acest sens reclamantul a constatat că, organul cu atribuții de stabilire și

calculare a pensiei reclamantului, care la data de 26 iunie 2015 era Ministerul

Afacerilor Interne, în mod eronat a stabilit că pensia urmează a fi calculată în

mărime de 53 % din cuantumul soldei, or, această concluzie contravine normelor

legale.

Astfel, reclamantul a menționat că, reieșind din considerentul că la data de 26

iunie 2015, stagiul necesar pentru stabilirea pensiei era de 22 ani, iar de facto la data

depunerii cererii de pensionare reclamantul avea o vechime totală în serviciu de 27

ani 04 luni, Ministerul Afacerilor Interne urma să calculeze și să stabilească pensia

în proporție de 65 % din cuantumul soldei.

A afirmat reclamantul că, din vina organului cu atribuții de stabilire și calculare

a pensiei reclamantului i-a fost stabilită o pensie în mărime de 50 %, deși,

reclamantului urma să-i fie stabilită pensia în proporție de 65 % din suma soldei,

situație ce a generat achitarea unei pensii mai mici începând cu perioada 26 iunie

2015 și până în prezent.

A reiterat reclamantul că, potrivit art.54 Legii nr.1544 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne ,,Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care

plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp”.

Astfel, reclamantul a considerat că urma să fie stabilită pensia mărită începând

cu 26 mai 2015 și nu din 01 octombrie 2019.

Prin urmare, reclamantul a considerat că, Casa Națională de Asigurări Sociale

este obligată să modifice data de stabilire a pensiei în cuantum de 65 % din suma

2

soldei, fixând aceasta la 26 iunie 2015, precum și să efectueze achitarea diferenței

pensiei recalculate în raport cu pensia achitată pentru perioada anterioară, începând

cu 26 iunie 2015.

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Vasile Gorban împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Bălți nr.02/2020/37968, în partea ce ține de data stabilirii pensiei

majorate și a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20 din 05

februarie 2021, adoptată în cadrul procedurii prealabile, cu obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ prin care să stabilească

data recalculării pensiei majorate ca fiind 26 iunie 2015, și achitarea diferenței

acesteia. (f.d.42, 50-59)

Dispozitivul hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost notificată lui Vasile Gorban și reprezentantului acestuia avocatul Roman

Ocerednîi la data de 13 august 2021, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate

la materialele cauzei. (f.d.45/46)

La 18 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Gorban,

reprezentant de avocatul Roman Ocerednîi a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărârii din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d.47/49)

La 28 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat pentru

notificare avocatului Roman Ocerednîi, care acționează în interesele lui Vasile

Gorban, copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.60), care a fost recepționată la

data de 15 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei (f.d.61), iar la 07 decembrie 2021, prin intermediul oficiului

poștal, Vasile Gorban, reprezentant de avocatul Roman Ocerednîi a depus motivarea

apelului. (f.d.66/75)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Vasile Gorban, reprezentant de avocatul Roman Ocerednîi împotriva hotărârii din 29

iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

depus de avocatul Roman Ocerednîi în interesele lui Vasile Gorban. A fost casată

integral hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă

o nouă decizie prin care a fost admisă ca întemeiată acțiunea depusă de Vasile

Gorban împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor

administrative și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. A fost anulată

parțial decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2020/37968, în

partea ce ține de refuzul în achitarea diferenței pensiei neachitate lui Vasile Gorban,

începând cu 26 iunie 2015. A fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.G-2908/20 din 05 februarie 2021 cu privire la cererea prealabilă. A fost

obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să modifice data de stabilire a pensiei

majorate, cu achitarea pensiei recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada

anterioară, începând cu 26 iunie 2015.

Pentru a pronunța această decizie instanța de apel analizând prevederile

punctului 1 din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

3

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar nr. 78 din 21 februarie

1994, precum și prevederile articolelor 44 alin. (2), 48, 49, 54 din Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în coraport cu

circumstanțele cauzei, a reținut că, Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova urmează să achite reclamantului/apelant, Vasile Gorban, diferența pensiei

neachitate, stabilite prin decizia CTAS Bălți nr. 02/2020/37968 din 23 septembrie

2020, începând cu data de 01 octombrie 2019, or, prin hotărârea irevocabilă a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 iulie 2019 a fost admisă acțiunea, a fost

anulată decizia adoptată în procedura prealabilă – refuzul de recalculare a vechimii

în muncă nr. 34/3-G-23/19 din 21 ianuarie 2019, emis de Inspectoratul General al

Poliției, a fost obligat Inspectoratul General al Poliției de a recalcula reclamantului

Vasile Gorban vechimea în muncă cu avantaje, cu calcularea a două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu, pentru activitatea desfășurată în cadrul izolatorului

de detenție provizorie în următoarele perioade: 08 decembrie 2006 – 23 februarie

2007, 01 octombrie 2009 – 05 martie 2013, 05 martie 2013 – 01 octombrie 2013.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Bălți urma să-i stabilească lui Gorban Vasile pensia, începând cu data stabilirii

pensiei pentru vechime în muncă începând cu data de 26 iunie 2015 și nu din 01

octombrie 2019, or, prin hotărârea menționată reclamantului i-a fost recunoscut un

drept deja existent la data eliberării din serviciu.

Mai mult, instanța de apel a notat că, potrivit art. 54 din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, prevede expres că, sumele pensiei

neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc

pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că alegațiile pârâtului/intimat, Casa

Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi respinse, or, prin lege, aceasta este

obligată să calculeze și să stabilească pensia reclamantului din momentul ce a

căpătat acest drept. În caz contrar, respingerea acestei cerințe va duce la încălcarea

dreptului de proprietate al reclamantului asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca

un drept constituțional al acestuia.

Reieșind din cele menționate instanța de apel a reținut că, prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2020/37968 din 23 septembrie 2020, în

partea ce ține de refuzul în achitarea diferenței pensiei neachitate lui Vasile Gorban

și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.G-2908/20 din 05 februarie 2021

cu privire la cererea prealabilă, reclamantul/apelant a fost vătămat în drepturi, din

care considerente acestea urmează a fi anulate.

Cu referire la prevederile art.206 alin.(1) lit. b), art. 224 alin.(1) lit. b) din

Codul administrativ, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată adoptă în

baza unei acțiuni în obligare o hotărâre prin care - anulează în tot sau în parte actul

administrativ individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată

în procedura prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ

individual, dacă revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este

întemeiată. Or, înaintarea acțiunii în obligare are anume ca scop obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual.

4

În contextul celor supra-elucidate, instanța de apel a conchis temeinicia acțiunii

reclamantului/apelant, acțiunea urmând a fi admisă, iar actul administrativ contestat,

urmează a fi anulat ca fiind emis contrar legii, cu obligarea intimatului să emită actul

administrativ individual favorabil.

La 16 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus cerere de recurs nemotivată, iar la 21 iunie 2022, prin

intermediul poștei, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 20 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de

apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Suplimentar, a menționat că, potrivit Hotărârii Guvernului nr.1427/2016,

instituțiile de forță, au transmis Casei Naționale de Asigurări Sociale, până la 30

iunie 2017, documentele (dosarele de pensionare) privind stabilirea pensiilor,

alocațiilor lunare de stat, alocațiilor lunare nominale pentru meritele deosebite față

de stat ale beneficiarilor de pensii, stabilite până la 31 decembrie 2016.

Respectiv, în cazul intimatului Vasile Gorban pensia pentru vechimea în muncă

a fost stabilită la 30 iunie 2015, iar Casa Națională de Asigurări Sociale a preluat

dosarul în plată de la Ministerul Afacerilor Interne în starea care a fost predat, fără a

se implica în careva calcule.

A subliniat recurenta că, din conținutul hotărârii din 30 iunie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, se deduce că intimatul avea o vechime în

muncă de 27 ani și 4 luni. Or, prima instanță a stabilit această vechime în muncă la

data de 30 iunie 2019.

A evidențiat recurenta că, în hotărârea din 30 iunie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani nu este menționat nici un cuvânt despre data pensionării,

despre data efectuării recalculării vechimii în muncă sau despre perioada efectuării

recalculării vechimii în muncă, cu atât mai mult nu este menționat nici despre

recunoașterea unui drept deja existent la data eliberării din serviciu – 26 iunie 2015.

A indicat recurenta că, Casa Națională de Asigurări Sociale a executat

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 iunie 2019, efectuând toate

indexările pensiei intimatului din 2016, or, în cazul în care, Casa Națională de

Asigurări Sociale nu ar fi executat hotărârea judecătorească din 30 iunie 2019 emisă

de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, intimatul imediat era să sesizeze

Curtea de Apel Chișinău despre sancționarea acesteia.

În acest context, Casa Națională de Asigurări Sociale a apreciat critic alegațiile

instanței de apel prin prisma art. 54 al Legii nr.1544/1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri ,,precum că sumele

neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia, se

plătesc pentru perioada precedentă fără limite de timp”.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

5

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 aprilie

2022, în ședință publică. (f.d.112)

Totodată, din actele dosarului se atestă că, dispozitivul deciziei din 20 aprilie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale

prin intermediul poștei electronice la 21 aprilie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.107)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022, a fost notificată

Casei Naționale de Asigurări Sociale prin intermediul oficiului poștal la 26 mai

2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.111)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 21 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa lui Vasile Gorban

și reprezentantului acestuia avocatul Roman Ocerednîi, copia cererii de recurs

depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f.d.119). Însă, până la examinarea recursului nu au făcut uz de

dreptul procedural de a depune referințe referitor la argumentele recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din

art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

6

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca -Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

8